DEVENIȚI EXPERȚI ÎN FEA (Finite Element Analysis)

Sunteți pasionați de proiectarea mecanică? Știți ce face diferența între o vizualizare drăguță și rezultatul unei simulări mecanice? Puteți afla acest lucru participând la cursurile gratuite SimScale FEA Master Class și veți învăța cum să  creșteți în mod fundamental precizia analizei mecanice structurale.

Participanții la Master Class vor primi o introducere interactivă în diferitele aspecte ale simulării structurale (FEA) și vor învăța de la experții SimScale în simulare cum puteți folosi în mod GRATUIT platforma de simulare SimScale bazată 100% pe Cloud pentru a obține cele mai precise modele de simulare.

Fiecare sesiune vine cu o temă de casă ce vă a fi de un real ajutor la punerea în practică a celor învățate. Prin expedierea celor trei lucrări de evaluare, veți putea primi un Certificat de participare la SimScale FEA Master Class. Toți participanții vor avea acces gratuit la platforma de simulare SimScale. Înainte de înscrierea la acest curs se recomandă o inițiere prealabilă în proiectarea mecanică și FEA, precum și o cunoaștere de inițiere a platformei de simulare SimScale.

 

Overview:

  • FEA Master Class va consta într-o serie de 3 sesiuni online de câte o oră.
  • Sesiunile online se vor derula pe parcursul a 3 săptămâni consecutive, în fiecare Luni, cu începere de la ora 5:00 p.m (ora României). Prima sesiune este programată Luni 20 Martie de la ora 5 p.m.
  • Veți învăța cum vă puteți crește acuratețea rezultatelor simulării mecanice.
  • Veți primi un Certificat de participare la FEA Master Class doar prin trimiterea celor trei teme de casă.

 

ÎNREGISTRAȚI-VĂ LA CURSUL GRATUIT FEA MASTER-CLASS

 

 

 

 

Doriți informații suplimentare despre platforma de simulare SimScale?

Trimiteți întrebările voastre la adresa: cloudmania2013@gmail.com sau completați formularul de mai jos

Va facilita Cloudul sinergiile de transformare digitală a României?

digital-office

5 tendințe majore pe piața de Cloud din România în 2017

Ultimii ani au marcat o certă maturizare a pieței de Cloud din România, cu influențe pozitive în toate zonele de recristalizare a noilor modele de business bazate pe tehnologiile digitale. Chiar dacă nu sunt super-spectaculoase și aproape de loc mediatizate se întâmplă o mulțime de lucruri bune în România… Din punct de vedere tehnologic, România nu trebuie scoasă totuși din contextul regional, unde clasamentele existente nu ne dau prea mari șanse de a ieși pre curând din zona de ”emerging markets”.

Plecând de la ce se întâmplă, de la potențialul nostru și de la dreptul de a ajunge la niște performanțe pe care le merităm, voi încerca să fac o anticipare a evoluției pieței de soluții Cloud în anul 2017. Cât de viabile sunt aceste predicții? Vom vedea la anul, pe vremea asta…

O analiză a pieței de Cloud trebuie privită în toată complexitatea ei, plecând de la capacitatea de asimilare a pieței, de la nivelul ei de maturitate și de pregătirea pentru absorbția transformărilor digitale. După aceea trebuie văzut cât de pregătiți sunt vendorii și ofertanții de servicii Cloud pentru particularitățile și mai ales asperitățile pieței din România. Ambele unghiuri de vedere trebuie completate cu realitățile din zona guvernamentală, care are un rol tot mai important în alinierea și mai ales în transparența digitală a României ca membră a Uniunii Europene și ca poziționare geo-politică. Esențiale sunt orizontalizarea, dar și verticalizarea pieței, marii beneficiari ai proceselor de transformare digitală fiind industriile strategice, cu contribuții majore la PIB-ul României. Dar haideți să le luăm pe rând…

Utilizatorii români nu se feresc de Cloud: piața e pregătită pentru o adopție accelerată a soluțiilor hibride

Hackatlon Techsylvania

Image: Hackatlon Techsylvania

Este o afirmație bazată pe experiență, pe interacțiuni directe, discuții, argumente și evidențe practice legate nu numai de reușite, ci și de analiza la rece a greșelilor. Clienții de Cloud din România sunt companiile, de toate mărimile și din toate domeniile. Beneficiarii serviciilor de Cloud sunt diverși: în primul rând organizațiile în cazul serviciilor de infrastructură, dezvoltatorii și furnizorii de aplicații Cloud în cazul soluțiilor PaaS, utilizatorii individuali din zona publică și privată în cazul aplicațiilor SaaS.

Chiar dacă mai există încă reticențe manageriale sau tehnice, companiile din România nu sunt opace la soluțiile care le ajută să devină mai eficiente, să țină pasul cu piața, să o ia înaintea concurenților, să își gestioneze mi bine costurile și să aibă acces la un top al tehnologiilor, pe care în mod normal nu și l-ar putea permite decât câteva dintre companiile foarte mari… Arată-i clientului ce avantaje poate avea și nu îl va interesa unde îi sunt găzduite datele în mod fizic sau cine și unde îi rulează aplicațiile esențiale de business. Rata de adopție depinde în primul rând de abilitatea ofertanților de a arata, a demonstra și a convinge…

Potrivit unui studiu IDC citat de Oracle la o întâlnire cu ziariștii, în 2015 piața locală de soluții IT în Cloud a fost evaluată la circa 42 de milioane de dolari, cu o creștere de peste 80% față de 2014. Deși nu există practic studii de piață reprezentative pentru larga populație a utilizatorilor, evidențele sunt clare și piața de Cloud va continua să crească cu un ritm mult mai accelerat decât alte sectoare IT.

Vendorii sunt gata pentru abordarea piețelor locale: oare sunt gata și partenerii locali?

Trebuie să recunoaștem că activitatea vendorilor de soluții și servicii Cloud nu a fost una extrem de agresivă pe piața din România… În cele mai multe cazuri producătorii hardware și software au trebuit să se adapteze din mers la noile modele impuse de business-ul de Cloud, să se reorganizeze intern, să își angajeze și să instruiască oamenii și abia după aceea să vadă ce se întâmplă pe piață, ce zic clienții mai vechi, care sunt zonele unde trebuie să își concentreze eforturile…

Image: Microsoft.ro

Image: Microsoft.ro

La orice analiză a perspectivei de evoluție a vendorilor de Cloud, lucrurile trebuie privite diferit, pentru că esteța business-ului în Cloud este alta. Din perspectiva ofertanților de soluții de infrastructură, piața IaaS are toate șansele să se dubleze sau chiar să se tripleze în 2017, pentru că aici concurența este mare. Există deja în România câteva centre de date cu o mare disponibilitate de găzduire și vor mai apărea cel puțin două. Vendorii tradiționali își îmbie clienții mai vechi să își consolideze propriile Clouduri private și să mute aplicațiile pe platformele publice, apelând la avantajele ”împăciuitoare” ale modelelor hibride care oferă șansa păstrării unor componente esențiale pe platformele on-premise existente.

Piața de soluții PaaS este la fel de concurențială, orice dezvoltator de aplicații putând să aleagă între platformele clasice oferite de Amazon, Microsoft, Google, IBM sau Oracle și platformele Open Source. Nevoia crescută de aplicații din toate domeniile va determina tot mai mulți dezvoltatori locali să vină cu soluții cât mai diversificate, dar și mai adaptate pentru mobilitate, Cloud distribuit, IoT sau analiza Big Data.

Piața de soluții SaaS va fi în continuare driverul dezvoltării pieței de Cloud, pentru că aici toți producătorii de software și-au dublat oferta de licențiere clasică cu subscripții SaaS. Chiar dacă nu toate soluțiile software ofertate astăzi ca aplicații în Cloud sunt bazate pe subscripții clare de software ca servicii, reprezentând versiuni online ale unor aplicații vândute anterior pe CD, tendința este clară: piața de soluții SaaS are toate șansele să crească de 4-5 ori în 2017 față de situația actuală… Asta va depinde și de modul în care vendorii de aplicații software vor avea priceperea de a-și adapta canalele de distribuție la noile modele de vânzare, ajutând reselleri tradiționali să devină brokeri de servicii Cloud.

Orizontalizarea Cloudului: oricine are nevoie de eficiență, costuri reduse, flexibilitate și ușurință de administrare…

cloud-cover-2Aici lucrurile sunt forte clare. Puterea disruptivă a Cloudului nu constă în noutatea tehnologiilor, ci în felul în care sunt ele folosite… Cloudul impune noi modele de business care sunt valabile pentru orice organizație, de orice mărime, din orice zonă de activitate, fie ce este vorba de un startup specializat în proiectare CAD, un mic producător de mobilă, o școală dintr-un sat de munte, o firmă de curierat, o primărie sau de o fermă de struți. Modelele de business sunt aceleași, dar gradul de integrare a proceselor digitale diferă și poate aduce avantaje competitive la nivelul concurenței pe verticală. Există deja nenumărate studii de caz în Europa Centrală și de Est care reflectă avantajele dar și greutățile migrării la modele Cloud.

În afară de asta, acum nu discutăm numai de Cloud. Avem numeroase proiecte și implementări de platforme Internet of Things, avem implementări de nivel industrial, avem proiecte Smart City, avem aplicații și servicii mobile. Din păcate, din diferite motive legate de politici interne, lipsa specialiștilor în realizarea de content, lipsa de transparență a clienților sau slaba mediatizare, numărul poveștilor de succes din România este destul de limitat… Cele puține care există le puteți găsi în ClaudMania sau în articolele scrise în publicațiile partenere.

Experiența de utilizator este încă elementul cel mai important în luarea unei decizii de cumpărare. A trecut de mult modelul de achiziție bazat pe regula ”celor trei oferte”… Acum clientul se interesează, se uită pe site-uri să vadă cine sunt și ce zic alți clienți, compară ofertele calitativ și cantitativ și este foarte maleabil la orice recomandare primită de la cineva care folosește deja soluția respectivă și care îi zice și care sunt hibele sau capcanele ascunse din ofertă…

Pentru a putea convinge cât mai ușor clienții de valoarea reală a soluțiilor Cloud oferite, vendorii și providerii vor trebui să se concentreze pe realizarea de conținut de valoare, să publice povești de succes și să fie mai activi în rețelele sociale.

Verticalizarea este o realitate: Utilitățile, industria producătoare, industria high-tech, logistica și transporturile pot fi cei mai mari beneficiari ai transformării digitale

meat-industry-will-benefit-from-digital

Image: GlobalMeatNews.com

E din ce în ce mai clar că pe lângă beneficiile generale aduse de inovațiile tehnologice, trebuie luate în seamă și aria tot mai diversă de avantaje oferite de soluțiile și serviciile specifice unor diferite domenii economice și sociale. Tendința este ca tot ce ne înconjoară să devină ”smart”, cu sau fără microcip încorporat, cu sau fără conectare la Internet, RIFID, GPS sau GIS…

Vrem să trăim în case inteligente, situate în campusuri inteligente din orașe inteligente. Vrem să conducem mașini inteligente, pe șosele moderne, cu semnalizare inteligentă, iluminare inteligentă și locuri de parcare care să te îmbie: ”sunt aproape de tine și sunt liber…” Vrem să lucrăm în fabrici inteligente, în birouri superdotate sau în laboratoare high-tech. Vrem ca tânăra generație să învețe în școli inteligente care să îi pregătească pentru adevărata lume digitală? Câte dintre acestea vor fi și realizabile?

Aproape toate, dar nu toate deodată și în același loc. Piața soluțiilor IoT a adus un suflu nou și în România, prin larga diversitate de ofertanți care vin din domenii industriale sau tehnologice diferite: furnizori de utilități, vendori IT, furnizori telco, specialiști în automatizări și robotică, operatori publici și organizații guvernamentale. La o analiză succintă a tuturor surselor de informare la care am avut acces în ultima perioadă, cele mai dinamice domenii, care vor veni și cu cele mai importante investiții în tehnologiile digitale vor fi:

  • energia și utilitățile (rețele smart grid, eficientizarea proceselor de monitorizare a consumului și distribuției;
  • producătorii industriali (soluții PLC, automatizarea și digitalizarea producției din industria auto, prelucrarea și procesarea materiilor prime, industria alimentară și industria materialelor de construcții);
  • furnizorii de servicii high-tech bazate pe subscripție (telefonie, rețele, cablu-TV, hosting in centre de date, aplicații SaaS;
  • companiile de transport și logistică (automatizarea și clusterizarea depozitelor, aplicații de gestionare a încărcăturilor și de monitorizarea flotelor).

Continuitatea proiectelor GovITHub și respectarea termenelor impuse de Parlamentul European

Structurile legislative și guvernamentale trebuie să fie principalele motoare ale promovării Cloudului și tehnologiilor digitale în România. După o bună perioadă în care proiectele generate sub pălăria Agendei Digitale Europene sau limitat la câteva acțiuni de cooperare public-privat, ale căror rezultate au fost estompate de nefasta implicare a politicului în tehnologie și de bruiajul scandalurilor partinice, anul acesta s-a remarcat o coerență în gândire, care a generat câteva rezultate rapide și concrete.

govithub

Image: GovITHub

Cel mai important a fost inițiativa înființării GovITHub, un program guvernamental – anunțat în iulie 2016 și devenit operațional în septembrie – prin care specialiștii din comunitatea IT: programatori, designeri, manageri de proiect, antreprenori au fost invitați să se alăture decidenților din administrația publică centrală pentru a încerca simplificarea interacțiunii cu cetățenii prin digitalizare, dar și pentru a aduce un plus de inovație în acest domeniu dezvoltând servicii noi sau lucrând la îmbunătățirea celor existente.

Încă de la început GovITHub s-a ghidat după 4 principii de bază: Cloud Ready, MobileFirst, Security & Privacy și Open by Default și a fost deschis tuturor celor care doresc să susțină activitățile programului devenind parteneri, contributori sau pur și simplu membri în Comunitatea GovITHub.  Prin dezvoltarea proiectelor GovITHub în regim Open Source, s-a încercat asigurarea unei transparențe totale și posibilitatea îmbunătățirii ulterioare a acestor soluții. Un bilanț al proiectelor propuse și aflate în diferite stadii de finalizare după primele 3 luni de activitate GovITHub poate fi găsit într-o postare de pe pagina organizației http://ithub.gov.ro/2016/12/24/planuri-urari-pentru-viitorul-an/

O altă realizare a anului 2016 a fost înființarea rolului de CIO Guvernamental și a Biroului CIO (CIO Office) cu afiliere directă la Cancelaria Primului Ministru, gândit ca structură de coordonare centrală a dezvoltării sistemelor informatice ale administrației, independent de celelalte ministere. În noiembrie 2016 în rolul de CIO Guvernamental a fost numit Cristian Cucu, un specialist cu bogată experiență în industria IT.

Am citit bogata listă de activități pe care noua echipă de la Palatul Victoria le-a inclus în cele peste 100 de pagini ale programului de guvernare și m-au bucurat că rolul IT-ului este considerat la adevărata lui valoare, de emulator în toate sectoarele economice și sociale. M-au mai bucurat deciziile de întărire a rolului CIO și de continuare și îmbunătățire a proiectelor generate în cadrul GovITHub.

Ce n-am găsit eu în program – dar știu sigur că actualul CIO și sunt convins că și noul titular de la MCTI sunt conștienți de importanța acestui lucru – este un plan concret de măsuri de asigurare a aplicării acțiunilor stipulate în cadrul programului european de protecție a datelor personale. Aprobat în luna mai a anului trecut de către Parlamentul European, Regulamentul General pentru Protecția Datelor Personale (GDPR – General Data Protection) va trebui să intre în vigoare pe 25 mai 2018 în toate țările membre. Un an de la adoptare a aproape a și trecut și anul 2017 va fi hotărâtor pentru implementarea unui set de acțiuni concentrate prin care Guvernul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a ne asigura că nu vor exista amenzi aplicate pentru buna funcționare a infrastructurilor critice, dar și organizațiilor private.

2017 ar trebui să fie deci un an de referință pentru dezvoltarea industriei de IT și a economiei, având ca motor amplele transformări digitale de care e nevoie ca să progresăm. Esențial este să se creeze sinergiile necesare între factorii decizionali care vor trebui să își respecte promisiunile făcute, jucătorii din industrie interesați de promovarea soluțiilor Cloud și marea masa a comunității de utilizatori.

 

Top cloud☁mania Articles in 2016

happy-new-2017

Let’s put end to 2016 activities and go to a better new year with best results!

We end 2016, the fourth in the existence of cloud☁mania, with a review of most appreciated articles in 2016.

It was a full 2016 year, with 85 published articles related to Cloud events, special projects, EuroCloud Award, business analysis and technology trends.

As usual in the last days of the year, we have selected the most read articles on two categories: English and Romanian.

CCC4 CoverTop 10 English Articles:

  1. First IoT Catalog in Romania
  2. 10 Titles for an IoT Books Library
  3. Are We Smart Enough for the Future Smart Communities?
  4. IDC IT Security Roadshow Reaching the New Frontiers in Data Protection 
  5. IDC IoT Forum Bucharest 2016 Transforming Business and Improving Citizens Lives
  6. Romanian Winners of EuroCloud Award 2016
  7. Big Data – Analytics – Cloud: A Triad Profitability
  8. Oracle Pushes Cloud Adoption in Romania
  9. Bucharest Will Be the Europen Capital of the Cloud
  10. How IDC Sustains CIOs in Digita Transformation Process

 

Top 10 Romanian Articles:

  1. digital 4A aparut Catalogul Cloud Computing Romania, Editie Speciala IoT/ Catalog Cloud Computing Special Edition IoT is Here!
  2. SimScale Platforma de simulare 3D dezvoltata 100% in Cloud / SimScale 3D Simuation Platform 100% Developed in the Cloud
  3. Puterea analitica a sistemelor Fog Computing / Analytic Power of Fog Computing Systems
  4. Sigur ca avem nevoie de alfabetizare digitala!/ It’s Sure We Need Digital Alphabetization
  5. Suntem destul de inteligenti pentru viitoarele Smart Cities? / Are We Smart Enough for the Next Smart Cities?
  6. Romania nu a iesit din criza de inovatie/ Romania didn’t Pass The Innovation Crysis
  7. De unde au aparut furnizorii IoT?/ Where IoT Providers are Coming from?
  8. “Pe bune” despre transformarea digitala a Romaniei/ Honesty Speaking about Romanian Digital Transformation
  9. De ce e mi bun softul in Cloud?/ Why Cloud Software is Better: 10+1 Arguments
  10. Profitabilitate la puterea a 3-a/ Third’s Power of Profitability

Let’s see you in 2017!

A better year for Cloud!

Santa Cloud is Coming!

santa-cloud-is-coming-fro-the-cloud

AUGMENTED REALITY IS MORE THAN HUNTING POKEMONS

ar-new-cover

Even if you still didn’t know anything about Augmented Reality (AR), surely you hear about Pokemon Go hysteria. But what about the technologies behind this viral game?

ar1-sensorama

Sensorama Stimulator

Star Trek fans know very well the role of Holodeck rooms on Starship Enterprise. But virtual environments where interstellar crew relaxing is a virtual reality. A fiction, both in film and in reality.

Few know that in 1962, four years before the start of the show conducted by NBC, Morton Heilig – philosopher, filmmaker, and inventor, considered the father of virtual reality, made Sensorama Stimulator, a device simulation that combines 3D image with an audio clip stereo, vibrations, smells and breeze through your hair …

ar-tomas-caudell

Thomas P. Caudell

But no one had heard yet virtual reality or augmented reality back then … Hard to believe, but the emergence of the term augmented reality is not tied to game manufacturers and even to the cinema … The man who coined the term Augmented Reality is Tom Caudella, a researcher at Boeing, who seeking an alternative to classical simulation models used by airplane designer to install wiring in the airplane cockpit. Caudella proposed a mobile device that could wear on his head and could overlap schemes cable assembly over board devices.

Augmented reality is a concept where the real world and virtual models overlap in a single image. AR is already included in the top technological trends conducted annually by all major research houses. Recent studies show that AR has already out in the field of applied research and interface gaming platforms and makes its safe steps towards to industrial applications. In very short time AR technologies have proven their extraordinary power of adjustment and applicability in almost all fields, from architecture, engineering, archaeology and paleontology, education, games, medical applications and manufacturing industry.

ar-furnitureThe AR market growth is spectacular. If this year the AR solution market value is about $1 billion, for 2020 Digi-Capital‘s survey estimates over $ 120 billions in total market value.

Here’s a brief review of few areas where AR solutions can have an important role:

Archaeology: existing mobile apps allow original historic sites by simply screen overlay on excavations or ruins;

Art: special devices help people with disabilities to make simple drawings only by eye movement;

Commerce: AR applications offers many customization options or additional information about a particular product: car color, furniture place in the house, etc; More than 100 million consumers will shop in augmented reality by 2020, according to last Gartner’s prediction.

ar4-pokemon-go-gameplay

Who didn’t hear about Pokemon Go?

Education: With a simple tablet, students can view particular texts, 3D graphics, drawings, animations, videos or maps printed in new types of multimedia textbooks;

Fashion: “magic mirrors” can help you watch your best makeup and how you would look with a certain hairstyle;

Games: AR technology ensures universal parallel interaction with the player of the game, using a real-world background;

Medicine: Doctors can view different parts of the body or internal organs functioning by overlapping images on the skin; A big impact could have AR technologies adoption in surgery rooms;

Military: From games to reality is not far away. AR applicability become most critical by essential impact in different combat or unconventional weapons simulation;

Navigation: Modern AR systems allow direction and destination visualization directly on a real map;

Sports: AR applications allow special viewings on land demarcations, tennis ball tracking or hockey puck trajectory, increasing the attractiveness of sport;

TV: One of the first AR applications was in the news spots, where weather maps overlay directly on 3D topography.

ar-smart-factory

Smart Factory

 

But the AR future is in the industrial area. Here is an application in the manufacturing industry: SmartFactory is the first research and production project in Europe based on the AR technologies. SmartFactory system combined with ARIS MashZone application running on mobile devices can help production line workers to streamline their operations. Each step of the assembly process can be followed on 3D animations with a simple tablet screen. This instruction method based on AR technology is a key component in the vision of Industry 4.0 open concept.

 

The AR boom is strictly related to unlimited development areas and to fast growing of new mobile applications generation able to run on any terminal.

Realitatea Augmentată înseamnă mai mult decât vânătoarea de Pokemoni

ar-cover-architecture

Dacă nu știați încă nimic despre realitatea augmentată, cu siguranță că isteria Pokemon Go v-a făcut să vă întrebați despre ce este vorba. Care sunt tehnologiile din spatele acestei scamatorii? Iar dacă nu ați avut încă timp pentru asta, iată câteva informații care vă vor ajuta să vă faceți o idee.

Fanii serialului Star Trek știu foarte bine rolul camerelor speciale holodeck de pe puntea navei Starship Enterprise. Dar mediile virtuale unde echipajul interstelar se relaxa sau era implicat în diferite activități de cercetare este o realitate virtuală. O ficțiune, atât în film, cât și în realitate.

ar1-sensorama

Sensorama Machine

Puțini știu însă că în 1962, cu patru ani înainte de debutul serialului realizat de NBC, Morton Heilig – filozof, producător de filme și inventator, considerat părintele realității virtuale, a realizat Sensorama Stimulator, un dispozitiv de simulare care îmbina imaginea 3D cu secvențe audio stereo, trepidații, mirosuri și adierea vântului prin păr…

Dar nimeni nu auzise încă de realitate virtuală sau de realitatea augmentată pe vremea aceea… Greu de crezut, dar apariția termenului de realitate augmentată nu e legată de producătorii de jocuri și nici de cinematografie… Cel care a folosit pentru prima oară termenul de realitate augmentată este Tom Caudell, cercetător la Boeing, care în 1990 căuta o alternative la clasicele machete de simulare folosite de constructori la instalarea și asamblarea cablajelor din cabina de pilotaj a avionului. Caudell a propus un dispozitiv mobil care se putea purta pe cap și care putea să suprapună schemele de asamblare a cablurilor peste aparatura de bord.

ar2-thomas-caudell

Thomas P. Caudell a folosit pentru prima oara termenul Augmented Reality

Realitatea Augmentată este un concept în care lumea reală și modelele virtuale se suprapun într-o unică imagine și care este inclus deja în topul trendurilor tehnologice realizate anual de toate marile case de cercetare. Studiile recente relevă că AR a ieșit deja din sfera cercetărilor aplicative și din interfața platformelor de jocuri și își face drum cu pași sigur către aplicațiile industriale.  În scurt timp tehnologiile utilizate la proiecțiile și vizualizarea realității augmentate și-au dovedit extraordinara putere de adaptare, prin aplicabilități în aproape toate domeniile, de la arhitectură, proiectare, arheologie și paleontologie, la educație, jocuri, medicină și aplicații pentru industria producătoare.

Creșterea este spectaculoasă. Dacă anul acesta valoarea pieței de soluții de realitate augmentată e aproximată la circa 1 miliard de dolari, pentru anul 2020 evaluarea realizată deDigi-Capital estimează o valoare totală a pieței de peste 120 miliarde dolari.

Iată o enumerare succintă a câtorva zone de aplicabilitate unde soluțiile de realitate augmentată pot avea un rol tot mai important:

Arheologie: Există deja aplicații pe dispozitive mobile care permit vizualizarea unor obiective istorice prin simpla suprapunere peste excavații sau monumente aflate în ruină;

Artă: Cu ajutorul unor dispozitive special, persoanele cu dizabilități pot realiza desene sau schițe prin simpla mișcare a ochilor;

Comerț: Aplicațiile AR oferă multe opțiuni de customizare sau informații adiționale despre un anumit produs;

ar4-pokemon-go-gameplay

Cine n-a auzit de Pokemon Go?

Educație: Cu ajutorul unei tablete, elevii sau studenții pot vizualiza texte special, grafice 3D, desene, secvențe video sau hărți tipărite în noile tipuri de manuale multimedia;

Modă: ”Oglinzile fermecate” vă pot ajuta să vizionați care este machiajul cel mai potrivit și cum v-ar sta cu o anumită coafură;

Jocuri: Probabil cea mai răspândită arie de aplicabilitate. Tehnologia AR asigură interacțiunea jucătorului cu universal paralel al jocului, folosind un background din lumea reală;

Medicină: Doctorii pot vizualiza diferitele părți din organism sau funcționarea organelor interne prin imagini care se suprapun pe piele; O importanță tot mai mare o au imaginile AR pentru intervențiile chirurgicale deosebit de complexe;

Sectorul militar: De la jocuri la realitate nu e mare distanță. Aplicabilitatea realității augmentate devine cât se poate de critică și poate salva mii de vieți omenești prin simularea unor condiții de luptă speciale sau studiul efectelor armelor neconvenționale;

Navigația: Cele mai modern sisteme permit vizualizarea indicațiilor rutiere, destinației și a altor informați despre locații, trasee și vreme, direct pe o hartă reală;

Sport: Tehnologia augmentată permite vizualizarea demarcațiilor terenului, traseului unei mingi de tenis sau traiectoria pucului de hochei, facilitând evaluarea rapidă a diverselor situații și sporind atractivitatea sportului;

Televiziune: Una dintre primele aplicații ale realității augmentate a fost suprapunerea indicatorilor meteorologici direct peste relieful tridimensional.

ar3-smart-factory

SmartFactory

Iată și o aplicație din industria producătoare: SmartFactory este primul proiect de cercetare și producție din Europa bazat pe asimilarea tehnologiilor AR. Sistemul SmartFactory în combinație cu aplicația ARIS MashZone permite rularea pe dispozitive mobile a unor aplicații care ajută lucrătorii dintr-o linie de producție să își eficientizeze activitatea. Fiecare etapă a procesului de asamblare poate fi urmărită pe o tabletă sub formă de animații 3D. Această modalitate de instruire practică bazată pe tehnologii de realitate augmentată reprezintă o componentă cheie în viziunea deschisă de conceptul Industry 4.0.

Aria de aplicabilitate a tehnologiilor asociate realității augmentate este practic nelimitată, iar dezvoltarea accelerată a dispozitivelor mobile facilitează rularea aplicațiilor de pe orice terminal.

Acest articol a fost publicat in revista IT Trends si postat online pe 5 Octombrie 2016.

Bulgarian UniHospital become the first digital healthcare treasure from SE Europe integrating IBM technologies

 

unihospital-cover

IBM recently announced that the new Bulgarian multi-specialty UniHospital, opened in June, is innovating in patient care via a private cloud based electronic health record services delivered to physicians and patients through a fully integrated and digitized IT infrastructure.

unihospital-1Panagyurishte, a town located in a mining area from Pazardzhik Province – Southern Bulgaria, is famous for his gold Thracian treasure, discovered in 1949. Now, the city is famous for UniHospital, the biggest healthcare investment in Bulgaria in the last 25 years. Evaluated at more than EUR 45 million, the hospital project is based on 310-bed facility features 27 clinics and diagnostic centers with more than 700 staff. The digital hospital is hosting the latest technologies in surgery, imaging, laboratory and electronic medical records, including next generation medical multimodal linear accelerators and a robotic digital subtraction angiography system within a hybrid operating room, unique for the region of South East Europe. Eleven separate and fully functional medical systems handle the entire medical process.

IBM has designed and together with other vendors has implemented a solution, which is the first of its kind deployed in Bulgaria. It connects hospital’s medical systems and brings data from disparate applications and equipment together to offer a real-time view of patient’s condition via a web portal. All patient records, MRI scans and other medical applications are hosted onto a single datacenter, significantly speeding up the full cycle – from the right diagnosis to the right treatment.

“IBM solutions working in UniHospital are a real proof point that the first step towards an intelligent and effective healthcare begins with the digitalization of the entire medical process,” says Dr. Lucia Dobreva, Director of UniHospital. “Our hospital hosts world’s top medical and imaging equipment, however its value can be fully harnessed only when the design and the performance of the IT infrastructure match that quality. This is a fact at UniHospital and today, for example, our microbiology laboratory can localize an infectious agent within just five minutes, after which doctors can analyze full patient picture to identify the right treatment in less than six hours –a process that in other facilities may take up to three days.”

unihospital-2Today, UniHospital is the first healthcare project in Bulgaria and in South East Europe which enable simultaneous use of medical imaging during surgery or other invasive manipulations. Its IT infrastructure has the handling capacity for huge amounts of data. A 15 GB PET-CT scan, for example, is being generated in just a couple of minutes and in very short time can be shared across all hospital’s clinics and directly displayed in the surgery room.

“Since the first agreement signed last year, IBM has been delivering a full end-to-end healthcare development roadmap to UniHospital, covering a wide range of healthcare services – from basic hospital operations, imaging and lab services, patient clinical information, to integration of medical systems, data analytics, and discussions about cognitive healthcare,” says Igor Pravica, Country Leader, IBM Bulgaria.

IBM solution enabled new levels of uptime and stability, increased agility, faster and better patient services and greater operational efficiency. In the long run the IT infrastructure can be further developed to help UniHospital cull insight from swelling volumes of patient data and provide it easily to doctors, nurses, clinical laboratories and other healthcare institutions.

Source: IBM Blogs SE Europe

EuroCloud Romania implicată activ în construirea unui ecosistem local de Cloud

eurocloud-forum

Am discutat recent cu Elena Zvarici, Președinte al Asociatiei EuroCloud Romania și Membru al Consiliului de Administrare EuroCloud Europa în funcția de Marketing și Comunicare.

Asociatia EuroCloud Romania a cărei președinte sunteți, împlinește anul acesta patru ani de la înființare. Care e bilanțul după primii patru ani?

elena-cover-capture

Source: Coperta revistei IT Trends

A fost un drum interesant. Cand am pornit, Cloudul era perceput ca un concept exotic dar pozitiv, însă nu multă lume știa exact despre ce e vorba. Majoritatea marilor furnizori de IT își trasau planurile strategice de dezvoltare bazate pe Cloud, însă piața era încă reticentă în adopția soluțiilor. Din motive de securitate, din necunoașterea temeinică a soluțiilor și din lipsa de încredere în ceva ce nu controlezi, în soluții care nu sunt „sub birou”, ci sunt găzduite și gestionate de către o persoană sau companie terță. In ultimii patru ani, mediul legislativ a evoluat foarte mult, garanțiile de securitate sunt mai convingătoare, au apărut scheme de certificare mapate pe specificul soluțiilor Cloud și certificări de competențe profesionale Cloud.

EuroCloud Romania este prima asociație româneasca creată pentru conștientizarea modelului Cloud și pentru a permite crearea unui ecosistem local de Cloud. De la început, am fost afiliați la organizația EuroCloud Europa, care numără astăzi peste 800 membri în 21 de țari europene: furnizori de soluții, startup-uri, universități, centre de cercetare, firme mici și mari, furnizori internaționali sau locali. De asemenea, de la început am căutat să promovăm inovația, calitatea și bunele practici în Cloud, urmărind în același timp să cream un „brand de țară” pentru Romania, bazat pe inovație și calitate în Cloud computing. De aici, participarea constantă a asociației în Consiliul de Administrare EuroCloud Europa și în competiția premiilor EuroCloud Europa, de unde ne-am întors câștigători 2 ani la rând, la categoriile ”Startup” și ”Cea mai bună soluție Cloud pentru sectorul public”. Sperăm ca și anul acesta să repetăm experiența. Mai ales că anul acesta Gala Premiilor și evenimentul anual EuroCloud Europa vor avea loc la noi acasă, la București, în perioada 5-6 Octombrie 2016.

În calitate de Membru în Consiliul de Administrare EuroCloud Europa, vă ocupați de partea de Marketing și Comunicare și aveți un dialog constant cu instituțiile europene cu atribuții în crearea de politici publice pentru impulsionarea sectorului Cloud. Care sunt noutățile pentru sectorul european de Cloud și la ce ne putem aștepta ?

Practic, 2016 este anul maturizării pentru sectorul european de Cloud. Legislația europeană se aliniază pentru a permite dezvoltarea unei economii digitale de încredere și pentru a permite industrializarea soluțiilor IT pe scară largă.

elena-zvarici-300x200

Elena Zvarici, presedinte EuroCloud Romania, Source: IT Trends

La inceputul acestui an, Comisia Europeana a venit cu propunerea de a plasa Europa în poziția de leader în economia digitală cu comunicarea Inițiativei Europene pentru Cloud.  Inițiativa, care este parte a strategiei europene pentru o piață unică digitală, presupune un total necesar de investiții de 6,7 miliarde de euro, din care 2 miliarde vor fi alocate din programul Horizon 2020 pentru crearea unui model de Cloud pentru sectorul european de știință și cercetare. Inițiativa propune o bază de interoperabilitate pentru date, deschide datele din știință și cercetare în format „open data” și crează infrastructura necesară pentru a folosi și a transmite pe scară largă datele. Comisia se bazează pe un sector european puternic pentru a propune standarde care vor permite crearea de noi modele economice bazate pe analiza de date și folosirea lor de către mediul privat, sectorul public și guverne.

Pe lângă Inițiativa Europeană pentru Cloud, anul acesta a fost aprobat noul Regulament General pentru Protecția Datelor (GDPR, care aduce noi obligații de raportare și transparență pentru procesatorii de date, precum și noi drepturi pentru utilizatori. Legislația, care va intra în vigoare din August 2018, presupune amenzi usturătoare în caz de non respectare a prevederilor. Autoritățile Naționale de Protecție a Datelor  vor avea un rol important în tranziția către noua legislație. Va fi nevoie de campanii de conștientizare, informare și de unelte de raportare a incidentelor, astfel încât să putem pune educația și prevenirea înainte de sancționare.

De asemenea, anul acesta a fost aprobată noua Directivă pentru Securitatea Rețelelor și Informației care are de asemenea un termen de implementare de 2 ani.  Ambele măsuri aduc un set nou de drepturi și obligații pentru furnizorii și consumatorii de soluții IT și implicit Cloud, care merg spre transparență, responsabilitate și impun standarde de calitate ridicate.

Pe plan internațional, de la 1 august a intrat în vigoare noul acord EU-US Privacy Shield care reglementează transferurile de date între Europa și Statele Unite ale Americii și care înlocuiește vechiul acord Safe Harbor, invalidat de Curtea Europeană de Justiție din cauza garanțiilor considerate insuficiente pentru protecția datelor cetățenilor europeni în Statele Unite ale Americii. Noul acord oferă un cadru legislativ clar și pentru prima dată avem o garanție scrisă ca datele cetățenilor europeni vor fi protejate la un nivel similar cu cel european. Acordul presupune crearea unui post de Ombudsman, la care posesorii de date din Europa pot depune sesizări, precum și o revizie anuală a stadiului de implementare a obligațiilor asumate.

La ce ne putem astepta pe plan tehnologic in Cloud?  

Provocările viitorului în Cloud se reduc din ce în ce mai mult la securitate și standardizare, verticale care ar ajuta ca soluțiile digitale să devină din ce în ce mai mult produse pretabile la industrializare. Sectorul IT este unul din puținele sectoare de importanță strategică în economie, care a funcționat până acum ca un permanent șantier în construcție, fără prea multe garanții stricte de calitate, ci cu obligații de mentenanță. Însă în viitor sistemele trebuie să câștige în transparență și să poată da garanții de calitate în timp real, ca sa ne putem aștepta la o adopție generalizată în toate verticalele, inclusiv în infrastructuri critice și în sectoarele reglementate.

Este o certitudine că viitorul IT-ul va fi în Cloud sau în continuarea lui, un viitor model de complete computing. De asemenea ne putem aștepta ca și viitorul lucrurilor care ne înconjoară să fie tot în Cloud, odată cu apariția obiectelor conectate și a sistemelor de pilotare a lor, a orașelor inteligente și în general a sistemelor inteligente bazate pe analiza în timp real a datelor.

Care este locul industriei romanești de IT și Cloud în acest context ?

Furnizorii europeni de Cloud se confruntă cu aceleași provocări pe plan internațional cu care ne confruntăm și noi în România. Nu suntem chiar atât de diferiți și nu suntem chiar atât de ”în spate”, precum ne arată datele statistice. Ce ne trage în spate este gradul de dezvoltare economică cuplat cu o anumită inerție în atitudinea consumatorilor. Însă din punct de vedere al competențelor și a ofertei disponibile pe piață, sectorul românesc de IT este în media europeană și chiar peste. Privind la nivel macroeconomic, Europa este un consumator net de soluții provenite de peste ocean, iar furnizorii nativi au dificultăți în a se dezvolta în interiorul pieței europene din cauza multitudinii de limbi vorbite, sistemelor legislative diferite, sistemelor diferite de TVA, și așa mai departe. Majoritatea furnizorilor europeni sunt restrânși în piețe limitate. Conform unui studiu recent al Comisiei Europene, din cele 25 oferte de Cloud public prezente în Europa, numai 7 furnizori sunt bazați în Europa și dispun de o cotă de piață de numai 14% (Economic impact of Cloud Computing in Europe, 2015,  Deloitte Study for the European Commission, DG CNECT)

Deci, ce șanse are un furnizor român de soluții Cloud să se dezvolte în Olanda și invers? Ce acces la capital are un furnizor român să își dezvolte soluțiile și să le vândă pe plan internațional? IT-iștii români trebuie să îndrăznească să inoveze, să dezvolte soluții Cloud axate pe viitor, pretabile la internaționalizare și să își păstreze proprietatea intelectuală în acest proces. Ar fi logic ca sectorul IT, fiind unul din cele mai productive în economia românească, să fie tratat ca o prioritate pentru guvern din punct de vedere al stimulării adopției, al încurajării serviciilor digitale și al punerii la dispoziție de servicii destinate sectorului public și cetățenilor.

Care sunt următoarele proiecte ale EuroCloud Romania?

LogoEuroCloudRomania3În perioada următoare intenționăm să ne continuăm misiunea de promovare a bunelor practici, a calității și transparenței în Cloud, să creștem comunitatea românească de Cloud și să ajutam la creșterea sectorului românesc de Cloud computing. În perioada 5-6 Octombrie vom găzdui evenimentul anual al rețelei EuroCloud Europa, cu tema ”Piața Unică Digitală – Noi frontiere în Cloudul european” (http://forum.eurocloud.org). Evenimentul are loc la Romexpo București, unde așteptăm peste 800 decidenți Cloud din toată Europa, reprezentanți ai Comisiei Europene, reprezentanți ai sectorului de știință și cercetare, precum și leaderi ai industriei de Cloud, pentru a discuta ultimele dezvoltări în sectorul european de Cloud computing, pentru a prezenta proiecte și modele de Cloud care funcționează. Sperăm ca evenimentul să deschidă noi perspective pentru piața românească de Cloud și să aducă mai aproape de înțelegerea consumatorilor acest model de computing încă privit cu reticență în unele sectoare.

Ce ne puteți spune despre EuroCloud Europa?

EuroCloud Europe este organizația federatoare pentru peste 20 de asociații europene de Cloud din toată Europa. EuroCloud Europa este o rețea europeană de competențe neutră față de vendori, care reunește peste 800 de furnizori și consumatori de Cloud, startup-uri și centre de cercetare. EuroCloud menține un dialog deschis permanent cu toți partenerii, pentru dezvoltarea unui ecosistem european puternic de Cloud: http://www.eurocloud.org

Articol realizat si publicat in revista IT Trends, August 2016

De la Industry Cloud la Cloud 2.0

skyscraper-1562045_960_720

Fenomenul Cloud continuă să rămână tendința majoră, identificată aproape unanim ca principalul „vinovat” de apariția și dezvoltarea rapidă a tuturor celorlalte tehnologii disruptive.

Dar conceptul de Cloud computing suferă o serie de mutații în sine, evoluând de la faza în care era destul de contestat și privit cu neîncredere, la primele rezultate concrete oferite de migrările unor pionieri, la conștientizarea realității că „vrem-nu vrem, tot va trebui să ajungem la Cloud”, până la dinamica efervescență cu care s-a trecut la adoptarea modelelor specifice.

În fond, oricine are nevoie de simplificarea infrastructurii, de reducerea costurilor, de putere de calcul și volume de stocare, de flexibilitate, scalabilitate, predictibilitate și siguranță mai mare a datelor. Dar toate aceste beneficii oferite de Cloud au o structură de orizontalitate, adică sunt comune pentru toate domeniile în care e nevoie de inovație.

În ciuda unor probleme inerente, legate nu în mod esențial de tehnologii, ci de modul de asimilare a acestora, de lipsa de cultură și experiență pentru investițiile în servicii, de lipsa unei coerențe în materie de standarde și multe lacune legislative, putem spune acum că suntem în plină ”eră Cloud”.

Avem deja implementări de succes sau cazuri de migrare care și-au recunoscut eșecul. Există studii de caz. Dar mai cu seamă există dorința de perfecționare. De depășire a momentelor de criză. De analiză mai lucidă a nevoilor. Există deja consultanți specializați în audit pentru analiza oportunităților și nevoilor reale de migrare în Cloud. Putem constata că există modele tot mai perfecționate și tot mai specializate, care corespund nevoilor de eficientizare din anumite sectoare ale economiei sau din anumite zone industriale. Se poate spune deci că s-a trecut la verticalizarea Cloudului.

Industria producătoare este una dintre aceste verticale în care s-a avansat foarte mult. Inevitabil, asocierile care se fac aici în funcție de cerințele specifice ale producătorilor sunt asociate cu noțiunea de Industry Cloud. Prin continua investigare a cerințelor specifice fiecărei industrii au început să apară pachete de servicii Cloud mai perfecționate, special proiectate, sigure și deplin compatibile cu standardele dezvoltate la nivelul fiecărei verticale industriale.

Adopția Cloudului Industrial permite clienților o migrare cât mai sigură, bazată pe bune practici și o accelerare a procesului de producție. Conform Techopedia, Industry Cloud este un sistem Cloud care a fost intens personalizat pentru a corespunde cerințelor generale și particulare le unei industrii. Sunt vizate atât aspectele de business, cât și cele operaționale, legale, sau de reglementare. Principalul obiectiv al unui sistem Cloud industrial este integrarea verticală și în special a soluțiilor verticale, spre deosebire de cele orizontale care sunt subiectul modelelor generale de Cloud computing. Asta înseamnă că soluțiile Cloud industriale sunt menite să creeze mai multă valoare în interiorul verticalei industriale respective.

Prin integrarea modelelor Cloud producătorii își pot eficientiza radical ciclul de producție, pot folosi modele digitale, pot scurta dramatic termenele, pot colabora mai bine, pot comunica cu întregul lanț de furnizori în timp real, și mai ales, pot scoate mult mai repede pe piață produse mai diverse și mai bune, care sporesc gradul de retenție al clienților.

cloud-2-0-telehouse

Source: Telehouse.com

Valorile de business oferite de Industry Cloud se referă la:

  • Coborârea barierei de cerințe pentru adoptarea Cloudului;
  • Eficientizarea costurilor;
  • Creșterea vitezei și agilității;
  • Procesare și stocare sigură a datelor;
  • Perfect compatibilă cu cerințele specifice fiecărei industrii.

Alții definesc tendințele din industria producătoare ca fenomen de cristalizare a noii generații de Cloud, mult mai matură, numită Cloud 2.0. Ne aflăm în faza în care, mai mult sau mai puțin, toți jucătorii dintr-o anumită industrie au ”încercat apa cu degetul”, adoptând unul sau mai multe servicii Cloud. Dar responsabilii cu eficientizarea producției vor mai mult decât o simplă stocare a datelor în Cloud. Vor produse mai bune, care să ajungă mai rapid pe piață și care nu trebuie să aducă o creștere imediată de profit, ci să ofere siguranța unei rate sporite de retenție a clienților tradiționali și concomitent să adreseze segmente de piață noi.

Am parcurs așadar o etapă de evoluție de la Cloud “1.0” care s-a transformat în “Cloud 2.0” aproape fără să ne dăm seama. Comform companiei de cercetare 451 Research, esența acestui process se suprapune cu melanjul dintre cele două modele clasice de Cloud, public și privat, care s-au contopit în modelul hybrid. Și asta e absolut normal, pentru că în foarte puține cazuri de migrare către infrastructuri Cloud se poate vorbi de o implementare riguroasă a unuia dintre aceste modele.

Marea majoritate a implementărilor sunt hibride, pentru că organizațiile au realizat că au nevoie de mai multe tipuri de servicii Cloud pentru eficientizarea activității. Reducerile de costuri și creșterea vitezei de operare sunt două dintre principalele avantaje oferite de Cloud în sprijinul acestei creșteri de eficiență.

Conform studiului ”2016 State of the Cloud Report”, realizat de RightScale, adopția Cloudului hybrid a crescut de la 58% în 2015 la 71%, grație unui ritm mai alert de adopție a serviciilor de Cloud Privat, care au crescut la 77%. Conform studiului Synergy Research pentru piața globală de Cloud din 2015, serviciile publice de tip IaaS/PaaS au cea mai ridicată rată de creștere cu 51%, urmate de serviciile de Cloud privat și hybrid cu creșteri de 45%.

Vom reveni cu informații actuale și o analiză cât mai pertinentă despre evoluția și reașitățile pieței de Cloud hibrid.

Articol publicat în revista IT Trends, 6 Septembrie 2016

 

 

 

BACK TO CLOUD

caribbean

Summer vacancies are almost done. We have to get back to the work, despite we still think to the sunny beach sunsets or feel the resin smell of mountain forest. For all of you who from holiday or others reasons missed the summer posts from cloud☁mania, here is a snapshot of published articles from July and August 2016.

For a more pleasant reading, articles covered by the same umbrella are grouped by the main topic:

  • EuroCloud Award 2016 Romanian contest winners
  • Articles published in Cloud Computing Romania Catalog, 5th Edition, Digital Industry
  • Other articles

EuroCloud Award 2016 LogoEuroCloud Award 2016 Romanian contest winners

Romanian Winners of EuroCloud Award 2016July 19th

⇒ CLOUD MIGRATION PROJECTS FROM ZITEC AWARDED BY EUROCLOUD ROMANIA FOR THE “BEST CLOUD MIGRATION SERVICE”August 1st

⇒ GTS TELECOM CLOUD SUITE AWARDED BY EUROCLOUD ROMANIA FOR “BEST CLOUD SERVICE FOR HORIZONTAL MARKETS”August 3rd

⇒ STARCAPTURE MOBILE FROM STAR STORAGE RECOGNISED AS THE BEST CLOUD SERVICE FOR VERTICAL MARKETS IN THE ROMANIAN EUROCLOUD AWARD 2016 CONTEST, August 8th

 ICIPRO – CLOUD INFRASTRUCTURE FOR PUBLIC INSTITUTIONS IMPLEMENTED BY YMENS RECOGNIZED BY EUROCLOUD AWARDS ROMANIA FOR BEST BUSINESS IMPACT OF CLOUD SERVICESAugust 11th

⇒ GR8PI PLATFORM FROM GREAT PEOPLE INSIDE RECOGNISED AS “THE BEST STARTUP CLOUD SERVICE” IN THE ROMANIAN EUROCLOUD AWARD 2016 CONTESTSeptember 6th

 

Articles published in Cloud Computing Romania Catalog, 5th Edition, Digital Industry

Catalog Digital Industry

First Digital Industry Catalog in Romania

⇒ FIRST DIGITAL INDUSTRY CATALOG IN ROMANIAAugust 4th

EXPERIMENT CLOUD BENEFITS WITH IBM CONSULTANCY SERVICES

Original Title in Romanian: “Experimentați beneficiile mediului Cloud cu sprijinul serviciilor de consultanță furnizate de IBM” – article provided by IBM Romania, August 17th

⇒ HOW TO DEVELOP A COMPLETE PLATFORM FOR CLOUD APPLICATIONS IN ONLY TWO DAYS

Original Title in Romanian: “Cum puteți dezvolta o platformă completă pentru aplicații Cloud în numai două zile” – Article provided by EMC Romania, August 19th

⇒ WHY TO CHOSE A CLOUD INVOICING SYSTEM

Original Title in Romanian:De ce să alegeți un sistem de facturare în Cloud” – Article provided by SIVECO Romania, August 22nd

⇒ OPTIMUM DESK A COMPLET IT MANAGEMENT PLATFORM

Original Title in Romanian: “Optimum Desk o platformă pentru un management IT complet” – Article provided by CLASS IT, August 24th

 

Other articles

Google Trike⇒ BIG DATA – ANALYTICS – CLOUD: A TRIAD OF PROFITABILITYJuly 2nd

⇒ ROMANIA DIDN’T COME OUT FROM THE INNOVATION CRISIS

Original Title in Romanian: “România nu a ieșit din Criza de Inovație”July 14th

⇒ DIGITAL TRANSFORMATION IS A NATURAL SELECTION, NOT A SIMPLE IT PROJECT

Original Title in Romanian: “Transformarea digitală este o selecție naturală, nu un simplu proiect IT”July 20th

⇒ DIGITAL TRANSFORMATION AS NATURAL SELECTION: BECOME DIGITAL OR DISAPPEAR…July 25th

⇒ GOOGLE ARTS & CULTURE: A DIGITAL MASTERPIECE OF HUMANITY HERITAGEJuly 26th

⇒ THE MOST DRAMATIC DISRUPTIONS FROM THE STEAM ENGINE INVENTION

Original Title in Romanian: “Cele mai dramatice mutații de la inventarea motorului cu abur”, August 2nd

⇒ THE 4TH INDUSTRIAL REVOLUTION AS ENGINE OF THE FUTURE DIGITAL EUROPE

Original Title in Romanian: “A 4-A REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ CA MOTOR AL VIITOAREI EUROPE DIGITALE”August 6th

⇒ TECHNOLOGICAL VECTORS WHICH DRIVE INDUSTRY 4.0

Original Title in Romanian: “VECTORII TEHNOLOGICI CARE ANTRENEAZĂ INDUSTRY 4.0”August 10th

⇒ BUCHAREST WILL BE THE EUROPEAN CAPITAL OF THE CLOUDAugust 13th

România nu a ieșit din Criza de Inovație

Innvation Cover

Iată un foarte interesant studiu făcut anual de Comisia Europeană în privința capacității de inovare a statelor membre. Rezumându-ne numai la rezultatele referitoare la România, concluzia generală este că suntem cam leneși… din punct de vedere inovativ.

Raportul CE ne ia mai cu binișorul: ”Romania is a Modest Innovator” Performanțele monitorizate în cadrul unui index de inovare arată o creștere gradată până în anul 2010, după care urmează declinul…  Capacitatea de inovare din 2015 este la un nivel semnificativ mai mic decât cea din 2008.

European Innovation Scoreboard (EIS)

EU Innovation Scoreboard

Sursa: European Innovation Scoreboard

Cunoscut anterior sub numele Innovation Union Scoreboard, European Innovation Scoreboard (EIS) este un instrument de monitorizare a nivelului de adoptare a inovației în toate statele UE. EIS oferă o analiză comparativă a performanței inovării în statele membre ale UE, dar și în alte țări europene sau la vecinii din regiune. EIS evaluează punctele forte și cele slabe ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice zonele în care trebuie să acționeze.

Raportul realizat pentru European Innovation Scoreboard 2016 relevă o Europă preocupată să ajungă din urmă marii lideri ai inovării la nivel mondial. Dar rata de inovare este încă scăzută la nivelul UE din cauza volumului redus de investiții și a unor condiții restrictive care afectează în special IMM-urile.

Suedia este lider autoritar al inovării în UE urmată de Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda. Cele mai rapide rate de creștere a inovației se pot observa în Letonia, Malta, Lituania, Olanda și Regatul Unit.

Mult sub media UE

Innovation Index

Sursa: European Innovation Scoreboard 2016

La fel ca pentru fiecare țară, UE a urmărit îndeaproape evoluția indicelui de inovare și pentru România. De-a lungul timpului, performanța relativă de inovare a României s-a depreciat de la 50% în 2008 la 34,4% în 2015 (procentele sunt în raport cu media europeană). România se poziționează cu mult sub media Uniunii Europene aproape la toate dimensiunile și toți indicatorii. Cele mai slabe performanțe sunt atribuite spiritului antreprenorial (din perspectiva dimensiunilor relative) și cererilor de brevete PCT (în termeni de indicatori).

România este apropiată totuși de media UE la un număr de indicatori, cu ar fi ponderea tineretului cu studii secundare de nivel superior, exporturile de produse high-tech sau ocuparea forței de muncă în firmele cu creștere rapidă în sectoare inovatoare.

Procentual, cele mai mari creșteri se observă pe dimensiunea resurselor umane (4,4%), iar ca indicatori la veniturile din licențe și venituri din străinătate (17%), proiecte și  modele comunitare (14%).

Cele mai puternice scăderi ale performanței sunt observate la investițiile de capital (-23%) – de ce oare?, la cota de vânzări a produselor noi din inovații (-21%), la cheltuielile de inovare non-R&D (-17%), la  IMM-urile inovatoare in-house (-17%), sau la IMM-urile cu inovații de produs sau de proces (-17%).

Ce concluzii putem trage de aici?

Iustin Capra

Marele inventator Iustin Capră

Ca nivel general de inovație suntem sub anul 2008, adică începutul marii crize… Criză care încă ne dă dureri de cap în destul de multe sectoare.

Leneși nu suntem, și nici proști. O serie întreagă de dovezi susțin acest lucru. Stăm destul de bine încă la resursele umane, la exportul de software și la nivelul de ocupare a forței de muncă din sectoarele cu putere mare de absorbție a inovației.

Cel mai prost stăm la investițiile de capital. Cam toți investitorii tradiționali și-au pierdut suflul și curajul. Prea mult au riscat. Prea mult au pierdut. O altă zonă nevralgică este incapacitatea noastră de a ne vinde inovația. Știm și vedem o serie întreagă de inventatori care mor de foame, în ciuda medaliilor cucerite la concursurile internaționale. Ar putea fi sursa unei campanii CSR: 2% pentru reabilitarea creierelor din România.

Ce au suedezii, danezii sau  finlandezii și noi nu avem? Ca să nu mai vorbim de nemți… Pe ei îi ajută vopseaua… În anii 90 se tot vorbea de modelul suedez. În timp s-a dovedit că nu e suficient numai modelul. E nevoie și de suedezii care să îl pună în aplicare…

Acum la modă e modelul portughez, urmat ce cel islandez. Două exemple clare și dure de pragmatism și răutate canalizată către un obiectiv. Obiectivele noastre care sunt? ”Răutatea” noastră unde e?

Astăzi, ”Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși a reușit să polarizeze atenția societății. Când vom vedea un mare banner pe clădirea Guvernului: ”Inovațiile inventatorilor români sunt ale tale, așa cum și țara asta e a ta.” ?

PROFITABILITATE LA PUTEREA A 3-A

 

Big Data Cover

iBusiness Romania, Agora Group și Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) vă invită Joi 30 Iunie la Hotel Continental, cu începere de la ora 09:30 la Evenimentul dezbatere: ”Big Data – The Cloud – Analytics – Triunghiul Profitabilității

Se estimează că până în anul 2020 volumul de date va fi de 25 de zettabytes (10 la puterea 21!) ceea ce ridică imense provocări tehnologice dar și cu impact social și economic. Peste 90% din volumul de date care există astăzi au fost create în ultimii 2 ani!

Conferința își propune să demonstreze că Big Data nu este numai o tendință tehnologică despre care astăzi vorbește toată lumea, ci că poate oferi soluții de creștere a profitabilității accesibile pentru orcine.

Îmbinarea dintre Big Data, Analytics  şi Cloud Computing poate reprezenta și pentru companiile din România, una dintre cele mai benefice căi de modelare a viitorului.

Participând la eveniment, vă puteți pune la curent cu toate aspectele legate de provocările actuale generate de Big Data și alte tehnologii precum: Cloud Computing, securitatea cibernetică, Analitycs, Data cleansing, managementul infrastructurii critice, IT – as- a- Service etc .
Totodată, organizatorii vă propun o dezbatere cu reprezentanți ai sectorului public, guvernamental și privat, în scopul de a identifica cele mai bune modalități de a pune în aplicare BI și Big Data Analytics și de a beneficia de toate avantajele pe care le oferă această tehnologie. Big data (și toate soluțiile de management aferente) este cu siguranță cel mai important instrument care acoperă și alte aspecte ale industriei IT : securitatea cibernetică, BI, ERP/CRM, analytics, data cleansing, managementul infrastructurii critice, cloud, IT – as- a- Service, etc .

Conferința dedicată fenomenului Big Data își propune să transmită audienței calificate câteva mesaje clare:

  • Big Data  – oportunitate de profit;
  • Big Data în utilități: ce fel de aplicații sunt optime pentru acest domeniu? Studii de caz;
  • Data Cleansing și data mining – curățare și optimizare;
  • Ce soluție alegem pentru specificul business-ului?
  • Securitate și managementul infrastructurilor critice;
  • Big Data – știința, cercetarea, mediul, cadastrul – domenii în care datele și acuratețea lor fac diferența;
  • Sectorul public – soluții și aplicații;

Participarea este gratuită.

Nu uitati să vă înregistrați pe oricare dintre site-urile:

http://ibusinessevents.ro/cloud-big-data-analitycs-triunghiul-profitabilitatii/

http://www.agora.ro/conferinta/cloud-big-data-analytics-triunghiul-profitabilita-ii

Agoralogo-iBusiness

Book of the Month: DRaaS for Dummies

Here is cloud☁mania’s “Book of the Month” recommendation for June

Author Peter H. Gregory, CISA, CISSP is an American information security advisor, computer security specialist, and writer. He is the author of several books on computer security and information technology. This Special Edition brought to you by Veeam Software – “Making Everything Easier”

Draas-FD-cover

Source: Veeam Software

Book: “DRaaS for Dummies-Veeam Software Special Edition

Author: Peter H. Gregory

Publisher: John Wiley & Sons Inc., 2016

Short description: DRaaS For Dummies is a must-have for professionals in IT organizations that are looking to turn their business into an Always-On Enterprise using DRaaS.

Read the book and learn how to: 

  • How DaaS almost makes disaster recovery as simple as settings up a smartphone
  • How to work through the legal and compliance requirements of DR
  • How to select a DRaaS services provider
  • How to test the DR plan.

Summary:

Disaster Recovery (DR) has a reputation to be difficult and time consuming. Setting Up alternate processing sites, procuring hardware, making data replication, and failover testing are very expensive. Disaster Recovery as a Service is turning DR business on its head. Today DRaaS makes setting up DR almost as easy as settings up a new smart phone.

Backup and replication of critical data and applications to a secondary site is now made easier with DRaaS by replacing the complexity of traditional DR approaches with more efficient and affordable cloud-based services. Disaster-Recovery-as-a-Service is not just for enterprises, it is also ideal for smaller organizations that are looking to outsource backup and DR expertize without additional effort.

More info and How to order

 

Are we smart enough for future Smart Communities?

smart communities

All Communities need to be Smart…

The concept “Smart …” in association with technologies is not anymore new. Smartphones, smart watches or smart (intelligence) software are already part of our lives. Accelerate urban development, fast growing global population, limited energy resources and aging infrastructure are among the most critical challenges that the new wave of digital technology has to solve.

More than 50% of the today World’s population lives in urban areas and contributes with more than 80% of the World GDP. According IDC the concept of Smart Cities “is a construct in which to frame local government transformation. Cities need to transform in order to develop sustainable, improve resilience, meet citizens’ rising expectations, and attract investment, new businesses, and talent.”  As result public government structures are looking to invest in emerging technologies such as Cloud Computing, Big Data and Analytics, Mobile Solutions, M2M, and Internet of Things.

But 50% of global population live in villages, farms, and isolated communities. Many academic, business and industrial activities are developed outside the big cities. What are their needs? Practically the same like the metropolitan area: infrastructure, energy sources, transportation, communications, pollution, or public safety. This is the main reason we prefer to look to “Smart Communities” problems, keeping “Smart Cities” as a general frame.

IoT and M2M technologies drivers for Smart Communities development

smart cities AgoraWe can find Smart Cities punctual projects starting a long time ago. The first issues generated by energy and overpopulation needed solutions. One good example is the Smart City initiative developed by Ministry of Economy, Trade and Industry from Japan in 2011. Watch the movie from the link. It’s really interesting for the energy solutions. The Smart Community concept was first used in 1993 in Silicon Valley – California during the post dot.com recession.  Looking to alternative solutions to next development, Silicon Valley officials, business leaders, academic and other communities members decided to find a common plan to help the region jump-start.

But old smart initiatives was local, based on legacy technologies, budgets limited, and lack of alternative energy solutions. The real explosion of Smart Cities projects is accelerated by fast and large adoption of Internet of Things, Machine 2 Machine and other emerging technologies and alternative energy resources that generated digital revolution.

According to Gartner, smart cities will use 1.6 billion ‘things’ connected in 2016, an increase of over 39% compared to last year. Commercial buildings will be best equipped with IoT systems until 2017, after which Smart Homes will dominate with a market of over 1 billion objects connected by 2018.

Smart energy alternativesDigital transformation influences every component of our life: how we leave, how we work, how we travel, how we communicate, how we learn, how we relax, how we defense. In any quality: citizens, employees, employers, parents, friends, or any type of community members…

A Smart Community vision should address a population able to accept and integrates a multitude of disruptive technologies and solutions aimed to improve the quality of life by increasing the efficiency of essential services: housing, jobs, public spaces and retail, transportation, infrastructure, utilities, communications, mobility, knowledge, recreation, administration, education, health, safety.

A simple but comprehensive definition for Smart Community could be find in Smart Communities Guidebook made in 1997 by California Institute for Smart Communities from San Diego State University: “a community in which government, business, and residents understand the potential of information technology, and make a conscious decision to use that technology to transform life and work in their region in significant and positive ways.”

The main goals of any Smart City project should be based on:

  • Public services redesigning
  • Critical infrastructure efficiency
  • Transportation and public utilities calibration
  • Excessive consume and cost reduction
  • Optimal allocation of existing resources

First Smart Communities conference in Romania

Having a long experience in new technologies adoption and know-how transfer on the market, Agora Group – Romanian media leader in IT business and technologies and cloud☁mania – independent Digital Transformation knowledge platform, organised for the first time in Romania a dedicated conference to “ITC Infrastructures & Solutions for Smart Communities”.

smart_cars_300This initiative was a direct reflection of local organization and industries interest for smarter technology and business solutions to better deserve the digital transformation progress. Considering the valuable solutions and services diversity provided on the Romanian market we offered to participants some very interesting solutions showing how actual technologies could help the development of tomorrow smart communities.

Looking to the large coverage of the subjects proposed by important players on the IT&C market, and the real interest and interactive participation of the audience, we can consider this first „Smart Communities” conference as a real success.

In my opening presentation “How can current technologies to help the development of tomorrow smart communities”, I made a general review of the actual technologies and why is important to extend the “Smart Cities” definition to more complex “Smart Communities” concept. Many parts of the speach ideas was developed in the first part of this article.

In his “ICT solutions for corporate customers and SMEs presentation Catalin Rasturnoiu – Presales and Technical Solutions Manager Business to Business at Orange Romania referred to the wide range of solutions offered by Orange Romania for fixed data & voice and mobile services. A special focus was made on the LoRaWAN services with applications in Smart Metering, buildings monitoring, intelligent agriculture services for Smart Cities and Smart Home. Other solutions presented were: the Orange concept for smart class, Wi-Fi zones in public buses transportation and Insurance mobile solution implemented at Uniqa.

“Improving the urban experience through augmented reality (AR)” was a very interesting presentation sustained by Mitu Morega – Business Developer at High-Tech Systems & Software (HTSS) who illustrated how virtual reality (VR) and augmented reality (AR) are already used in urban projects, arguing that “both the young, and those not so young, have some personality who loves playing, interacting, color and movement, being it virtual. Increasingly more companies adopt to this trick to attract more customers. „But VR & AR are not just for sales, offering opportunity to develop smart applications for interactive tourists’ guides, increasing interest and interactivity, and having the ability to simulate projects development with virtual integration into the urban landscape.

Elena Paun Telekom

Elena Paun, BDM ITC Telekom Romania

Very interesting and well received by participants was the “Smart Street” key study presented by Elena Paun – Business Development Manager ICT at Telekom Romania. We had opportunity to hear details about the Smart City pilot project implemented by Telekom Romania in the Children’s Playground from Bucharest, in partnership with City Hall of 4th District, officially launched in April 2016. The pilot project includes a smart parking solution (automation of 129 parking seats), an intelligent dimming solution (automation and dynamic configuration of light intensity), a public safety solution (advanced video monitoring and analysis of the parking area), and a Wi-Fi network communication platform for park visitors, all integrated on a “Smart City” dedicated platform.  Telekom Romania implemented this pilot project in partnership with Cisco – strategic partner and supplier for IoT platform, Sensity – smart lighting solution provider, Kyunsis – smart parking solutions provider, and Kiwi Security – public safety solution provider.

“Bitdefender GravityZone – Unfollow the traditional” was the security solutions presented by Andrei Ionita – Bitdefender Business Development Manager. Bitdefender ia a Romanian company with global recognition, recently included by Gartner in the Visionary Quadrant for Endpoint Protection Platforms (February 2016): Bitdefender provides very good malware detection capabilities, including a sandboxed application emulation environment, automatic unknown file analysis and continuous behavior monitoring, resulting in very good public test scores. The agent performance is very good, too, with low overhead.” Bitdefender GravityZone solution for companies is available in 3 versions: Business, Advanced Business and Enterprise, being developed in both Cloud and on-premises models.

RobotiiFew serious reflection subjects were opened by “Future knocks at the door,” visionary debates opened by Daniel Gruia – Knowledge Explorer and CIO at Transgaz, Romanian CIO Council member. Daniel offered us an incursion in a not too distant future of a Robots’ World. It is not too late to serious reflect and to prepare us for a scenario in which all routine tasks will be taken by robots. There are applied researches which show the realistic possibility that 50-70% of the actual workforce to become jobless. 20 years from now, labor demand for lots of skill sets will be substantially lower. I don’t think people have that in their mental model,” said Bill Gates in speech made in 2014 at The American Enterprise Institute Economic Think Tank.

EuroCloud Romania a dat startul in competitia anului

Banner Mare EuCloud Awards

Asociatia invita furnizorii romani de servicii cloud sa participe la a patra editie nationala consecutiva EuroCloud Award.

EuroCloud Award 2016 LogoPentru al patrulea an consecutiv, asociatia EuroCloud Romania organizeaza traditionala competitie a premiilor nationale EuroCloud.

Scopul competitiei este de a pune cat mai bine in valoare solutiile inovatoare de Cloud si implementarile de succes. EuroCloud promoveaza in permanenta performantele industriei romanesti de cloud si incurajeaza mentinerea unui climat competitional la nivel regional si continental.

Premiile EuroCloud Romania fac parte din competitia europeana, care si in acest an va aduce in prim plan cele mai inovatoare servicii si proiecte de Cloud din Europa, selectate din cadrul castigatorilor fazei nationale.

Marea surpriza din acest an este ca Gala festiva de decernare a premiilor EuroCloud Europe 2016 va avea loc in cadrul Congresului EuroCloud Europa care se va desfasura la Bucuresti, in perioada 5-6 octombrie 2016. Un juriu de experti independenti ii vor desemna pe cei mai buni dintre cei mai buni in cadrul Galei speciale care va avea loc pe 5 Octombrie 2016 la Hotel Athenee Palace Hilton, in cadrul Congresului EuroCloud 2016.

De ce sunt importante premiile EuroCloud

Premiile EuroCloud promoveaza conceptul Cloud, prezinta cazuri de aplicare a solutiilor Cloud, ofera o larga vizibilitate solutiilor puse in competitie de catre companiile participante si reprezinta o recunoastere nationala si internationala a competentelor si proiectelor lor.

Pentru a aplica si inregistra compania dvs in concurs va rugam sa cititi cu atentie Termenii si Conditiile competitiei

si sa completati FORMULARUL ONLINE.

Buton EuroCloud Awards

Ce aveti de castigat?

Castigatorii premiilor EuroCloud Romania 2016 vor primi un pass de intrare gratuit la EuroCloud Forum 2016 Bucuresti si la Gala Premiilor EuroCloud Europa. Evenimentul anual al organizatiei EuroCloud Europa se va desfasura sub tema „Digital Single Market – Creating New Frontiers in European Cloud” si va aduce impreuna 1000 participanti din toata Europa la Romexpo Bucuresti in perioada 5-6 Octombrie 2016. Pentru mai multe detalii va rugam vizitati siteul evenimentului la http://forum.eurocloud.org

De asemenea solutiile castigatoare la nivel national vor fi incluse in catalogul nominalizarilor la Premiile EuroCloud Europa care va fi distribuit cu ocazia EuroCloud Forum 2016.

Castigatorii concursului vor fi prezentati intr-un interviu care va fi publicat pe siteul EuroCloud.ro cat si pe siteul partenerilor EuroCloud.

Categoriile puse in competitie

Pentru furnizorii de solutii sau servicii cloud

  • Cel mai bun serviciu cloud pentru piete orizontale – Aceasta categorie va evidentia serviciile cloud care pot fi folosite in diferite segmente orizontale de piata, cum ar fi aplicatiile ERP, CRM, serviciile IaaS, etc.
  • Cel mai bun serviciu cloud pentru piete verticale – In aceasta categorie vor intra serviciile cloud care vin in sprijinul clientilor din piete verticale, cum ar fi in Logistica, Agricultura, Industria Hoteliera si altele.
  • Cel mai bun serviciu de cloud Startup – In aceasa categorie focusul va fi pus pe serviciile cloud oferite de startupuri romanesti.
  • Cel mai bun serviciu de migrare in cloud – Acesta categorie e destinata consultantilor, integratorilor, furnizorilor de servicii cu valoare adaugata si urmareste sa recompenseze organizatiile romanesti care au atins un nivel de excelenta in oferirea de servicii de migrare in cloud.

 Pentru utilizatori de solutii sau servicii cloud

  • Cel mai mare impact in business – Acest premiu va fi atribuit unei organizatii uilizatoare de servicii cloud, adesea ajutata, promovata sau sponsorizata de catre furnizorul serviciului cloud.

 

Pentru alte amanunte legate de costurile participarii, termenul de admitere a candidaturii, criteriile de apreciere, cine poate candida,  cum va puteti inscrie in concurs si componenta juriului vizitati pagina oficiala EuroCloud Awards 2016.

 

SimScale: platformă de simulare 3D dezvoltată 100% în Cloud

concept_general-many

Image source: SimScale

Ce este spectacular în procesele de simulare bazate pe Cloud este mixul dintre soluțiile ce incorporează cele mai elevate tehnologii și puterea sporită a acestora asigurată de platformele Cloud Computing. Așa cum concluzionam într-un articol precedent, intitulat „Simularea 3D ca pionier in Digital Manufacturing”suntem aici în fața unei combinații Win-Win ce cumulează puterea de procesare fără limite, resursele extinse de stocare, scalabilitatea, flexibilitatea, ușurința dezvoltării și a implementării, facilitățile de administrare și garanția standardelor de Securitate – adică avantajele competitive “clasice” oferite de modelele de calcul bazate pe Cloud, cu beneficiile specifice asigurate de algoritmii de simulare, precum analiza mecanică structurală bazata pe Analiza Elementelor Finite (FEA), controlul dinamic al fluidelor (CFD), precum și analiza termodinamică, acustică sau analiza discretă a particulelor.

Cloud CAE Example

Analiza structurala a unui sistem de suspensie cu SimScale

Platforma de simulare SimScale este un exemplu elocvent de soluție CAE 3D dezvoltată 100% în Cloud. Pentru a rula analizele de simulare din SimScale este nevoie doar de accesul la Internet si un simplu browser. Platforma de simulare 3D online ajută inginerii si proiectanții să realizeze produse mai bune în perioade mai scurte de timp, efectuând o succesiune de operații forte simple:

  • Utilizatorul poate deschide și importa orice model preexistent realizat pe o orice platformă de proiectare CAD
  • Faza de pre-procesare se poate face pentru întregul flux de lucru
  • Simularea este realizată printr-o interfață grafică intuitivă
  • În faza de post-procesare, rezultatele pot fi procesate și evaluate în format 3D
  • În final, utilizatorul poate valida și modifica proiectul pe baza rezultatelor simulării.

Set complet de analize de simulare

Platforma 3D SimScale suportă o serie întreagă de tipuri de analize de simulare, precum:

  • Mecanica solidelor

    motorbyke

    Analiza fluxurilor de aer la proiectrea unei motociclete cu SimScale

  • Dinamica fluidelor (CFD)
  • Termodinamica
  • Aerodinamica
  • Acustica
  • Analiza complexa a particulelor.

 Avantajele conferite de folosirea aplicațiilor de simulare în Cloud sunt foarte clare:

  • Utilizatorii pot sa lucreze în mod interactiv pe aceleași proiecte cu colegii, partenerii, experții din industrie sau cu clienții;
  • Platforma SimScale a fost special proiectată pentru a oferi aceste facilități de colaborare și comunicare;
  • SimScale este o platformă deschisă pentru orice utilizator interesat de testarea unor noi metode, care are ceva experiență în domeniul Computer Aided Design (CAD);
  • De la studenți la specialiști cu experiență, oricine e pasionat de simulare poate avea acces la resursele de knowledge oferite de SimScale
  • Peste 300 de proiecte de simulare sunt disponibile în SimScale Public Project, de unde pot fi încărcate, testate și perfecționate pentru proiecte de o complexitate mai mare.

Printre avantajele competitive oferite de platforma SimScale:

  • Asigură o platformă integrata de simulare, cu multiple funcționalități, ușor de folosit, accesibilă din orice locație;
  • Oferă posibilitatea specifică serviciilor Cloud de a plăti pentru cât folosești, la prețuri considerabil mai reduse decât cele ale licențelor perpetue specifice altor produse CAE;
  • Necesită doar existența unui browser Web, fără dotări hardware costisitoare, cu posibilități scalabile de acces la resurse de calcul, în funcție de complexitatea procesului de simulare folosit.
catarama SimScale

Smularea comportamentului unui sistem de siguranta cu SimScale

Analiza Structurală Mecanică într-un simplu browser

Astăzi analiza structurală este una dintre metodele de bază folosite în proiectarea și simularea mecanică, ajutând inginerii și proiectanții să obțină produse mai bune în perioade de timp mult mai scurte. Simularea mecanică permite minimizarea riscurilor prin testarea virtuală a inovațiilor sau modificărilor, înainte de implementarea fizică în procesul de producție. Asta reduce în mod considerabil costurile asociate fazelor de testare pe bază de prototipuri, atât prin economiile materiale, cât și prin cele de timp.

Încă din fazele incipiente ale gândirii unui produs și ale proiectării, simularea oferă informații prețioase despre comportamentul diferitor componente sau ansamble. Asta face posibilă testarea virtuală și optimizarea prototipurilor fără costuri de experimentare. Pot fi analizate diferite imperfecțiuni ale unor piese, se poate corecta grosimea pereților unei valve, pot fi prevenite zonele cu pericol de stres și se poate anticipa comportamentul unui ansamblu în timpul mișcării, prin analiza dinamică.

În contrast cu experimentele fizice ce se confruntă cu o serie de limitări legate de calitatea valorilor măsurate, analizele de simulare permit observarea fără restricții a tuturor cantităților fizice folosite într-un model. Aceasta permite o mai bună înțelegere a rezultatelor testelor, investigarea fluxurilor și forțelor, identificarea elementelor critice și reducerea complexității.

Mai mult de atât, prin folosirea modelelor de simulare, clienții sau furnizorii pot fi convinși de funcționalitățile noilor produse, validând rezultatele experimentale, comparând variațiile succesive ale proiectului și efectuând studii parametrice.

Simularea fluidelor într-un simplu Browser

roata aterizare

Simularea fluxului de aer în jurul unei configurații a trenului de aterizare a aeronavelor cu metoda Large Eddy Simulation (LES).

În fazele incipiente ale proiectării, analiza de simulare poate oferi informații de valoare despre comportamentul diferitelor componente sau subansamble. Prin analiza fenomenelor de curgere ale fluidelor sau gazelor pot fi optimizate forma și compoziția diferitelor piese și componente industriale ale unor sisteme de țevi, instalații de răcire, cazane, boilere, compresoare, ventilatoare, instalații de încălzire sau de aerisire, etc.

Analizele CDF permit testarea și optimizarea prototipurilor la costuri substanțial reduse față de cele asociate testelor fizice făcute pe prototipuri. În plus, poate fi redusă presiunea pe anumite structuri sau pereți, se poate omogeniza fluxul de curgere și se îmbunătățește curgerea laminară prin reducerea zonelor de turbulență. În plus, simularea comportamentului fluidelor permite identificarea interacțiunilor fizice, investigarea fenomenelor tranzitorii sau localizarea anomaliilor de curgere.

Simularea prin analiza termodinamică

Permite în primul rând analiza fenomenelor multiple care au loc la nivelul unei piese sau componente ca urmare a interacțiunii dintre circulația unor fluide și schimbările termice ce intervin la nivel de compoziția materialelor. Există o serie întreagă de facilități oferite de analiza stresului termic, incluzând îmbunătățirea efectelor de răcire, identificarea materialelor optime care răspund cel mai bine la anumite condiții fizice sau procese, investigarea distribuțiilor de temperatură sau studiul cuplelor termo-mecanice. În plus, pot fi identificate sursele de pierdere a energiei sau efectele termodinamice pe termen lung.

O platformă Open Source

SimScale integrează o serie de tehnologii solver bazate pe open source, folosite în mod curent de companii dintr-o mare varietate de industrii, cu diferite cerințe, precum: industria auto, aerospațială, procesarea tehnologică sau generarea de energie. Noile tehnologii pot fi implementate cu rapiditate datorită unui grad ridicat de compatibilitate între platforma SimScale și instrumentele software provenite din alte surse.

OpenFOAM este un instrument de tip solver pentru probleme complexe la care se folosește analiza Computational Fluid Dynamics. Instrumentul include o largă gamă de modele fizice (analiza turbulențelor, pereților, termodinamica și transportul maselor de fluide), metode numerice și instrumente pentru pre și post-procesare. Dezvoltat la Imperial College of London, OpenFOAM este continuu  dezvoltat și îmbunătățit de o largă comunitate științifică și de experți industriali. Solverul OpenFOAM este integrat într-un mare număr de aplicații de o serie de lideri industriali precum: General Electric Corporation, Airbus S.A.S, Ford Motor Company,  Siemens AG,  Volkswagen Group sau BMW.

Alte informații despre instrumentele open source integrate de SimScale pot fi găsite pe pagina dedicată a furnizorului.

Simulare in cele mai bune condiții de siguranță

Cloud CAE Encription overview

Transferul de date e criptat cu metoda SSL. Sursa: SimScale

Securitatea este o componentă esențială din filosofia SimScale. Doi angajați permanenți din staff-ul IT supraveghează standardele de securitate la nivel de platformă. Măsurile de siguranță sunt revizuite in mod regulat de experți independenți ce folosesc diferite metode de verificare, inclusiv teste de penetrare.

La fel ca pentru orice informație în format digital, orice proces de transfer pe Internet a datelor provenite din diferitele proiecte CAD/ CAE este extrem de confidențial și senzitiv. SimScale oferă utilizatorilor un mediu de lucru sigur ce asigură protecția și confidențialitatea datelor.

Criptarea datelor la încărcare și descărcare – datele transferate către sau dinspre platforma SimScale  sunt protejate prin tehnologii de criptare bazate pe standarde internaționale. Comunicarea între computerele utilizatorilor și platforma SimScale se realizează prin conexiuni criptate SSL, tehnologia utilizată pentru toate tranzacțiile bancare online și eShopping.

Criptarea datelor CAD si de simulare –  este asigurată prin folosirea de hard-discuri criptate AES la nivel de servere sau în centrele de date exterioare.

Parole securizate – parolele utilizatorilor nu sunt stocate în format text, ci într-o formă criptată care nu poate fi detectată.

Confidențialitate sumată – prin termenii contractelor SLA (services license agreement) SimScale își asumă deplina confidențialitate a datelor CAD sau de simulare prezente în mod temporar sau rezidual pe platformă.

Backup pe multiple servere criptate  – datele utilizatorilor sunt salvate și stocate în formă criptată, conform normelor industriale de siguranță.

Alte avantaje oferite de platforma de simulare 3D SimScale pentru ingineri si proiectanți, precum și diferite exemple de analize de modelare vor fi prezentate în alte articole. Urmăriți rubrica ☁ Engineering!

Sigur că avem mare nevoie de Alfabetizare Digitală!

Digital Europe Banner

Source: World Economic Forum

Într-un articol scris anul trecut, tot cam pe vremea asta (Avem încă nevoie de alfabetizare digitală?), îmi exprimam mirarea în legătură cu concluziile rapoartelor DESI (Digital Society and Economy Index) și ”Cloud computing for business yet to go mainstream in the EU” publicate de Comisia Europeană, respectiv EUROSTAT. În ambele analize România apărea pe ultima poziție în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană. Ei bine, anul acesta nu mai sunt uimit… În recentul raport DESI: ”How digital is your country? New figures show action needed to unlock Europe’s potential”, România se află tot pe ultima poziție, dar suntem lăudați pentru că am făcut progrese și suntem incluși în plutonul țărilor Catching-Up, cu o creștere peste media europeană.

Principala concluzie a studiului DESI 2016 este că, în pofida unui oarecare progres legat de o creștere a conectivității în zona publică, fenomenul de transformare digitală a Europei decurge foarte încet.

Împreună către o Piață Digitală Unică

Înlocuind tradiționalul program UE axat pe Agenda Digitală, noua strategie Digital Single Market reprezintă principalul program al Comisiei Europene de focalizare pe dezvoltarea digitală. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Strategia Digital Single Market este bazată pe următoarele direcții strategice:

Noile clustere ale țărilor din UE

Indexul European general a progresat la o valoare de 0.52 in 2016, față de 0.50 anul trecut. Ce reprezintă această creștere de două zecimi de index DESI? Comisia Europeană apreciază că principalele dimensiuni unde s-au înregistrat progrese în ultimul an sunt Conectivitatea și Integrarea Tehnologiilor Digitale. Pentru o mai buna apreciere a evoluțiilor individuale, începând cu acest an a fost gândit un grafic care are ca axe Creșterea și Scorul, unde mediile europene delimitează 4 cadrane. Fiecare dintre acestea găzduiesc clustere de țări ierarhizate în felul următor: :

Clusters

Clusterele țărilor din UE. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016

Running ahead: Austria, Estonia, Germania, Malta, Olanda și Portugalia – adică țările cu cea mai rapidă creștere și cu scoruri peste media UE;

Lagging ahead: Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Suedia și Regatul Unit – țări cu scoruri mai mari decât media EU dar cu o creștere mai domoală;

Catching up: Spain, Croația, Italia, Letonia, România și Slovenia – țări aflate în creștere mai accentuată dar cu scoruri sum media UE;

Falling behind: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Franța Ungaria, Polonia și Slovacia – țătile cu sreștere și scor mai mici decât media UE.

 

compared

Evoluția scorului DESI în 2015-2016. Sursa: Comisia Europeană

 

Ce este Digital Economy and Society Index?

Digital Economy and Society Index (DESI) este un instrument online ce își propune să măsoare progresul făcut de către țările membre ale Uniunii Europene către o societate bazată pe economie digitală. DESI este un indice compozit bazat pe cinci direcții principale care împreună reunesc peste 30 de indicatori:

DESI

Principalele domenii de dezvoltare ale DESI

Conectivitatea: cât de dezvoltate sunt rețelele de comunicații de bandă largă;

Capitalul uman/ Abilitățile digitale: o estimare a abilităților digitale deținute de populație și de forța de muncă;

Utilizarea Internetului: cât de populare sunt activitățile online, de la știri la banking sau cumpărături;

Integrarea tehnologiilor digitale: cum sunt asimilate de către comunitățile de business principalele tehnologii digitale precum: facturarea electronica, serviciile Cloud, comerțul online și altele;

Servicii publice digitale: nivelul de penetrare a servicilor online, de la e-government la e-health.

La calcularea valorii de index pentru o țară, fiecărui set și subset de indicatori îi este atribuită o pondere de către experții Comisiei Europene. Conectivitatea și abilitățile digitale  (‘capitalul uman’) sunt considerate ca fundații ale indexului DESI, fiecare având o pondere de 25% la scorul general, a cărui valoare maximă este 1. Integrarea tehnologiilor digitale reprezintă 20%, iar activitățile online (‘gradul de folosire a Internetului’) și serviciile publice digitale contribuie fiecare cu 15% la scorul general.

Care este valoarea digitală a României?

România are un punctaj global de 0,35 și se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE. Uitându-ne la diagrama pentagonală a celor 5 direcții analizate de DESI, putem face o estimare rapidă a poziționării României în raport cu media țărilor din clusterul Catching-Up si cu media UE:

Romania DESI diagram

Valorile de Index ale Romaniei pe cele 5 directii DESI, comparate cu media EU si media clusteruui Catching-Up

Conectivitatea – este de departe direcția la care stăm cel mai bine, cu un scorul de 0.5 (poziția 23 pe ansamblul UE), sensibil egal cu cel al mediei pe cluster (0,51), dar totuși sub media UE (0,6).

Principalele probleme de rezolvat în privința Conectivității sunt creșterea nivelului de acoperire pentru rețelele de bandă largă (89% față de media UE de 97%) și creșterea numărului de abonați la rețele broadband fixe (60%, mult sub media UE de 72%).

În ciuda unei concurențe acerbe a furnizorilor de servicii, se pare că unul dintre factorii care frânează rata abonamentelor este legat de prețul încă destul de ridicat al serviciilor în raport cu venitul brut…

Cel mai bun subdomeniu cu care ne putem lăuda este viteza accesului la Internet. Cele 63% atribuite abonamentelor fixe la bandă largă ne poziționează pe locul 2 la nivelul UE, după Belgia și mult mai bine decât media de 30% pentru UE.  Interesant de urmărit care vor fi progresele înregistrate în urma recentelor măsuri adoptate de ANCOM la nivelul pieței de bandă largă fixă.

Capitalul uman/ Abilitățile digitale – în ciuda unui progres minimal și a strădaniilor simpaticului cioban Ghiță, doar 52% dintre români accesează în mod regulat Internetul, față de o medie de 76% pe UE. Aproape o treime dintre români nu au deschis niciodată un browser de Internet, ceea ce ne poziționează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu numai 26% abilități digitale.

Nici din perspectiva forței de muncă nu stăm mai bine, căci doar 46% din populația activă posedă abilități digitale, ceea ce poate fi o barieră în dezvoltarea economică a țării. Îmbunătățirea deprinderilor digitale se poate face prin generarea mai multor joburi de profil sau cel puțin prin introducerea unor activități specifice în joburile existente. Acolo unde este cazul și acolo unde se poate.

Adevărata noastă frustrare apare atunci când vorbim despre specialiștii IT, unde ne situăm abia pe locul 21 între țările UE, cu doar 2,7% IT-iști din totalul forței de muncă. Puțin mai bine suntem poziționați la nivelul absolvenților STEM (Science, Technology and Mathematics), unde cu o populație de 1.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 20 și 29 de ani ne situăm pe locul 15 între țările UE. De comentat totuși ca la capitolul specialiști datele s-ar putea să fie cam vechi, indexul DESI fiind bazat pe informații din anii 2012-2013… s-ar putea totuși ca aici să stăm ceva mai bine…

Folosirea Internetului – e bazată pe o serie de activități online unde media de 0,34 nu numai că ne apropie de media UE (0,45), dar suntem departe și de media țărilor din cluster (0,4).

Potrivit datelor DESI, 67% dintre români citesc noutățile online, 46% ascultă muzică sau se uită la filme, 36% descarcă filme online, iar 42% comunică pe Internet. Dar, Surpriză!: De departe cel mai bine ne poziționăm la folosirea rețelelor sociale, unde pentru un segment al populației cuprins între 16 și 74 de ani (?!) suntem pe locul 3 în UE, cu un index de 78%, față de media europeană de 63%. Dar deși ne place să pierdem mult timp în social media, doar 9,6% dintre noi folosesc în mod regulat servicii bancare online și doar 18% cumpărăm de pe Internet, ceea ce ne descalifică din nou, coborându-ne pe pozițiile 27 și 28 din UE. Un comportament destul de contradictoriu din care reiese că băncile și magazinele online ar trebui să investească ceva mai mult în alfabetizarea utilizatorilor și în crearea deprinderii de folosire a mediilor digitale.

Integrarea tehnologiilor digitale – este o altă direcție de evaluare DESI care nu ne favorizează. Media de 0,2 ne coboară iarăși pe ultima poziție, la mare distanță de media UE (0,36), dar și de media țărilor din cluster (0,31).

O adevărată economie digitală se bazează pe implementarea unor serii de avantaje ce sunt asociate cu eficiența și profitabilitatea. Asta trebuie să ne dea mult de gândit, pentru că ar putea să reprezinte adevărata cauză  care face ca în multe domenii economice să batem pasul pe loc. Pe ce metrici se bazează evaluarea indexului de asimilare a tehnologiilor digitale? Pe câteva lucruri simple, toate evaluate la nivel enterprise, adică organizații cu peste 10 angajați, mai puțin cele din sectorul financiar: partajarea informației electronice (22%), folosirea social media în scopuri de business (6.5%), accesarea unor servicii Cloud 5.7%. Activitățile legate de comerțul electronic nu reușesc să ne îmbunătățească poziția. Doar 7,4% dintre companiile mici și mijlocii folosesc sisteme de vânzare online, 1,9% vând online în alte țări, iar doar 4.9% obțin o parte semnificativă din venit prin activități economice online. De subliniat că la subdomeniul facturi electronice nu există nicio informație despre situația din România, ceea ce desigur că nu ne ajută în cuantificarea valorii de index pentru clasamentul general.

Serviciile publice digitale – dacă nu am avut prea mare succes cu specialiștii și integrarea digitală în activitățile curente de business, de ce să avem pretenția ca serviciile publice generale să ne ridice în clasamentul Europei? Și la acest capitol, cu o medie a valorii de index de 0,33 ne situăm pe locul 27, foarte departe de o valoare utopică de 0,55 a mediei EU.

Adoptarea tehnologiilor online în serviciile publice moderne este principala sursă de reducere a cheltuielilor la nivel public. Aici DESI ne privește cu multă compasiune, apreciind cu destulă delicatețe că oferta României pentru serviciile publice este de departe cel mai puțin sofisticată… Procentele de 8% pentru numărul de utilizatori ai serviciilor de eGovernment, indexul de 5,5 (într-un clasament de la 0 la 100) și cel de 54 (din marja de 0-100), pentru utilizarea de formulare online. O mică surpriză aici, nu pentru poziționare, ci pentru utilizarea ca factor metric al deschiderii către Open Data. Aici ni se atribuie un punctaj de 435, cu mult peste media UE de 351, și în real progres față de anul trecut  (scor 270), ceea ce ne propulsează către un neașteptat loc 9 ( ați citit corect: locul NOUĂ) în clasamentul european.

Concluziile DESI

  • Față de anul trecut, un procent mai important din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora
  • Nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării.
  • Utilizarea Internetului a crescut, în principal datorită unei mai mari participări în cadrul rețelelor sociale.
  • Pe de altă parte, întreprinderile din România ar trebui să exploateze mai bine avantajele oferite de rețelele de socializare, de comerțul online și de aplicațiile de tip Cloud.
  • Ponderea utilizatorilor care interacționează cu autoritățile publice a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE.
  • România face parte din grupul țărilor aflate într-o fază de recuperare a decalajelor , deoarece, cu toate că încă înregistrează rezultate mai slabe decât cele din UE în ansamblu, s-a dezvoltat rapid în ultimul an și a ajuns mai aproape de media UE.

 Concluziile noastre

Cele mai bune poziții în clasamentul UE:

  • Locul 2 – (63%) subscripții la rețele de bandă largă de peste 30 Mbps
  • Locul 3 – (78%) nivelul de utilizare a rețelelor de socializare, medie pe 3 luni, interval de vârstă 16-74 de ani;
  • Locul 9 – (435 puncte dintr-o marjă de la 0 la 700) pentru integrarea Open Data în serviciile publice digitale;
  • Locul 11 – (36%) folosirea de servicii video on-demand, față de locuințele care au un aparat TV;
  • Locul 14 – (4%) pentru utilizarea tehnologiei RFID de către companiile cu peste 10 angajați, cu excepția celor din sectorul financiar.

 

Ultima poziție în clasamentul UE (Locul 28)

  • Clasamentul DESI general – cu un punctaj de 0,5 departe de media de 0,52 pentru EU, dar în creștere cu 3 sutimi față de anul trecut…
  • Clasamentul abilităților digitale/ capital uman – din perspectiva numărului de utilizatori Internet (52% față de media UE de 78%), dar și al populației cu abilități digitale… și asta în pofida faptului că la nivelul de utilizare a rețelelor sociale suntem pe locul 3 (?!). De unde și concluzia că desi ne place să pierdem timpul pe Internet la gargară cu prietenii, asta nu e suficient pentru a fi destul de ”deștepți” și din punct de vedere digital…
  • Clasamentul integrării tehnologiilor digitale: la nivel general (scor 0,2 față de 0,36 media UE) și din perspectiva integrării social media în mediile de business (6,5% față de 18% media UE)…
  • Clasamentul serviciilor publice digitale: aici pe general suntem pe locul 27 si numai adoptarea Open Data ne salvează de ultima poziție. În rest suntem pe un constant loc 28 la: folosirea serviciilor eGovernment (dor 8% față de 32% media UE), utilizarea formularelor online și la utilizarea serviciilor publice online…

Fără prea multe alte comentarii, sunt o grămadă de lucruri de discutat pe baza acestor clasamente care au în primul rând un rol calitativ-consultativ. Ar fi cazul să revenim și să dezbatem cele mai importante concluzii ale acestei evaluări, dar mai ales să discutăm ce s-ar putea face…

Acest articol a fost publicat intr-o varianta prescurtata si in revista IT Trends.

 Articole recente pe aceeași temă:

Simularea 3D ca pionier in Digital Manufacturing

manufacturing 3

Forta inovatiei cu care vine tavalugul celor 4 cavaleri ai erei digitale: Cloud, Mobility, Big Data si IoT reinventeaza vechile modele de business, dar si multe dintre practicile instaurate de ani de zile. In manufacturing revolutia digitala schimba radical traditionalele procese, de la noile modele de gandire inginereasca, la integrarea prototipului digital in toate fazele fluxului de productie, automatizarea halelor, interconectarea masinilor, pana la fabricile inteligente bazate pe energii neconventionale care nu afecteaza ecosistemele.  

manufacturing 2

Image Source: Pixabay

Unul dintre cele mai dezvoltate domenii si motor al evolutiei in stiintele ingineresti este Computer Aided Engineering (CAE). Reprezentand in mod implicit una dintre componentele high-tech din industria producatoare, impreuna cu instrumentele de design (CAD), platformele de aplicatii pentru inginerie au evoluat impreuna cu intreaga industrie de IT. Adica s-au adaptat la nevoia crescuta pentru putere de procesare, stocare, comunicare, rezolutie grafica imbunatatita, dar si de reducere a costurilor.

Cum poate fi afectat de noile tehnologii un domeniu care in eseta este tehnologic? Raspunsul este simplu: INOVATIA. Ca si in cazul altor domenii aplicative, inovatia se poate adopta relativ usor. Mai greu este sa schimbi deprinderile si obiceiurile consolidate prin folosirea vechilor tehnologii. In cazul industriei producatoare mutatiile afecteaza intreg ciclul de realizare a unui produs, de la concept, la planificarea inginereasca, la proiectare, la testare si la introducerea in productie.

Dar cum poate fi afectat de inovatie un domeniu prin excelenta high-tech precum simularea ingineresca ? Raspunsul este simplu: tehnologiile de simulare si metodele de analiza nu se schimba. Ele se bazeaza pe aceeasi algoritmi, pe aceleasi scheme logice, pe aceleasi procese metodologice iterative de simplificare si de extrapolare. Diferentele apar la volumul mai mare de date care trebuie procesate. La nevoia de mai multa viteza. La spatiul mai mare pentru stocare. La conditiile mai bune de colaborare si la garantii sporite pentru siguranta datelor.

La toate acestea, in cazul pachetelor de aplicatii pentru inginerie, precum simularea bazata pe modele matematice, trebuie tinut seama si de mutatiile prin care trece industria de software. Vechile modele de licentiere “pe viata”, deosebit de laborioase si intens consumatoare de resurse au inceput sa fie inlocuite cu subscriptii bazate pe modelul: “platesc pentru cat folosesc, si folosesc atat cat am nevoie”.

manufacturing 1

Image Source: Pixabay

Conform unui raport „Research & Markets” piata mondiala de engineering software a fost evaluata la 19,98 miliarde de dolari la nivelul anului 2014 si este preconizata sa creasca cu o rata medie de 12,4% pe an in perioada 2015 – 2022. In viziunea firmei de cercetare, piata globala de engineering software defineste nivelul de utilizare al urmatoarelor categorii de aplicatii: Computer-Aided Designing (CAD), Computer-Aided Engineering (CAE), Computer-Aided Manufacturing (CAM), Electronic Design Automation (EDA), si Architecture, Engineering, and Construction (AECAceste aplicatii software sunt folosite in mai multe discipline de inginerie precum: electronice si comunicatii, inginerie electrica, inginerie de proces, inginerie chimica si inginerie mecanica. Motoarele dezvoltarii pietei de engineering software sunt automatizarea proceselor industriale si cererea crescuta de solutii integrate pentru analiza si proiectare a sistemelor de inginerie.

Un prim pas in evolutia proceselor de simulare a fost diferentierea treptata de aplicatiile traditionale de proiectare asistata (CAD). In multe cazuri simularea este un proces mult mai laborios decat proiectarea. Nivelul de specializare cerut este diferit. Putini au o viziune globala asupra intregului flux de productie, iar nivelul de specializare individuala este din ce in ce mai sofisticat.

Un impact major in reducerea spectaculoasa a costurilor, cresterea calitatii si a vitezei de lansare a noilor produse pe piata a fost migrarea aplicatiilor de simulare in Cloud. Cativa dintre vendorii traditionali de solutii de inginerie si proiectare au inceput sa ofere servicii SaaS alternative la aplicatiile de simulare cu licentiere perpetua. Dar cum inca foarte multe instrumente si functionalitati erau dependente de infrastructura utilizatorului, nu se poate discuta de o implementare bazata 100% pe Cloud.

Ce este spectacular in procesele de simulare bazate pe Cloud este mixul dintre solutiile ce incorporeaza cele mai elevate tehnologii si puterea sporita a acestora conferita de revolutionarele beneficii aduse de modelul Cloud. Suntem aici in fata unei combinatii Win-Win ce cumuleaza avantajele competitive “clasice” oferite de modelele de calcul bazate pe Cloud precum: putere de procesare fara limite, resurse extinse de stocare, scalabilitate, flexibilitate, usurinta dezvoltarii si a implementarii, facilitatile de administrare si garantia standardelor de Securitate si beneficiile specifice oferite de algoritmii de simulare precum mecanica structurala bazata pe Analiza Elementelor Finite (FEA), controlul dinamic al fluidelor (CFD), precum si analiza termodinamica, acustica sau analiza discreta a particulelor.

Intr-un articol viitor va fi prezentata o platforma de simulare 3D dezvolatata 100% in Cloud, accesibila prin intermediul unui simplu Browser si a unei conexiuni Internet, cu instrumente puternice bazate pe standarde deschise, disponibile ca servicii SaaS, pentru care “platesc cat lucrez”.  

Urmariti rubrica de ☁Engineering din cloud☁mania!

  

10 Titles for an IoT Books Library

In my documentation process for specific content to First dedicated IoT Catalog in Romania, I found a large number of interesting books. Unfortunately, big majority are in English. So here are some Titles for a virtual IoT Books Library. Is not a Top clasification. Is just a selection. Next step will be to find similar books in German, French, Spanish, Romanian, any other language.

Let’s see some titles:

IoT Book 01Architecting the Internet of Things

Authors: Dieter Uckelmann, Mark Harrison, Florian Michahelles

Publishing: Springer Berlin Heidelberg, 353 pages, Apr 3, 2011

Book is offering a research perspective on current and future developments in the Internet of Things. A broad range of topics are covered, from system design and core architectural approaches to end-user participation, business perspectives and applications.

 

 

IoT Book 02

Internet of Things, a Hands-on Approach

Authors: Arshdeep Bahga, Vijay Madisetti

Publishing: Vijay Madisetti, 446 pages, Sep 12, 2014,

Book is written as a textbook on Internet of Things for educational programs at colleges and universities, and also for IoT vendors and service providers who may be interested in offering a broader perspective of Internet of Things to accompany their own customer and developer training programs. The typical reader is expected to have completed a couple of courses in programming using traditional high-level languages at the college-level, and is either a senior or a beginning graduate student in one of the science, technology, engineering or mathematics (STEM)

 

IoT Book 03Internet of Things, Legal Perspectives

Authors: Rolf H. Weber, Romana Weber

Publishing: Springer Berlin Heidelberg, 135 pages, June 24, 2010

While the technology of the Internet of Things is still being discussed and created, the legal framework should be established before the Internet of Things is fully operable, in order to allow for an efective introduction of the new information architecture. If a self-regulatory approach is to be adopted to provide a legal framework for the Internet of Things, and this seems preferable, rulemakers can draw on experiences from the current regime of Internet governance.

 

IoT Book 04Internet of Things – Global Technological and Societal Trends From Smart Environments and Spaces to Green ICT

Authors:  Ovidiu Vermesan, Peter Friess

Publishing: River Publishers, 316 pages,  2011

The book is structured on the ideas promoted by the European research Cluster on the Internet of Things Strategic Research Agenda and presents global views and state of the art results on the challenges facing the research, development and deployment of IoT at the global level. IoT together with the other emerging Internet developments such as Internet of Energy, Media, People, Services, Business/Enterprises are the backbone of the digital economy, the digital society and the foundation for the future knowledge based economy and innovation society.

 

Technological Innovation for the Internet of Things” 4th IFIP WG 5.5/SOCOLNET Doctoral Conference on Computing, Electrical and Industrial Systems, DoCEIS 2013, Costa de Caparica, Portugal, April 15-17, 2013, Proceedings

IoT Book 05Authors: Luis M. Camarinha-Matos, Slavisa Tomic, Paula Graca

Publishing: Springer Berlin Heidelberg, 657 pages, April 30, 2013

This book constitutes the refereed proceedings of the 4th IFIP WG 5.5/SOCOLNET Doctoral Conference on Computing, Electrical and Industrial Systems, DoCEIS 2013, held in Costa de Caparica, Portugal, in April 2013. The 69 revised full papers were carefully reviewed and selected from numerous submissions. They cover a wide spectrum of topics ranging from collaborative enterprise networks to microelectronics. The papers are organized in the following topical sections: collaborative enterprise networks; service orientation; intelligent computational systems; computational systems; computational systems applications; perceptional systems; robotics and manufacturing; embedded systems and Petri nets; control and decision; integration of power electronics systems with ICT; energy generation; energy distribution; energy transformation; optimization techniques in energy; telecommunications; electronics: devices design; electronics: amplifiers; electronics.

 

 

Internet of Things – Unabridged Guide

IoT Book 06Author: Jacqueline Duncan

Publishing: Emereo Pty Limited, 114 pages,  September 1, 2012

This comprehensive guide offers a thorough view of key knowledge and detailed insight. In the IoT, ‘things’ are expected to become active participants in business, information and social processes where they are enabled to interact and communicate among themselves and with the environment by exchanging data and information ‘sensed’ about the environment, while reacting autonomously to the ‘real/physical world’ events and influencing it by running processes that trigger actions and create services with or without direct human intervention.

 

The Epic Struggle of Internet of Things

IoT Book 07Author: Bruce Sterling

Publishing: Strelka Press,  Kindle Edition, 30 pages, September 1st 2014

Internet of Things is not about things on the Internet. A world in which all our household gadgets can communicate with each other may sound vaguely useful, but it’s not really for us consumers. The Internet of Things serves the interests of the technology giants, in their epic wrangles with each other. And it is they who will turn the jargon of “smart cities” and “smart homes” into a self-fulfilling prophesy. In this piercing and provocative essay, Bruce Sterling tells the story of an idea that just won’t go away because there’s too much money to be made and a whole world to control.

 

IoT/ M2M CookBook

IoT Book 08Author: Harald Naumann

 Why Did I Write the IoT / M2M Cookbook? – I have worked in the Wireless M2M industry for more than a quarter of a century. Twenty-five years ago, we didn’t even have a word for “M2M” or “IoT”. We developed Machine to Machine devices without knowing that decades later these creations would be called “M2M devices”. Twenty-five years ago, the GSM network for wireless data communication did not exist. I took my first steps in wireless data communication with Frequency Shift Keying (FSK) on Private Mobile Radios (PMR). On PMRs we achieved communication speeds of 3600 bits per second. A little later we started using public analogue trunked radios. These trunked radio systems provided local terrestrial wireless networks on FSK. Years ago, the last public analogue trunked radio network in Germany was taken out of service.

 

Designing the Internet of Things

IoT Book 09Authors: Adrian McEwen, Hakim Cassimally

Publishing: John Wiley & Sons, 324 pages, Dec 9, 2013

Take your idea from concept to production with this unique guide – Whether it’s called physical computing, ubiquitous computing, or the Internet of Things, it’s a hot topic in technology: how to channel your inner Steve Jobs and successfully combine hardware, embedded software, web services, electronics, and cool design to create cutting-edge devices that are fun, interactive, and practical. If you’d like to create the next must-have product, this unique book is the perfect place to start.

 

Designing Connected Products” – UX for the Consumer Internet of ThingsIoT Book 10

Authors: Claire Rowland, Elizabeth Goodman, Martin Charlier, Ann Light, Alfred Lui

Publishing: “O’Reilly Media, Inc.”, 726 pages, May 18, 2015

This book provides experienced UX designers and technologists with a clear and practical roadmap for approaching consumer product strategy and design in this novel market. By drawing on the best of current design practice and academic research, Designing Connected Products delivers sound advice for working with cross-device interactions and the complex ecosystems inherent in IoT technology.

 

First IoT Catalog in Romania

AGORA Group and cloud☁mania started the new 2016 year with The 4th edition of Cloud Computing Catalog dedicated to Internet of Things (IoT) solutions. This is practically the first Romanian IoT dedicated publishing project released in print and online media.

CCC4 CoverAccording IDC, year-to-year growing of IoT market in CEMA region is expected to expand with 22% in 2015, reaching $14 billion in total value. More than 60% from this forecast value is estimated for CE Europe. The IoT Cloud Computing Catalog is offering most relevant information about the opportunity to choose, selecting criteria, and information about the technologies and services related to Internet of Things, with horizontal development perspectives and vertical applicability in healthcare, financial & insurance, automotive, manufacturing, agriculture, smart cities, smart homes, retail, and smart grid infrastructure.

General development of IoT regional market is driven by industrial expenses growing in automated public transit, connected vehicles, digital signage, asset management smart grid, and smart appliances coming from some key vertical industries like manufacturing, transportation, utilities, healthcare, retail and consumer.

Considering the valuable solutions and services diversity available on the Romanian market, the IoT Catalog is containing a large variety of IoT solutions and cloud services offered by international or local providers.

In alphabetical order we have descriptions and offering solutions from: BITSoftware – Socrate Cloud Distribution Solution, Fujitsu – MetaArc digital future modelling, IBM – solutions portfolio for IoT implementation in business, Microsoft Romania – dedicated IoT solutions with particular examples from Energy, Smart Public Services, Retail, and Manufacturing, Qualitance – Modern software development, SIVECO Romania – Cloud Services diversity and Waste Management Cloud solution , StarStorage – Star Vault Cloud Server, Telekom Romania – Smart City and M2M solutions, Ymens – whole SaaS portfolio,  and Zitec – complete Cloud services offer.

The IoT dedicated Cloud Computing Catalog is offering also a comprehensive guide with valuable information about:

  • Internet of Things historyCCC IoT p1
  • Market figures
  • Technology and Market Trends
  • Short IoT Dictionay
  • IoT Benefits
  • Real problems solved by IoT
  • EU IoT Reglations
  • IoT Providers Analyse
  • IoE and M2M Concepts and Benefits
  • Basics in IoT Systems Implementation
  • General Architecture of IoT Platforms
  • All abut Sensors
  • WiFi Technologies compatible with IoT
  • SCADA vs IoT
  • Fog Computing Concepts
  • Analytic Power of Fog Computing Solutions
  • Main Applicability Areas for IoT Systems
  • M2M Systems and Smart Cities
  • IoT in Healthcare
  • IoT in Automotive
  • Sherlock IoT Project
  • Data Flow in a IoT System
  • Top IoT Cities (after IoT Analytics)
  • Top 10 Books about IoT (after iotcentral.io)

Considering huge opportunities related to IoT/ IoE/ M2M industries and dynamic market development we intend to dedicate special Catalogs to most interesting verticals like: Smart Cities, Digital Manufacturing, Digital HealthCare, and more. This year Two other Catalogs are in work process.

We are open for any proposal coming from IoT providers or business partners. Just contact us @ Let’s Talk about Cloud.

 

MIC DICȚIONAR DE EXPRESII IoT

CCC$ Cover

Continuand seria de articole dedicate domeniului Internet of Things, iata cativa dintre termenii cei mai des intalniti si o descriere sumara pentru fiecare. Acest mini-dictionar de expresii des intalnite in proiectele IoT si nu numai, a fost publicat in ce-a de-a 4-a editie a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicata fenomenului Internet of Things.

 

Actuator – dispozitiv care poate completa acțiunea senzorilor, convertește un semnal electric într-o acțiune precum mișcarea. Cel mai întâlnit exemplu este servomotorul, care transformă energia electrică în energie mecanică.

Analytics – traduse uzual ca Analitice, seturi de algoritmi care transformă datele brute în informație care poate servi la luarea de decizii

Application program interfaces (API) –  set de funcții, comenzi și protocoale software folosite de programatori pentru dezvoltarea de aplicații care pot rula pe un anumit sistem de operare sau pe Web..

Artificial intelligence – capacitatea sistemelor de calcul de a efectua acțiuni care în mod normal necesită prezența omului.

Batch processing –  execuția unui set de programe fără a necesita intervenția omului. Aplicațiile analitice tradiționale rulează pe secvențe de procesare batch, în care datele sunt agregate în memorie batch și după aceea procesate.

Big Data – un termen popular pentru a descrie seturi mari de date ce nu pot fi administrate eficient cu sistemele de management tradiționale. În plus față de volum Big Data se referă la marea varietate de tipuri de date, structurate/ nestructurate sau la viteza de acumulare a acestor date.

Cloud Computing  – o definiție simplificată se referă la o infrastructură de resurse partajate (servere, rețele , aplicații, servicii) ce asigură o mare scalabilitate a administrării și procesării datelor, la costuri reduse. Mentenanța infrastructurii revine furnizorilor, iar utilizatorul are acces pe bază de servicii ș plătește pentru ce și cât folosește. .

Cognitive (technologies) –  set de tehnologii capabile să execute activități specifice, pe care doar oamenii le pot efectua. Exemple: viziune IT, procesarea limbajelor naturale, recunoașterea vocală.

Communication protocol –  set de reguli ce oferă un limbaj comun pentru comunicarea între dispozitive. Diferite seturi de protocoale sunt folosite pentru comunicarea device-to-deviceș cel mai comun exemplu e Hypertext Transfer Protocol (HTTP).

Complex event processing (CEP) –  un instrument analitic ce permite procesarea și analiza datelor în timp real, facilitând deciziile și acțiunile rapide. CEP este esențial pentru IoT prin abilitatea de a recunoaște modele prestabilite în seturile masive de date, cu rate de latență scăzute.
Computer vision –  tip de tehnologie cognitivă ce se referă la abilitatea computerelor de identificare a obiectelor, scenelor sau altor activități în imagini, care sunt procesate și folosite pentru diferite seturi de analize.

Descriptive analytics – tip de analitice ce ajută la înțelegerea cauzelor care au condus la generarea unui fenomen de business și la repetarea sau îmbunătățirea performanțelor.

Extraction, Transformation, Loading (ETL) tools – set de instrumente ce permite agregarea, procesarea și stocarea datelor într-un format ce poate fi folosit de aplicațiile analitice. Extracția se referă la achiziția datelor din multiple surse și formate.  Transformarea include activități precum diviziunea, reunirea, sortarea și transformarea datelor într-un anumit format. Încărcarea se referă la procesul de depozitare a datelor într-o bază de date, pentru a fi folosite ulterior la rularea analiticelor.

Gateway – combinație de componente hardware și software ce asigură conectarea între rețele.

Hadoop –  instrument open-source folosit la procesarea unor largi seturi de date. Dezvoltat în limbaj Java de către Apache Software Foundation,  Hadoop permite procesarea paralelă a unor mari volume de date în clustere unde fiecare computer oferă agregare și stocare locală.

oxford-english-dictionary

Photo source: change.org

In-memory processing –  poces de stocare a datelor în memorii RAM (random access memory) înaintea salvării pe hard disk; permite astfel interogarea, vizualizarea sau retragerea rapidă a datelor.

Internet Protocol (IP) –  protocol open network ce asigură o singură adresă pentru diferite tipuri de dispozitive conectate la Internet. Există două versiuni: IP version 4 (IPv4) și IPv6.

Internet transit prices – prețul stabilit de furnizorii Internet service provider (ISP) pentru transferul datelor prin rețea.

IP version 4 (IPv4) –  o versiune mai veche a IP. Oferă un spațiu pentru circa 6 miliarde de adrese, din care circa 4 miliarde au fost folosite deja.

IP version 6 (IPv6) – versiunea cea mai recentă de IP, ce oferă o scalabilitate superioară și suport pentru circa 3,4×1038 adrese unice, ceea ce practic asigură posibilitatea de a adăuga un număr nelimitat de dispozitive într-o rețea IoT.

Latency – timpul de întârziere la transferul datelor dintr-un punct al rețelei la altul. Rețelele low-latency asigură comunicația aproape în timp real.

Local area network (LAN) – rețea ce acoperă o arie de maxim 100 de metri, cu dispozitive conectate prin cablu (Ethernet, fibră optică) sau tehnologii wireless LAN (Wi-Fi).

Machine learning –  abilitatea sistemelor de calcul de a-și îmbunătăți performanțele prin simpla rulare a datelor, fără a urma alte instrucțiuni programate. Prin identificare automată a diferitelor modele de date, acestea pot fi folosite pentru a face predicții.

Machine-to-human (M2H) interfaces – set de tehnologii ce permit mașinilor să interacționeze cu omul. Exemple comune sunt dispozitivele wearables, home automation sau autonomous vehicles.

Machine to machine_00_TESLA_Institute

Photo Source: Tesla-Institute

Machine-to-machine (M2M) interfaces – set de tehnologii ce permit comunicarea de la o mașină la alta și luarea de decizii de acțiune. Unii consideră sistemele M2M similare cu cele IoT. În mod uzual, IoT este un concept mai general, care include interfețele machine-to-machine (M2M) și machine-to-human (M2H), incluzând și sistemele de management al informației care generează noi valori.

Metadata –  tipuri de date care descriu alte date. Ca exemplu simplu, metadata unui document include numele autorului, mărimea documentului, data de creare sau ultima modificare

Natural-language processing –  tip de tehnologie cognitivă ce se referă la abilitatea sistemelor de calcul de a procesa textele la fel cum o fac și oamenii, extrăgând diferite semnificații din text și generând la rândul lor texte ce pot fi citite.

Network protocol – set de reguli ce definesc modul în care computerele se identifică reciproc într-o rețea. Un exemplu este Internet Protocol (IP) ce oferă o adresă unică fiecărei mașini sau echipament conectat la Internet.

Parallel processing – prelucrarea datelor în mod concurențial în clustere de computere unde fiecare mașină asigură agregare și stocare locală.

Personal area network (PAN) –  o rețea cu extindere de maximum 10 metri, ce permite conectarea wireless prin tehnologii Bluetooth și ZigBee sau conectarea fizică prin Universal Serial Bus (USB).

Predictive analytics – instrumente de calcul ce asigură răspunsul la întrebări de genul: “Ce se poate întâmpla considerând tendințele anterioare?” Analiticele predictive procesează volume din ce în ce mai mari și varietăți de date pentru construirea de modele predictive.

Prescriptive analytics – instrumente de calcul ce răspund la întrebări de tipul: “Ce trebuie făcut pentru obținerea unui anumit rezultat dorit?” pe baza datelor legate de ceea ce s-a întâmplat și ceea ce s-ar putea întâmpla. Analiticele prescriptive includ tehnici de optimizare bazate pe largi seturi de date, reguli de business și modele matematice. Algoritmii prescriptivi pot include în permanență noi date ce asigură îmbunătățirea acurateței prescriptive și optimizarea deciziilor.

Relational databases – un tip de baze de date în care informația e organizată pe baza unor relații legate de un identificator unic. Datele structurate locate în bazele de date relaționale pot fi interogate folosind structured query language (SQL).

Sensor –  dispozitiv folosit pentru a digitaliza (a da sens) o condiție fizică sau un eveniment. Un senzor lucrează prin conversia impulsurilor non-electrice într-un semnal electric ce poate fi trimis către un circuit electronic.

Speech recognition – tip de tehnologie cognitivă focalizată pe acuratețea transcrierii vorbirii umane. Greutățile sunt legate de recunoașterea diferitelor accente, eliminarea zgomotelor de fond, viteza de vorbire, etc. Unele sisteme speech-recognition folosesc aceleași tehnici ca sistemele natural-language processing systems, altele folosesc modele acustice ce descriu sunetele și probabilitatea acestora de a se repeta într-o anumită secvență, într-un limbaj dat.

Structured data – datele stocate în formate predefinite, precum rândurile și coloanele dintr-un tabel. Sunt stocate în general în bazele de date relaționale și pot fi interogate folosind structured query language (SQL).

Structured query language (SQL) – un limbaj de programare standardizat de American National Standards Institute în 1986 ca limbaj de interogare pentru bazele de date relaționale. SQL oferă utilizatorilor un mediu de comunicare cu bazele de date și execuția unor operațiuni precum modificarea și retragerea datelor. SQL ajută agregarea, nu numai în bazele de date centralizate (toate datele în aceeași locație), ci și în bazele de date distribuite (datele stocate pe mai multe computere cu posibilitate de modificare concurențială a datelor).

Transducer – un dispozitiv ce asigură conversia unei forme de energie (electrică sau nu) într-o altă formă de energie (electrică sau nu). De exemplu un difuzor convertește un semnal electric într-un câmp magnetic și subsecvent într-o undă acustică.

Wide area network (WAN) – o rețea care acoperă o mare arie geografică, de la câteva sute de metri (între clădiri) la sute de kilometri (între orașe). O structură WAN este de fapt o conexiune de mai multe rețele locale LAN prin intermediul unor routere. Cel mai puternic exemplu de structură WAN este ”rețeaua rețelelor”, adică Internetul…

PUTEREA ANALITICĂ A SISTEMELOR FOG COMPUTING

logo_it_trendsAu trecut deja doi ani de cand vorbim despre Fog Computing. Puternica expansiune a sistemelor Internet of Things, deschide perspectiva unoi noi abordari pentru aceste tehnologii ce asigura puntea de legatura dintre IoT și Cloud. Iată un articol publicat în numărul din luna Decembrie 2015 al revistei IT Trends, bazat pe continutul specific despre IoT din Catalogul Cloud Computing – ediția speciala Iot- apărut in ultima săptămâna din 2015!

 

CCC$ CoverSe estimează că peste 90% din datele existente au fost create în ultimii doi ani… În fapt, în fiecare zi se creează alte 2,5 quintilioane de bytes de date și volumul crește exponențial. Potrivit unui studiu Cisco, proliferarea sistemelor IoT va face ca 40% din datele existente la nivelul anului 2020 sa provina din retele de achizitii de date bazate pe senzori. Astăzi un motor cu reacție poate genera 1 terabyte de date pe durata unui singur zbor, iar un retailer global poate acumula 2,5 petabytes de date provenite de la clienți în fiecare oră. În acest moment, 99,5% dintre aceste date nu au fost niciodată folosite și analizate…

Acesta este principalul motiv pentru construirea imperativă de sisteme analitice, care să poată folosi cât se poate de mult din această informație și a o returna sub formă de valoare operațională și agilitate de business.

În primul val al Internetului informația a putut fi livrată către analitice, dar folosirea datelor istorice nu a creat valoare decât într-un număr limitat de aplicații, precum estimările de exploatare a zăcămintelor de petrol sau procesarea statistică a datelor seismice pentru modelarea probabilistică a evenimentelor viitoare.

Astăzi, procesele definite mai general ca  Internet of Everything (IoE) permit rularea unei mari varietăți de aplicații ce necesită o nouă resursă intermediară de calcul, asociată cu termenul de Fog Computing. Prin extinderea funcționalităților Cloud computing către limitele rețelei, sistemele Fog Computing permit migrarea analiticelor chiar către sursele de date, facilitând procesarea acestora în timp real și generarea de acțiuni instantanee. În loc să risipească resurse prin transmiterea unor mari volume de date către centrele de procesare și analiză din Cloud, sistemele Fog Computing sortează și indexează datele local, trimițând către Cloud doar alertele sau situațiile de excepție. Pe scurt, totul funcționează ca un sistem de pre-Cloud local, de unde și analogia cu păturile de ceață care acoperă doar anumitele zone.

fogAnaliticele specifice Fog Computing necesită o arhitectură de rețea mai flexibilă, unde doar câteva elemente, precum politicile,  vor fi localizate în Cloud, cu funcții de procesare și transmitere în timp real către extremitățile rețelei. Datele care nu sunt atât de senzitive privind factorul timp pot fi trimise către Cloud pentru stocare pe termen lung și analize istorice.

Un alt imperativ al sistemelor Fog Computing este legat de standardizarea dispozitivelor și a interfețelor de date, integrarea cu modelele Cloud și construirea unei infrastructuri scalabile de administrare. O mare importanță este acordată dezvoltării viitoare a unor tehnologii precum vizualizarea datelor, ”streaming analytics” –  adaptare la fluxurile crescute de date sau ”machine learning” – îmbunătățirea performanței pe baza bunelor practici.

Cea mai comună aplicabilitate este cea a sistemelor inteligente de semaforizare. Prin aducerea analiticelor cât mai aproape de date senzorii din infrastructura de transport pot identifica poziționarea vehiculelor de intervenție (poliție, salvare, pompieri) și pot ajusta durata luminilor de trafic pentru a le ajuta să ajungă mai repede și mai sigur acolo unde este nevoie de ele. Nodurile de semafoare  pot interacționa în plan local cu alți senzori de teren, care pot detecta apropierea unui pieton sau a unui biciclist, măsurând distanța și viteza unor vehicule care se apropie de aceeași intersecție. Vehiculele pot primi la rândul lor mesaje de atenționare care pot acționa direct asupra frânei motorului în cazul unui pericol iminent.

O companie de petrol și gaze poate folosi senzorii acustici și de temperatură pentru a detecta condițiile anormale din teren și a preveni eventualele incidente. Un studiu recent arată că 37% dintre profesioniștii IT și OT se gândesc că în următorii trei ani majoritatea informațiilor vor fi analizate local, cu ajutorul unor dispozitive mobile conectate la limitele rețelelor. Alte aplicații practice pentru modelele Fog Computing sunt legate de proiecte Smart Grid, Smart Cities, educație, ecologie și sănătate.

Principlele avantaje ale modelului Fog Computing:

  • Datele sunt amplasate aproape de utilizatorul final – microcontrollerele permit păstrarea datelor în apropierea utilizatorilor, ceea ce e mai ușor decât stocarea lor într-un centru de date amplasat la mare distanță și elimină inerentele întârzieri în transferul de date.

  • Distribuție geografică – modelul Fog Computing extinde în mod natural serviciile de Cloud prin crearea unei rețele dense de ultimă generație cu numeroase noduri și distribuție geografică. Astfel accesul la Big Data și Analytics se realizează mult mai rapid, iar administratorii pot asigura suportul pentru cele mai diverse cerințe ale utilizatorilor mobili.

  • Asigură suport real pentru mobilitate și pregătirea pentru Internet of Everything – oricât de mare ar fi cererea de acces mobil și creșterea numărului de dispozitive mobile, sistemele Fog permit administrarea acestora indiferent de locație și modul de acces la informații.

  • Clienții sunt gata să le adopte –  un număr tot mai mare de furnizori de soluții de stocare și servicii distribuite de calcul au început să îmbrățișeze acest concept, pornind de la mai vechile modele de livrare de conținut și servicii complexe migrate în Cloud.

  • Integrare cu Cloud-ul și alte servicii – experiența Cloud poate fi îmbunătățită prin izolarea datelor utilizatorilor amplasați la extremitățile rețelei. De aici, administratorii pot livra servicii Data Analytics, Big Data, de securitate sau stocare direct pe un model Cloud pre-existent.

A aparut Catalogul Cloud Computing Romania – editie speciala IoT!

Primul Catalog IoT din Romania! 

Iată-ne la a 4-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicat sistemelor Internet of Things, o alta realizare a colaborarii dintre grupul de presa Agora si platforma de knowledge cloud☁mania.

De ce IoT? Pentru că ne aflăm într-un adevărat boom al interconectărilor.

CCC$ CoverIndiferent de natura acestor conectări, senzor-terminal, mașină-mașină, mașină-om, om-om, brusc ne-am dat seama brusc că de ani buni acumulăm o grămadă de date pe care nu prea știm cum să le valorificăm. Într-o paralelă cu ce se întâmplă în minerit, pe măsură ce instrumentele de explorare și exploatare se perfecționează, crește și procentajul de minereu care poate fi separat de gangă, existând premisele ca haldele de steril să ofere resurse minerale mult mai valoroase și mai ușor de obținut decât zăcămintele în sine… S-a constatat că în multe cazuri datele provenite de la sistemele IoT existente nu sunt suficient valorificate, dar tehnicile moderne de analiză ne permit să decantăm noi resurse de valoare din informația existentă. Valoarea datelor se transformă în valoarea informației, care migrează în valoarea cunoașterii, care la rândul ei aduce valoarea de piață…

Gartner crede că aproape 21 de miliarde de unități IoT-ready vor funcționa  în anul 2020. Asta înseamnă o medie de 3,3 dispozitive pentru fiecare bărbat, femeie sau copil de pe Planetă… Uriașul volum de informații generate de oameni sau lucruri poate fi stocat, analizat și utilizat pentru a fi returnate într-o formulă customizată către fiecare receptor sub formă de VALOARE.

În cazul nostru, sperăm ca ce-a de-a 4-a ediție a Catalogului Cloud Computing să vă ofere o adevărată valoare de informații care să vă ajute la mai buna înțelegere și, de ce nu, la optimizarea sistemelor IoT de companie.

Cu atat mai mult, cu cat proiectul nostru reprezinta si primul Catalog IoT din Romania.

Le mulțumim partenerilor noștri din induwtria de IT&C  care au realizat valoarea proiectului și valoarea momentului, oferind informații de cea mai mare valoare despre soluțiile și platformele IoT , IoE sau M2M pe care le oferă la ora actuală.

 

2015: A good year for cloud☁mania

Every end of year WordPress is rewarding his bloggers with automated generated reports containing most important statistic related to the blog activities during ending year. More than, report could be published. This was the case with cloudmania’s “2015 in Blogging” report published in WordPress version in December 31st. Now I’m coming back with more statistics to better describe cloudmania’s performances during last year.

How was 2015 for cloud☁mania?

cloud-computing-2015-300x225First of all it was a parallel evolution with market trends. The major trend in this powerful emerging digital disruptions period is business transformation, and cloud☁mania started his own transformation process from “more than a simple blog” in beginning year 2013, to “social-technology platform” in 2014, and “knowledge platform for Cloud and business transformation” in the second half of 2015. A barometer of business transformation momentum for biggest technology providers will be one of the main knowledge transfer project from the beginning of 2016.

From publishing perspective 2015 was quite good, growing the total archive to 295 articles. Despite a disproportioned number of articles in the historical evolution: from 164 in 2013, to 51 in 2014 and 79 in 2015, overall audience was better in last year, surpassing with 111 percent number of viewed articles in 2013, and with 124 percent total views from 2014.

Capture CCC3But in 2015 cloud☁mania was not involved only in article publishing. It was also 3rd edition of Catalog Cloud Computing Romania – dedicated to Mobile Cloud, well appreciated in the local and international industry. Other important activities were related to promotion, jury evaluation, and social-media support for Euro-Cloud Award Romania 2015 and dedicated presentation of awarded solutions. Other activities reflected in article’s topic are special partnerships with IDC for first IoT Forum in Bucharest (October 2015), Agora Group and iBusiness in various events organised during 2015. Exclusivity interview with Sorin Mandrutescu from Oracle was other publishing initiative of cloud☁mania in 2015 very appreciated by the readers.

Most popular articles

Looking to most popular articles during analysed period is very interesting in the first 10, only 5 were published in 2015, and 5 are oldest. According WordPress this is a sign the power of article’s content is still active attracting readers after 1-2 years.

Analyzing only 2015 published articles, 40 was in Romanian and 39 in English. More represented categories are:

☁ Research (38%)Euro Cloud award-logo

☁ Events (29%)

☁ Business (23%)

☁ ABC (20%)

☁ Made in Romania (16%)

New Categories were introduced in 2015: ☁ Digital Transformation, ☁ Internet of Everything, and ☁ Engineering.

 

Top 10 International Articles (English language):

SF Fog

1.       GARTNER IaaS MAGIC QUADRANT 2015

2.       FOG COMPUTING – A NATURAL BRIDGE BETWEEN CLOUD AND IoT

3.       ROMANIAN STARTUP CLOUD SOLUTION ELEFIN NOMINEE FOR THE FINAL OF EuroCloud AWARD 2015

4.       ELEFIN CASH THERAPY – ROMANIAN CLOUD SOLUTION NOMINEE FOR EuroCloud AWARD 2015 FINAL

5.       BEST EUROPEAN CLOUD SERVICES AWARDED IN EuroCloud EUROPE FORUM 2015

6.       IDC IoT Forum Bucharest: From Enterprise Assets Intelligence to Industrial Internet

7.       StarVault ELASTICLOUD – MOST INNOVATIVE CLOUD SOLUTION ESTABLISHED BY EuroCloud AWARD ROMANIA IN 2015

8.       QUOTE OF THE WEEK: LARRY ELLISON, ORACLE

9.       APIs FOR DUMMIES, IBM LIMITED EDITION

10.   VIRTUAL DATA CENTER FROM TELEKOM ROMANIA – RECOGNIZED BY EuroCloud AWARD ROMANIA AS THE BEST CLOUD SERVICE HORIZONTAL MARKETS

 

Top 10 Local Articles (Romanian Language):

Sorin Mindrutescu - Oracle Country Leader Romania & Central Eastern Europe Cloud Leader

Sorin Mindrutescu – Oracle Country Leader Romania & Central Eastern Europe Cloud Leader

 1.       DESPRE CLOUD SI STRATEGIA ORACLE DE TRANSFORMARE DIGITALA CU DOMNUL SORIN MINDRUTESCU, ORACLE COUNTRY LEADER ROMANIA & CENTRAL EASTERN EUROPE CLOUD LEADER

2.       PRIMA CONFERINTA INTERNATIONALA IoT DIN ROMANIA

3.       DESPRE MOBILITATE IN CLOUD CU DOAMNA ANDREEA MARASESCU

4.       DESPRE MOBILITATE IN CLOUD CU DOMNUL ROBERT KOMARTIN

5.       CATALOG CLOUD COMPUTING – MOBILE CLOUD

6.       DISRUPTIVE NU SUNT TEHNOLOGIILE, CI MODELELE MUTANTE DE BUSINESS

7.       DESPRE ROCS DIN FATA, DAR MAI ALES DIN SPATELE CORTINEI…

8.       BATALIA TITANILOR CLOUD E ABIA LA INCEPUT

9.       SHADOW IT, UN PERICOL CARE PANDESTE DIN UMBRA

10.   CINE SE TEME DE UBERIZARE?

 

Geographical distribution of visitors

During last year cloud☁mania received visitors from 107 countries and territories. Interesting is only 39% from visitors are coming from Romania, 61% representing international readers. Remembering in 2013 more than 70% of cloud☁mania visitors were Romanians, it is a clear evolution to the worldwide reader addressability.

TOP 10 countries, in % from total number of International visitors:CM statistics 1

  1. United States 23%
  2. India 22%
  3. UK 7%
  4. Russia 5%
  5. France   5%
  6. Germany  3%
  7. Australia 2%
  8. Japan     2%
  9. Netherlands 2%
  10. Brazil 1%

Looking to a distribution on continents, most of visitors are coming from Europe, Asia-Pacific, and North America:

  • Europe (including Russia) 36%
  • Asia-Pacific 32%
  • North America 25%
  • Australia & New Zeeland 3%
  • South & Central America 3%
  • Africa 2%

 

So, let’s 2016 activities beginning. We have a lot of things to do. At least 80-90 articles, one-two editions of Cloud Computing Catalog, a dedicated series of Cloud and digital transformation events, new special partnerships and some pioneering projects.

Happy new year in the Cloud with cloud☁mania!

CINE SE TEME DE UBERIZARE?

Revolutia Digitala e mai brutala in efectele ei decat Revolutia masinilor cu aburi sau „Dot Com Bubble”, afectand procesele de business din toate marile verticale, de la finante, resurse energetice, manufacturing, utilitati si transporturi, pana la distributie si retail, bunuri de larg consum, sanatate, administratie publica si educatie. Adica tot…

Poate cea mai importanta mutatie indusa de noul trend Business Transformation este translatarea polului de putere dinspre Informatie catre Cunoastere. Cu alte cuvinte: „Information is Money” s-a cam perimat, iar noua reteta de succes mizeaza pe „Power of Knowledge”.

Explozia volumului de informatie si inovatiile incorporate de impropriu numitele ”tehnologii disruptive” precum Cloud computing, Big Data & Analytics, Social Media, Mobile computing sau Internet of Things (IoT) au inceput sa faca diferenta, in toate fluxurile industriale, in relatiile de afaceri si in obiceiurile noastre de fiecare zi.

De ce impropriu numite? Pentru ca din punct de vedere conceptual notiunea de ”Disruptive Technology” a suferit ample mutatii fata de perioada in care a fost teoretizata de Clayton Christensen de la Harvard Business School. In cartea sa “The Innovator’s Dilemma” publicata in 1997 si devenita peste noapte best-seller, profesorul Christensen definea tehnologiile disruptive ca ”acele tehnologii de granita care in mod cu totul inexplicabil le inlocuiesc pe cele traditionale”. La polul opus se situeaza “Sustaining technologies”, care sunt adoptate in mod natural ca urmare a evolutiei tehnologice, chiar daca adoptia la scara larga se produce in etape succesive. Spre deosebire de acestea, conform autorului, “tehnologiile disruptive se caracterizeaza printr-o totala lipsa de rafinament, au deseori probleme de performanta, nu dovedesc o reala aplicabilitate si se adreseaza unui public restrans”.

Intre timp termenul “Disruptiv” a fost preluat in vocabularul curent al comunitatilor tehnice si de business. Chiar daca e clar un neologism pentru limba Romana, nu am gasit inca un echivalent care sa sune multumitor si l-am preluat ca atare… Poate ca cel mai apropiate ca inteles de notiunea de “Disruptie” ar fi substantivele “Dislocare” sau “Deranj”, dar tot suna cam aiurea… In fine, chiar daca termenul de „Disruptive Technologies” a fost inlocuit ulterior cu cel de „Innovative Technologies”, tehnologiile disruptive au intrat in vocabularul curent de business si sunt folosite in continuare pentru orice solutie inovativa care produce o dislocare in mersul uzual al lucrurilor insotita de un mare deranj pe pietele traditionale…

Dar desi a produs un foarte mare deranj in ultimii ani, se poate spune despre Cloud computing ca vine cu o totala lipsa de rafinament? Putem baga mana in foc ca Analiticele si Big Data au deseori probleme de performanta? Putem crede ca pleiada de aplicatii Internet of Things si M2M nu dovedeste o reala aplicabilitate? S-a dovedit oare ca industria generata de mobile computing se adreseaza unui public restrans? Pai cam aceste domenii tehnologice ar fi ”cei patru cavaleri” ai Apocalipsei Digitale, propovaduita de unii cu mult sarg, fara sa stie prea bine despre ce e vorba…

Daca acum zece-cincisprezece ani, in patru din cinci prezentari ale unor solutii de corporatie al treilea slide era inevitabil denumit: ”Provocari ale tehnologiilor Internet”, acum cinci ani acelasi slide avea titlul ”Provocari in Era Cloud computing”, in timp ce acum acelasi al treilea slide de corporatie incepe cu ”Provocari  ale Tehnologiilor Disruptive”… Si asta chiar daca din urmatoarele slide-uri reiese clar ca tehnologiile inglobate de solutiile oferite nu sunt de loc lipsite de rafinament, asigura  o reala crestere de performanta si vin cu o mare diversitate de aplicabilitati.

O spun de cate ori am ocazia: disruptive nu sunt tehnologiile, ci modelele mutante de business aparute acolo unde algoritmele economice nu au mai fost modernizate de o gramada de vreme. Revolutia Digitala nu a aparut odata cu Uber, ci a debutat din perioada dot.com, iar multi dintre „Elefantii” Industriei Digitale de astazi sunt fostele start-up-uri care au stiut sa produca valoare din Internet Economy si care acum promoveaza si fac bani buni cu solutii Digital Transformation pentru Business Transformation Economy. Dar sa nu uitam ca un fenomen genereaza la randul sau o serie de transformari care favorizeaza aparitia de noi fenomene. Caci dezvoltarea fulminanta a noilor tehnologii a favorizat aparitia si evolutia a peste 60.000 de start-up-uri bazate pe inovatiile tehnologiilor de frontiera, din care doar vreo 50 au devenit  in 3-4 ani in ”Unicorni”, adica SMB-uri care au depasit un prag de afaceri de 1 miliard de dolari…

Caci disruptive nu sunt tehnologiile ci modelele traditionale de business, iar marea batalie pentru competitivitate pe piata globala nu se mai duce astazi doar in arena produselor si a concurentei, ci si in calitatea serviciilor si in rapiditatea de adaptare si asimilare a unor noi modele mai dibace de business.

Puteti vedea un raspuns la intrebarea din titlu citind in integralitate articolul „Cine se teme de uberizare nu stie sa aprecieze valoarea cunoasterii…” publicat in IT Trends

Image Source: Kellogg School of Management

 

%d bloggers like this: