Industry 4.0 motorul producției digitale

Într-o eră în care totul tinde să capete prefixul ”Smart”,  produsele inteligente fac parte deja din peisajul transformării digitale a industriei. Revoluția digitală modifică radical procesele tradiționale de fabricație. De la revoluția modelelor digitale din inginerie, la fabrici inteligente și la extinderea operațiunilor de vânzare la servicii pe întreg ciclul de viață al produselor, totul se referă la prototipuri virtuale, procese digitale de fabricație și mașini inteligente. Revoluția digitală în industria producătoare a devenit sinonimă cu conceptul Industry 4.0.

Ce este Industry 4.0?

Industry 4.0 este un concept larg adoptat ca driver de dezvoltare al industriei digitale. Acesta are la bază proiectul ”Industrie 4.0”, inițiat de un grup de cercetare industrială aplicativă, preluat și dezvoltat ulterior de guvernul german și anunțat în premieră în 2011, la Târgul Internațional de la Hanovra. Conform Industry 4.0, industria digitală se bazează pe produse personalizate, dezvoltate în medii flexibile de fabricație. [1]  Valoarea produselor inteligente va reuni caracteristicile fizice ale acestora cu experiența clienților și partenerilor de aprovizionare. Totul este integrat cu servicii de înaltă calitate, într-o nouă categorie de produse hibride.

Ce tehnologii drenează industria digitală?

Boston Consulting Group (BCG) a identificat o serie de tehnologii majore care guvernează conceptul Industry 4.0 [2]:

  • Serviciile Cloud – singura alternativă în procesarea, stocarea, monitorizarea și controlul datelor din proceselor industriale;
  • Internetul obiectelor (IoT) – reunește întregul ecosistem de comunicare între echipamente, dispozitive și senzori ce captează informații primare și generează răspunsuri în timp real;
  • Big Data și Analytics – datele generate de fiecare etapă de dezvoltare a producției, de la inginerie la proiectare, testare și lansare de producție sunt preluate și analizate generând decizii în timp real;
  • Simularea inginerească (CAE) – produsele scenariilor virtuale de modelare din fazele timpurii ale fluxului de lucru sunt vitale pentru atingerea performanțelor, scurtarea timpului de comercializare și reducerea costurilor de producție;
  • Imprimarea 3D și producția de aditivi – capacitatea Imprimantelor 3D industriale joacă deja un rol tot mai mare în producerea de mici piese și componente personalizate;
  • Realitatea augmentată (AR): sistemele bazate pe senzori și echipamente mobile de realitate augmentată vor juca un rol-cheie în creșterea productivității, instruirea și accelerarea proceselor de producție. .

De la IoT la la industria digitală

Într-o definiție Accenture, “Internetul obiectelor (IoT) este un concept și o paradigmă care consideră o prezență omniprezentă în mediul înconjurător a unei varietăți de obiecte, tehnologii convergente pentru medii inteligente și ecosisteme integrate” [3]. Aceeași sursă menționează că nucleul industriei digitale se bazează pe sisteme conectate extrem de inteligente, care creează un lanț de valori complet digital. Aceasta este cea de-a 4-a revoluție industrială activată de Industry IoT (IIoT).

Transformări esențiale aduse de industria digitală:

  • Procesele digitale asimilate în producție, în toate sectoarele, de la mașini de înaltă tehnologie la echipamente industriale;
  • Industrializarea digitală – companiile trebuie să integreze aceste tehnologii pentru a-și îmbunătăți lanțul valoric;
  • Optimizarea – procesele de producție digitale sunt esențiale pentru creșterea afacerii.
  • Produse inteligente pentru industria digitală 4.0

Produsele inteligente integrate în fluxurile de producție moderne sunt capabile să se auto-proceseze, să stocheze date, să comunice și să interacționeze cu ecosistemul industrial. Pornind de la sistemele inițiale bazate pe tehnologii RFID, capacitatea produselor de a furniza informații a evoluat. Produsele inteligente nu transmit doar identitatea lor, ci și maturitatea în istoricul ciclului de viață. Mașinile inteligente pot acționa autonom, luând singure decizii critice legate de oprirea unor procese sau înlocuirea unor componente, trimițând recomandări pentru operațiunile de întreținere viitoare [4].

Tezele de la Hechenberg la baza modelului digital

Un pas important în procesul de fabricare modern a fost adoptarea de modele digitale în fluxurile de producție. Pe baza planurilor inițiale de inginerie, schițate de designerul de produs, desenate de echipa de proiectare și prototipuri de către inginerul de testare, avantajele principale ale modelului digital sunt că acesta poate fi modificat în orice moment într-un proces de fabricare complet digital. Pe măsură ce colaborarea dintre aceste echipe se îmbunătățește, prototipul va fi asimilat rapid în producție, iar produsul finit va deveni mai rapid pe piață. Mai multe produse, mai bune, mai rapide și cu mai puține costuri de producție. Orice eroare poate fi detectată rapid, indiferent de faza î care a ajuns produsul, fără pierderi materiale adiționale.

Conceptul de model digital se regăsește pentru prima oară în ”Tezele din Hechenberg” – un set de 4 teze dezvoltate de un grup de specialiști în inginerie și software care în mai 2014 s-au adunat în satul bavarez cu acest nume:

  • Baza produselor inovatoare, “inteligente”, conectate, sunt modele digitale;
  • Modelul digital trebuie să conțină toate elementele mecanice, electrice, electronice și software și poate reflecta practic interacțiunea lor;
  • Modelele digitale fac posibilă dezvoltarea, producția și funcționarea produselor complexe;
  • Gestionarea integrată a modelelor de produse digitale de-a lungul întregului ciclu de viață este o condiție prealabilă importantă pentru Industry 4.0.

Consecința acestor teze a fost diversificarea soluțiilor software specializate în procesare inginerească, proiectare (CAD) și simulare (CAE), precum și a pachetelor integrate de aplicații Product Lifecycle Management (PLM). Conform unui raport al Research & Markets [5], piața globală de software pentru inginerie a fost de 20 miliarde dolari în 2014, cu o creștere preconizată de 12,4% pe an până în 2022. Driverele de dezvoltare sunt automatizarea proceselor industriale și cererea sporită de soluții integrate de analiză și proiectare. Platformele pentru aplicații inginerești au evoluat împreună cu întreaga industrie IT. Un impact dramatic în reducerea costurilor, îmbunătățirea calității și lansarea de noi produse a reprezentat migrarea aplicațiilor de proiectare și de simulare în Cloud. Soluțiile PLM sunt utilizate într-o varietate de procese de dezvoltare a produselor, în întregul ecosistem din industrie, de la produse de mari dimensiuni și procesare la furnizori de lanț de aprovizionare.

Ce urmează după transformarea digitală?

Greu de ghicit… După un val, vine altul… Ce va aduce noul val e greu de anticipat pentru că fenomenul ține de ampla transformare economică și socială care controlează asimilarea inovației în business și în viață. Ce se poate bănui deja, este faptul că transformarea digitală aduce organizațiile industriale în pragul unui alt trend perturbator: Convergența [7]

Industria IT, aflată în primele tranșee ale procesului de transformarea digitală, a ajuns la anumite limite. A atins granițele unui ecosistem în care diferențele dintre furnizorii tradiționali de hardware, dezvoltatorii de software, furnizorii de servicii IT și telecomunicații au dispărut. Furnizorii de tehnologie combină diferite componente IT în pachete de servicii ”pay-per-use”. Mulți vendori IT s-au lansat în afacerile non-IT. Plățile mobile, tehnologiile ”Near Field Communication (NFC)”, soluțiile de plată ”friend-to-friend” sau schimbul valutar P2P sunt câteva exemple de domenii în care companiile high-tech au început să se extindă pe o piață controlată până acum doar de industria financiară. Un studiu Accenture a arătat că 72% din populația născută după anul 2000 în America de Nord e mult mai deprinsă să genereze tranzacțiile financiare de la un operator de comunicații, dintr-un magazin high-tech sau de la o unitate poștală, decât de la sediul unei bănci.

Sunteți gata pentru Convergență?

Convergența care rezultă din valul de transformare digitală va afecta treptat și organizațiile din alte sectoare. Cu cât companiile devin mai digitale, granițele dintre industriile tradiționale se vor estompa. Așa cum industria IT a reușit să integreze diverse componente IT complexe într-un singur serviciu de Cloud, ce ar împiedica băncile digitale să ofere servicii de ipotecare, asigurări, utilități, Internet, televiziune digitală și securitate odată cu finanțarea pentru o casă – adică tot ce ai nevoie pentru o nouă locuință – într-un pachet unic de servicii ”pay-per-use” disponibil online? Dacă ne gândim bine, tehnologia și infrastructura pentru o astfel de convergență există deja…

Pe măsură ce tot mai multe servicii vor urca în Cloud și se vor acomoda cu multivalențele Convergenței, furnizorii vor trebui să își clădească propriile avantaje competitive prin relații digitale cu clienții. Un bun exemplu este evoluția Michelin [6]. Conectivitatea și echipamentele industriale inteligente au permis producătorului de anvelope să-și repoziționeze modelul de afaceri. Michelin nu se mai recomandă ca producător și vânzător de anvelope, ci ca furnizor de servicii de rulare… Cum asta? Prin funcții inteligente și senzori de bord, anvelopele sunt controlate și monitorizate permanent, generând servicii de mentenanța predictivă. În cazul Michelin, noul model de business asigură convergența modelului economic clasic – bazat pe vânzarea de produse, într-unul digital -axat pe furnizarea de servicii pe întreg ciclul de viață.

Transformarea digitală și Convergența vor continua să remodeleze industriile, societatea și viața noastră curentă. Asigurați-vă că organizația dumneavoastră e pregătită pentru această călătorie!

Referințe:

[1] “The new High-Tech Strategy Innovations for Germany”, Bundesministerium für Bildung und Forschung, 2014;

[2] BCG.perspective – ” Industry 4.0: The Future of Productivity and Growth in Manufacturing Industries”, 2015;

[3] Accenture – “Are you ready for Digital Industry 4.0?”, 2015;

[4] Schmidt R., Möhring M., Härting R.C., Reichstein C., Neumaier P., Jozinović P. – “Industry 4.0 – Potentials for Creating Smart Products: Empirical Research Results”, Springer, Iunie 2015;

[5] Research and Markets: ”Engineering Software (CAD, CAM, CAE, AEC, & EDA) Market – Global Industry Analysis, Size, Share, Growth, Trends and Forecast 2014 – 2022”, Business Wire, 2015

[6] ”L’industrie numérique 4.0 : un cas d’école pour une révolution industrielle”, L’UsineDigitale, 2014.

[7] Radu Crahmaliuc – ”30 de întrebări despre transformarea industriei digitale”, Catalog Cloud Computing, ediția a 5 –a Digital Industry, Iulie 2016.

 

Advertisements

GDPR explicitat (5): Dreptul de a fi informat si Ce informații trebuie trimise

 

AU MAI RĂMAS 300 zile

GDPR Ready! este o inițiativă care își propune să asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de asigurarea conformității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra în vigoare pe 25 mai 2018. 

Noul regulament pe care noi îl abordăm aici sub titulatura generica de GDPR vine cu unele drepturi noi pentru indivizi și consolidează unele dintre drepturile care existau deja in Legislația Europeana.

Astfel, GDPR oferă persoanelor fizice vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal următoarele drepturi generale:

  1. Dreptul de a fi informat
  2. Dreptul de acces
  3. Dreptul la rectificare
  4. Dreptul de ștergere
  5. Dreptul de a restricționa procesarea
  6. Dreptul la portabilitatea datelor
  7. Dreptul la obiect
  8. Drepturi legate de luarea de decizii automatizate și de profilare

 

Dreptul de a fi informat

 

Ce este Dreptul de a fi informat?

Dreptul de a fi informat se refera la obligația  de a furniza “informații corecte de procesare”, de obicei printr-o notificare privind confidențialitatea. Acesta subliniază nevoia de transparență în ceea ce privește modul în care utilizați datele cu caracter personal.

 

Ce informații trebuie furnizate subiecților prelucrării?

Să presupunem că sunt un operator de date personale.  Prin dreptul de a fi informat, GDPR îmi stabilește informațiile pe care trebuie să le furnizez și când trebuie subiecții prelucrării datelor personale să fie informați de către mine ( în mod implicit, firma mea, prin persoana autorizată).

Principalul atribut al datelor ce trebuie furnizate este Transparența. Conform GDPR Articolul 12: ”Transparența informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate”, informațiile pe care trebuie sa le furnizez trebuie să fie:

  • Concise
  • Transparente,
  • Inteligibile
  • Accesibile;
  • Scrise într-un limbaj clar și simplu
  • În special dacă este mă adresez unui copil
  • Oferite gratuit

 Informațiile pe care le furnizez sunt dependente de modul în care am obținut datele personale pe care vreau să le prelucrez:

  • direct de la persoane fizice care fac obiectul prelucrării datelor personale
  • indirect, pentru cazurile în care informațiile mi-au venit din altă sursă.

O mare parte din informațiile pe care trebuie să le furnizăm sunt deja  în concordanță cu obligațiile mele actuale, conform legislației existente. Dar in plus,  au apărut și alte informații pe care trebuie să le furnizez  în mod explicit.

Ce informații trebuie furnizate?

Să vedem deci, care sunt principalele categorii de informații care trebuie furnizate în situația în care am obținut datele personale direct de la client. Conform Articolului 13: ”Informaţii care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, Alineatul 1, trebuie să furnizez personai vizate următoarele infrmații:

  • identitatea şi datele mele de contact – ca operator, și după caz și ale mele personale – ca reprezentant al acestuia
  • datele mele de contact ca responsabil cu protecţia datelor, după caz ca ofițer de protecție a datelor personale (DPO);
  • scopurile în care vreau să prelucrez datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării (baza legală);
  • interesele legitime pe care le urmăresc (ca operator sau ca o terță parte) – cu excepțiile de la Articolul 6 alineatul (1) litera (f) – Legalitatea prelucrării;
  • care sunt destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal;
  • intenţia mea de a transfera date cu caracter personal către o ţară terţă și care sunt garanțiile pe care le ofer că acest transfer este perfect legal și nu lezează interesele persoanei vizate;

În plus, în momentul în care am obținut deja datele cu caracter personal, conform Articolului 13, Alineatul 2, eu ca operator trebuie să furnizez persoanei vizate o serie de informaţii suplimentare, necesare pentru a asigura transparența prelucrării:

  • perioada de reținere a datelor sau criteriile folosite pentru a stabili această perioadă;
  • dreptul la rectificare, ștergere, restricționare, obiecții;
  • dreptul la portabilitatea datelor;
  • dreptul de a retrage consimțământul în orice moment, dacă este cazul;
  • dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere;
  • dacă solicitarea face parte dintr-o cerință sau obligație legală sau contractuală și posibilele consecințe ale nefurnizării;
  • existența unui proces automat de luare a deciziilor ( incluzând profilarea) și modul în care sunt luate deciziile, semnificația și consecințele acestora.

Dacă eu, ca operator vreau să prelucrez datele cu caracter personal și/ sau într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, atunci, înainte de orice prelucrare ulterioară, sunt obligat să furnizez persoanelor vizate toate informaţiile relevante prvitoare la scopul sau scopurile secundare.

Ce se întâmplă în sitația în are datele personale nu ne-au fost furnizate în mod direct de către persoanele vizate?

În acest caz, conform Articolului 14, sunt obligat ca operator să furnizez persoanei vizate întregul set de informații descrise puțin mai sus, de la ambele Alineate ale Articolului 13, plus următoarele informații obligatorii doar pentru acest caz:

  • care sunt categoriile de date personale pe care le am la dispoziție
  • care e sursa publică de date cu caracter personal, după caz care provine de la surse accesibile publicului;

Pentru a ne descurca mai bine în acest labirint de informații, legi și paragrafe, am făcut o sinteză a informațiilor care trebuie funizate în ambele sitații discutate anterior:

 

Ce informații trebuie să dau Date venite direct de la subiect Date provenite din alte surse
Identitatea și datele de contact (operator + reprezentant)

DA

DA

Datele de contact DPO

DA

DA

Scopul în care se prelucrează datele

DA

DA

Interesele legitime urmărite

DA DA

Destinatarii sau categoriile de destinatari

DA

DA

Categoriile de date personale

NU

DA

Intențiile de transfer al datelor

DA

DA

Perioada de reținere a datelor

DA

DA

Dreptul la rectificare, ștergere, restricționare, obiecții

DA

DA

Dreptul la portabilitatea datelor

DA

DA

Dreptul de retragere a consimțământului

DA

DA

Dreptul la plângere/notificare

DA

DA

Care e sursa publică de date cu caracter personal

NU DA
Existența unei obligații legale sau contractuale

DA

NU

Existența unui proces automat de luare a deciziilor

DA

DA

  

Când trebuie furnizate informațiile?

O modificare importantă față de legislația anterioară este scurtarea perioadei în care sunt obligat să răspund solicității de informare primită de la persoana vizată. Conform Articolului 12, Alineatul 3:

  • Timpul maxim de răspuns s-a scurtat de la 40 de zile la 30 de zile. Deci eu, ca operator trebuie să furnizez persoanei vizate informaţii privind acţiunile întreprinse în urma une cereri fără întârzieri nejustificate şi în orice caz în cel mult o lună de la primirea cererii;
  • Atunci când e necesar, din motive legate de comlexitatea și volumul cererilor primate simultan, această perioadă poate fi prelungită până la două luni. Chiar și în aceste condiții de prelungire, trebuie să informez persoana vizată de această prelungire tot în intervalul de o lună;
  • Pentru cererile trimise în format electronic, informaţiile trebuie furnizate în format electronic – acolo unde este posibil, cu excepţia cazului în care persoana vizată solicită informațiile într-un alt format.

Urmăriți articolele publicate în cadrul inițiativei GDPR Ready! În următorul material vom parcurge în continuare Drepturile persoanei vizate  – Capitolul IV din GDPR.

 

 

Articole anterioare:

Efectul disruptiv al GDPR

Intrarea în vigoare a noului regulament al protecției datelor personale pe 25 Mai 2018, se anunță deja ca un eveniment major al viitorului an. Va fi ”Ziua – Z”, cu efecte apocaliptice, pentru multe companii care nu vor avea resursele și timpul să adopte toate măsurile necesare pentru îndeplini cerințele GDPR… 

Vă mai amintiți de ”Virusul Anului 2000” sau ”Problema Mileniului”? A fost o mișcare strategică nemaipomenită de înnoire a infrastructurii și echipamentelor de calcul bazată pe o provocare tehnologică a extinderii numărului de digiți. Până la urmă au fost foarte puține întreruperi ale marilor sisteme de calcul, cu pierderi minore, dar toată lumea  avut de câștigat prin boomul investițiilor în noi echipamente și infrastructură…

Noul regulament EU 2016/ 679 vine cu o forță a schimbării fără precedent, care pentru multe organizații are toate șansele să aibă un efect disturbator mult mai mare decât valul digital de care tot vorbim de o vreme încoace. Geneza nu a fost ușoară. Gândit ca o actualizare absolut necesară a Directivei 95/46/EC, GDPR s-a consolidat după 4 ani de dezbateri și 3000 de amendamente. Peste 80 de noi cerințe au apărut față de vechea directivă. Multe companii vor fi nevoite să facă schimbări radicale în modele de business. Unii spun că vom fi nevoiți să reconsiderăm radical actualele procese de marketing. Potrivit Digital Clarity Group, “GDPR ar putea fi o amenințare de moarte pentru existența multor companii și obligă la adoptarea de decizii fundamentale cu privire la colectarea, prelucrarea și stocarea datelor în probleme cheie din strategia de afaceri.”

Noul regulament EU 2016/ 679 vine cu o forță a schimbării fără precedent, care pentru multe organizații are toate șansele să aibă un efect disturbator mult mai mare decât valul digital de care tot vorbim de o vreme încoace.

 

Un vectori esențial al noului regulament este aria de aplicabilitate. Înainte existau tratate regionale precum “Safe Harbor” care oferea companiilor americane confortul necesar în procesarea datelor clienților din Europa. Principiile de confidențialitate stipulate de Safe Harbor au fost anulate de către Curtea Europeană de Justiție pe 24 Octombrie 2015, după ce un client s-a plâns că datele sale de pe Facebook au fost insuficient protejate.  GDPR a devenit brusc o mare provocare pentru toate multinaționalele.

Alte prevederi majore ale noului regulament cu posibile efecte disruptive ar mai fi:

Amenzile – Penalizările sunt copleșitor de mari, cu maxime ce se referă la 4% din cifra de afaceri globală anuală. De notat că aceste prevederi se aplică atât celor care gestionează datele, cât și celor care le procesează – ceea ce extinde obligativitatea GDPR și asupra companiilor care oferă servicii de hosting sau furnizorilor de Cloud.

Consimțământul – companiile nu vor mai putea folosi termeni contractuali necompatibili GDPR sau cu clauze greu de probat. Consimțământul trebuie să fie clar și liber de orice impunere, iar solicitarea inteligibilă și cu o solidă argumentare a scopului în care se procesează datele. ​

Notificarea breșelor de securitate – devine obligatorie pentru toate țările membre ale comunității. Orice incident trebuie comunicat către autoritățile de raportare în maximum 72 de ore de când breșa a fost constatată. Procesatorii vor trebui să își anunțe și clienții, imediat după ce s-a dovedit că incidentul de securitate a afectat datele personale ale acestora.

Dreptul la acces – parte din drepturile extinse ale cetățenilor în noul format al GDPR se referă la dreptul acestora de a solicita procesatorilor sau controlorilor de date confirmări legate de modul în care datele personale sunt procesate, unde și în ce scop.

Dreptul de a fi uitat – cunoscut și ca ”dreptul de a fi șters”, asigură deplina confidențialitate prin ștergerea tuturor înregistrărilor cu caracter personal, chiar și în situațiile de diseminare de date sau folosirea potențială de către terți.

Portabilitatea datelor – se referă la dreptul oricărui cetățean de a primi datele personale într-un format prestabilit, ușor de citit de către orice dispozitiv, care poate fi transmis la solicitarea posesorului unui alt procesator de date.

Confidențialitate prin design – ”
Privacy by design” este un concept care se folosește de mult, dar care abia acum devine parte din pachetul de cerințe GDPR.  În esență, constă în includerea instrumentelor de protecție a datelor încă de la început, de la proiectarea unui sistem informatic.

Data Protection Officers (DPO) Un studiu IAPP estimează un necesar de peste 28000 de ofițeri DP în toată Europa. Deținătorul acestei poziții va fi mandatarul conformității GDPR, urmând să cumuleze expertiză legală, operațională și IT.

Sunt analiști care văd în GDPR o încercare benefică pentru business. Orice companie care a depus eforturi și a investit în măsuri de asigurare a conformității, a parcurs o bună etapă în transformarea sa digitală. 

AU MAI RĂMAS 316 zile

Urmariti articolele cu logo-ul GDPR Ready!  o inițiativă care își propune să asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de asigurarea conformității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra în vigoare pe 25 mai 2018.

 

Acest articol a fost publicat si in revista IT Trends din Iunie 2017 si poate fi citit si AICI

GDPR explicitat (2): Ce sunt datele personale?

AU MAI RĂMAS 324 zile

GDPR Ready! este o inițiativă care își propune să asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de asigurarea conformității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra în vigoare pe 25 mai 2018.

 

După o serie de articole introductive intitulate ”GDPR Ready? AMR 1 an! Cât suntem de pregătiți pentru noul Regulament de Protecție a Datelor Personale?” și ”GDPR Prima sursa de informare Portalul UE”, am demarat publicarea unor conținuturi exploratorii în care analizăm și comentăm principalele prevederi ale noului regulament din perspectiva operatorilor de date personale.

În primul articol din această nouă serie am scris despre ”Cine și Unde se va supune noului regulament?”, prezentând definiții ale operatorilor și procesatorilor de date, precum și principalele elemente de noutate privitoare la extinderea ariei geografice de aplicare a prevederilor EU 2016/679. În continuare vom vedea care sunt datele personale care se supun prevederilor noului regulament și care sunt categoriile de date considerate sensibile.

Care sunt datele cu caracter personal?

Problema esențială a oricărei companii este felul în care se raportează la GDPR, iar prima întrebare logică în orice analiză internă este: care sunt datele cu caracter personal pe care le controlăm sau prelucrăm și în ce măsură trebuie să ne concentrăm pe aceste date.

În ”Art.2: Domeniul de aplicare material” se explicitează că ”Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată total sau parțial prin mijloace automatizate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidentă a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidentă a datelor.”

Prima întrebare logică este ce înțelege UE prin ”date cu caracter personal”? Răspunsul îl găsim chiar la începutul ”Art.4: Definiții”: “date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”)”. Adică, ”o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

Cu alte cuvinte, ”persoana vizată ” – poate fi definită ca elementul principal pe care este construit întregul mecanism GDPR. Este chiar persoana fizică ale căror date cu caracter personal sunt supuse prelucrării. Prin persoană fizică se înțelege orice individ în viață, care conform ”Art.1: Obiect și obiective” are dreptul la:

  • Protecția datelor cu caracter personal
  • Protecția prelucrării datelor cu caracter personal
  • Libera circulație nerestricționată a datelor cu caracter personal în cadrul UE

Mergând mai departe, putem extrage din contextul definiției de mai sus și o descriere a datelor cu caracter personal la care se face referire în Art.1: ”Date cu caracter personal” trebuie considerate acele informații despre o persoană identificabilă care se referă la nume, un număr de identificare (CNP, Card de Identitate, Certificat de Naștere, Pașaport, Permis de conducere, Card asigurări sociale, etc), date de localizare, un identificator online (o adresă IP de exemplu), sau unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. Nu se specifică cu claritate, dar multe legislații europene sau din SUA consideră genul (bărbat, femeie) ca informație personală confidențială pe care nu ești obligat să o declari atunci când trebuie să completezi diferite chestionare sociale sau comerciale.

Care ar fi elementele de noutate față de legislația existentă? Făcând o comparație pe texte, în Legea 677/ 2001 Art.3 (a) definiția este puțin mai simplă: ”o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”. Noua definiție extinde aria de acoperire a ”numărului de identificare”, definit acum ca ”element de identificare” și din care pot face parte ”un nume, un număr de identificare, date de localizare sau un identificator online”.

Așa cum se arată chiar de la primele două Specificații din textul Regulamentului EU 2016/679, nu trebuie să omitem faptul că toată filosofia GDPR este construită pe drepturile fundamentale ale omului. Art.8, alin.1 din ”Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” şi Art.16, alin.1 din ”Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene” prevăd dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. Mai mult de atât, principiile şi normele referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor lor cu caracter personal ar trebui, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al persoanelor fizice, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, în special dreptul la protecţia datelor cu caracter personal.

”Prezentul regulament urmăreşte să contribuie la realizarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi a unei uniuni economice, la progresul economic şi social, la consolidarea şi convergenţa economiilor în cadrul pieţei interne şi la bunăstarea persoanelor fizice.”  Considerentul nr.2 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE

Am înțeles deci care pot fi datele considerate cu caracter personal care se supun GDPR. Și atunci, care sunt informațiile pentru care nu este necesară obținerea compatibilității cu noul regulament european? Tot în Art.2 ni se explică faptul că GDPR nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în următoarele situații:

  • în cazul unei activități care nu intră sub incidența dreptului Uniunii Europene;
  • de către statele membre atunci când desfășoară activități care intră sub incidența Capitolului 2, Titlul V din Tratatul UE;
  • de către o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice;
  • de către autoritățile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor, sau al executării sancțiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi prevenirii acestora.

Mai rămâne să ne lămurim ce înseamnă ”prelucrarea datelor cu caracter personal”. ”Art.4 – Definiții” ne ajută și de această dată, explicându-ne: ”prelucrarea datelor înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea”.

GDPR se aplică atât datelor cu caracter personal automatizate, cât și sistemelor de arhivare manuală în care datele personale sunt accesibile conform unor criterii specifice. Aceasta este mai largă decât definiția din Legea 677/ 2001 și ar putea include seturi de înregistrări manuale cronologice care conțin date cu caracter personal. Datele personale care au fost pseudonime – de exemplu, codificate la cheie – pot intra sub incidența GDPR în funcție de dificultatea de a atribui pseudonimul unei anumite persoane.

Tot la capitolul de definiții putem vedea și ce se înțelege prin: “restricționarea prelucrării” – marcarea datelor cu caracter personal stocate cu scopul de a limita prelucrarea viitoare a acestora, în timp ce “creare de profiluri” înseamnă orice formă de prelucrare automată care constă în utilizarea datelor cu caracter personal pentru a evalua anumite aspecte personale referitoare la o persoană fizică, în special pentru a analiza sau prevedea aspecte privind performanta la locul de muncă, situația economică, sănătatea, preferințele, personale, interesele, fiabilitatea, comportamentul, locul în care se află persoana fizică respectivă sau deplasările acesteia.

Care sunt datele personale sensibile?

GDPR se referă la datele personale sensibile ca la “categorii speciale de date cu caracter personal“. De cele mai multe ori categoriile speciale includ în mod specific date genetice și date biometrice, în cazul în care sunt procesate pentru a identifica în mod unic o persoană. Este destul de comun faptul că datele sau categoriile de date sensibile sunt asociate unor excepții de la aplicarea GDPR sau a unor situații speciale.

În Art.9: ”Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal”, în primul alineat se spune că ”se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate şi prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viaţa sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.”

O încadrare clară și concisă a situațiilor speciale. Totul se complică destul de mult când încep să fie enumerate excepțiile de la aceste interdicții, multe dependente de dreptul intern al statelor membre. Iată câteva dintre aceste excepții într-o trecere în revistă succintă:

  • operatorul are consimțământul explicit din partea persoanei vizate pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
  • prelucrări autorizate în domeniul ocupării forţei de muncă, al securităţii sociale şi protecţiei sociale;
  • protejarea intereselor vitale atunci când persoana vizată se află în incapacitate fizică sau juridică de a-şi da consimţământul;
  • activităţi legitime şi garantate ale unor fundații sau asociaţii, dar numai pentru membrii organismului respectiv;
  • persoanele vizate fac publice în mod manifest date cu caracter personal;
  • constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  • motive de interes public major;
  • scopuri legate de medicina muncii, stabilirea unui diagnostic medical, furnizarea de asistenţă medicală sau socială sau gestionarea sistemelor de sănătate sau asistenţă socială;
  • motive de interes public în domeniul sănătăţii publice;
  • scopuri de arhivare în interes public, cercetare ştiinţifică, istorică sau statistică.

O altă categorie specială de informații se referă la datele personale asociate unor condamnări penale, infracţiuni sau măsuri speciale de Securitate. Așa cum prevede Art.10: ”Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale şi infracţiuni” se face numai sub controlul unei autorităţi de stat sau atunci când prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern și se aplică garanții suplimentare.

În fine, o precizare care ține de situații destul de întâlnite în realitate. În Considerentul 27 se specifică faptul că GDPR ”nu se aplică datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate.” Statele membre pot să prevadă norme speciale privitoare la această categorie de date.

Urmăriți articolele publicate în cadrul inițiativei GDPR Ready! În următorul articol ne vom ocupa de Principiile GDPR.

Articole anterioare:

The Disruptive Effect of GDPR

The entry into force of the new Personal Data Protection Regulation on May 25th, 2018 is already perceived as one of the major critical events of the next year. It will be “Day – O”, with apocalyptic effects for many companies that will not have the resources and time to become GDPR compliant?

Do you remember “2000 Year Virus” or “Millennium Problem”? It was a tremendous strategic move to upgrade infrastructure and computer equipment based on a technological challenge of expanding the number of digits. In January 2000 1st, there was very few downtime in some legacy computing systems with minor losses, but everyone gained through the boom of investments in new equipment and infrastructure…

For many organisations, the new EU regulation 2016/679 comes with the force of an unprecedented change. It seems to have a much greater disturbing effect than the digital wave. GDPR genesis was not easy. Considered as an absolutely necessary update of Directive 95/46 / EC, GDPR consolidated after 4 years of debate and 3000 amendments. Over 80 new requirements have emerged from the old directive. Many companies will have to make radical changes in business models. Some analysts say we will have to radically rethink the current marketing processes. According to the Digital Clarity GroupThe GDPR could be a mortal threat to your company’s existence — and it makes fundamental decisions about data collection, processing, and storage into key strategic business issues.”

An essential vector of the new regulation is the worldwide applicability area. Previously there were regional treaties such as “Safe Harbour” that offered US companies the necessary comfort to process customer data in Europe. Safe Harbour’s privacy principles were abolished by the European Court of Justice on October 24, 2015, after a customer complained that their Facebook data was insufficiently protected. GDPR has suddenly become a major challenge for all multinationals.

Other major provisions of the new regulation with possible disruptive effects would be:

Fines – Penalties are overwhelmingly high, with a maximum of 4% of annual global turnover. Note that these provisions apply to both data handlers and processors – which extend the GDPR requirement to hosting companies or Cloud providers as well.

Consent – Companies will no longer be able to use GDPR incompatible contractual terms or hard-to-get clauses. Consent must be clear and free from any taxation, and intelligent request and a solid argumentation of the purpose of the data processing.

Notification of security breaches – becomes mandatory for all member countries of the community. Any incident must be communicated to the reporting authorities within 72 hours of the occurrence of the breach. Processors will also have to notify their customers as soon as it turns out that the security incident has affected their personal data.

Right to access – part of the extended rights of citizens in the new GDPR format refers to their right to require processors or data controllers to confirm the way personal data is processed, where and for what purpose.

Right to be forgotten – also known as “the right to be deleted“, ensures full confidentiality by deleting all personal records, even in situations of data dissemination or potential use by third parties.

Data portability – refers to the right of any citizen to receive personal data in a readable, readable format by any device that can be transmitted at the request of the owner of another data processor.

Privacy by Design – is a long-standing concept that is just now part of the GDPR requirements package. Essentially, it consists of including data protection tools from the very beginning, from designing a computer system.

Data Protection Officers (DPO) – An IAPP study estimates a need of more than 28,000 DP officers across Europe. The holder of this position will be the GDPR compliance trustee and will accumulate legal, operational and IT expertise.

There are also analysts who see GDPR as a business-friendly test. Any company that has made efforts and invested in compliance measures has gone a long way in its digital transformation.

Wand.education de la SIVECO: un exemplu de revoluție digitală în învățământul interactiv

Wand.education este o aplicație educațională online dezvoltată de specialiștii de la SIVECO, care oferă profesorilor întregul suport necesar pentru crearea simplă și rapidă de conținut digital interactiv de calitate.  

Dacă ați observat că elevii dvs. devin dezinteresați și plictisiți de procesul clasic de învățare, care nu ține cont de competențele individuale ale elevilor, merită să aruncați o privire pe facilitățile oferite de noua aplicație software interactivă. Wand.education înlocuiește lecțiile tradiționale cu metode de predare interactive, facilitate de lecții captivante și instrumente care permit monitorizarea continuă și eficientă a evoluției fiecărui elev.

Lansat în 2016, Wand.education este un produs deja confirmat pe plan internațional, fiind finalist la GESS Dubai, târg educațional de calibru în educația mondială. De asemenea, între 24-28 ianuarie 2017, Wand.education a fost prezent printr-un stand special și multiple demonstrații live la expoziția internațională BETT 2017  (British Education and Training Technology) de la London ExCel, considerată ca cel mai important eveniment în domeniul soluțiilor educaționale.

Accesibilă de acum și în România, platforma este deja disponibilă pe toate piețele europene care adoptă curriculum englez, inclusiv în Orientul Mijlociu. Platforma Wand.education este oferită în limbile română, engleză și arabă, iar noi adaptări lingvistice sunt prevăzute pentru anii următori. Conținutul educațional poate fi distribuit pe orice platformă, pe desktop sau mobil: iOS, Android, Mac OS, Windows, Chromebook.

“Sistemul eLearning a promis de ani de zile să schimbe în mod activ fața învățământului școlar, dar credem că acum tocmai începe să se conformeze promisiunii. Wand.education permite o abordare de 360º a educației în școli, reunind toți actorii-cheie: profesori, elevi, părinți și factori de decizie, într-un proces de învățare continuă, fără frontiere fizice “, spune Prof. Radu Jugureanu, senior expert Wand.education.

Cu Wand.education profesorii au acces la activitățile de învățare predefinite disponibile în aplicație, precum galerii de imagini, hot-spot, cuvinte încrucișate, diagrame și multe altele. De asemenea, profesorii au posibilitatea să livreze conținutul creat pe echipamente de calcul fixe (PC), sau mobile (tablete) și să evalueze performanțele elevilor de la distanță.

În plus, Wand.education le permite profesorilor să monitorizeze progresul înregistrat de elevi prin rapoarte inteligente, detaliate. Pe scurt, pentru fiecare lecție livrată elevilor, profesorii primesc informații agregate sau individuale care îi ajută în înțelegerea mai clară a progresului elevilor. Aplicația îi sprijină, de asemenea, pe profesori în dezvoltarea activităților de evaluare formativă, în corectarea concepțiilor greșite, precum și în consolidarea cunoștințelor de bază.

“Profesorii nu sunt doar consumatori de resurse digitale, sunt co-autori și doresc să-și creeze propriile lecții digitale, adaptate nevoilor studenților lor. Cu Wand.education credem că am dezvoltat o platformă care va permite profesorilor să creeze experiențe de învățare semnificative și autentice în doar câteva minute “, spune Marius PRODANA, manager de produs Wand.education.

Wand.education oferă un larg set de instrumente care simplifică întregul proces educațional, de la crearea lecțiilor, până la prezentarea acestora și la monitorizarea rezultatelor.

Există o pagină dedicată lecțiilor, care include informațiile-cheie (titlu, subiect, an, dimensiune etc.) și unde acestea pot fi editate, previzualizate, duplicate sau distribuite. Cu ajutorul editorului pot fi create lecții noi sau pot fi editate cele existente. Biblioteca multimedia integrează peste 1000 de fotografii, ilustrații, fișiere audio și video, 3D, animații și forme. În curând vor fi adăugate până la 150.000 de fotografii și fișiere video.

Nu în ultimul rând, platforma conține și o colecție de lecții create de alți profesori, care pot fi căutate după cuvinte-cheie, previzualizate, adăugate la lista deja existentă a fiecărui profesor. Toate lecțiile pot fi ajustate în funcție de competențele elevilor sau de feedback-ul primit din partea lor.

Platforma Wand.education a fost prezentată și la conferința internațională eduVision 2020, unul dintre evenimentele speciale organizate la Londra în cadrul BETT 2017, parte a Forumului Educațional Mondial. În cadrul conferinței, Dan BUCKLEY – CEO la South East Cornwall Multi Academy Regional Trust a prezentat primele experiențe realizate cu Wand.education în școlile de limbă engleză și care este impactul platformei eLearning în transformarea digitală a proceselor tradiționale de predare și învățare. “Am fost impresionat de gama de instrumente oferite și de ușurința cu care puteam să lucrez cum să le folosesc intuitiv“, spune Dan BUCKLEY.

Citiți și articolul:

”With Wand.education Learning Becomes Magic”

Sursa ilustrațiilor:

SIVECO Romania

Cum ne alegem furnizorul de Cloud Hybrid? 6 criterii esențiale

Decizia de a selecta un furnizor de soluții Cloud hibrid este crucială pentru orice business și presupune o clară înțelegere a modului de utilizare a resurselor. În același timp, migrarea la un mediu hibrid enterprise necesită o nouă modalitate de a percepe transformarea digitală la nivelul întregii organizații. Și asta ține în primul rând de încrederea în Cloud.

Reacțiile pieței arată foarte clar că, atunci când este vorba despre implementări de nivel enterprise, o soluție nu poate răspunde tuturor cerințelor reale. Ceea ce piața solicită este consistența asigurată de platforme Cloud echilibrate. Cerințele de business, condițiile de securitate, poziționarea geografică și regulamentele specifice unor anumite industrii solicită un mix între soluțiile publice și private de Cloud, în care procentele de partajare între cele două modele diferă de la o situație la alta.

Forrester a chestionat peste 1000 de decidenți din SUA și Europa cu privire la adopția soluțiilor hibride de Cloud. Rezultatele studiului arată că în următoarele 12 luni 38% dintre respondenți intenționează să implementeze soluții de Cloud privat, 32% investesc în  Cloud public, iar 59% sunt deciși să adopte un model hibrid.

Principalele avantaje asigurate de un model hibrid sunt legate de posibilitatea de a beneficia de utilizarea optimă a resurselor, abilitatea de a comuta între cele două structuri de Cloud, precum și de a utiliza soluții de top precum: integrare Cloud, management în Cloud, securitate în Cloud, automatizare, networking și consultanță.

Pentru orice divizie de IT este nevoie în primul rând ca strategia de adopție a Cloudului hibrid să fie bine orchestrată, pentru a asigura mai buna colaborare și comunicare între echipele de specialiști. Guvernarea unei migrări de succes la un Cloud hibrid este condiționată de schimbarea de percepție și încrederea pe care o companie le investește în elaborarea unei strategii.

Echipele de dezvoltatori au nevoie de acces la instrumentele oferite de Cloudul public pentru eficientizarea metodologiei de deployment, implementare și adopție a aplicațiilor dezvoltate pentru medii hibride, beneficiind în același timp de securitatea și controlul oferite de centrele de date private. Cu resursele de elasticitate oferite de Cloudul public, organizația IT poate extinde rapid, simplu și cu costuri mult mai reduse puterea conferită de resursele din centrele de date, în timp real, în funcție de cerințele de business.

Iată principalele 6 întrebări pe care trebuie să le adresați furnizorilor de servicii Cloud la adopția unui model hibrid :

Management – ce instrumente și ce aplicații de management sunt disponibile pentru a controla datele, aplicațiile și procesele prin acces la distanță de pe desktopurile utilizatorilor finali; Cum pot fi acestea integrate cu sistemele de management existente?

Securitate – cum se asigură conformitatea pentru standarde precum PCI-DSS sau GAAP și cum afectează acestea standardul de securitate a informației ISO27002 ce guvernează centrele de date ale companiilor?

Redundanța și portabilitatea – poate furnizorul de servicii hibride să ofere o redundanță credibilă ce elimină punctele singulare de cădere precum conectivitățile de rețea? Ce interfețe open API sunt disponibile?

Întârzieri – deși transferul datelor poate fi cu ușurință controlat, aplicațiile pot fi sensibile la orice fel de întârzieri. Nu fiți siguri că veți putea rula aplicații sensibile la întârzieri într-un mediu de Cloud hibrid. Va trebui să faceți asta pe aceeași platformă.

Cum sunt definite contractele de service (SLA)? – disponibilitatea generală și întârzierile sunt factorii tipici, dar un contract de furnizări de servicii pentru aplicațiile critice de business este mult mai important. Ce tip de compensare este oferită pentru neasigurarea acestor baremuri oficiale?

Prețuri – principiul de bază al oricărui serviciu Cloud este ”plătesc pentru cât folosesc”. Dar modul în care se calculează utilizarea, fie că este vorba despre o subscripție lunară cu valoare fixă, modul în care contractul SLA definește suportul sau modul de evaluare a costului total de proprietate TCO trebuie evaluate cu mare atenție, urmărite continuu și comparate cu valoarea de business care se obține pentru a asigura balanța de eficiență financiară.

Articol realizat pe baza ghidului editorial publicat în Catalogul Cloud Computing – ediția a 6-a, soluții de Hybrid Cloud

Articol publicat in Revista IT Trends Nr5/ 2017, cu titlul: ”6 criterii esențiale la alegerea celui mai potrivit furnizor de Cloud hibrid”

Modelul pragmatic IDC pentru abordarea Cloud hibridă

Continuăm seria de articole dedicate modelelor de Cloud hibrid cu un material realizat de Răzvan Savu, Senior Consultant & Senior Researcher Analyst la IDC România.

 

Transformarea Digitală este în plină desfășurare. Suntem în mijlocul unei schimbări fundamentale pe scară largă a societății, condusă de apariția a noi tehnologii și servicii – denumite de către IDC ca “A Treia Platformă”. Cu cât ne apropiem de 2020, anul pentru care se fac cele mai multe previziuni de piață, devine din ce în ce mai evident faptul că ritmul inovației depășește intuiția noastră de zi cu zi.

Rãzvan Savu,

Senior Consultant & Senior Research Analyst IDC România

 

Tehnologia Cloud, cuplată cu democratizarea tehnologiei prin răspândirea pe scară largă a dispozitivelor mobile, marchează începutul acestei Transformări Digitale și definește paradigma care va fi deveni prevalentă în toate straturile societății. IDC previzionează că până în 2020, două treimi din toate cheltuielile legate de infrastructură și software IT vor fi pentru oferte bazate pe tehnologia Cloud. Acest ritm se resimte inclusiv în regiunea din care face parte România, cheltuielile IT care vor fi legate de Cloud vor atinge 40% până în 2018.

Cu toate acestea, tehnologiile de tip Cloud sunt aplicabile pe o gamă largă de nevoi și de aceea acestea își găsesc utilitatea atât prin consumarea unor servicii publice (Public Cloud) cât și prin implementarea acestor tehnologii sub propria gestiune (Private Cloud). Cu toate acestea, combinarea acestor două modele pe termen scurt și mediu pentru protejarea investițiilor deja făcute în infrastructură și obținerea unor beneficii rapide din flexibilitatea oferită de tehnologiile curente împinge din ce în ce mai multe companii la utilizarea modelului hibrid. Într-un studiu realizat de IDC la nivel global – Worldwide CloudView Survey – 73% dintre respondenți au afirmat că au implementat o strategie de Cloud hibrid, în timp ce doar 13% dintre aceștia au în realitate procesele interne dezvoltate pentru a obține beneficiile maxime din această abordare.

Astfel, chiar dacă utilizarea modelului de Cloud hibrid promite să creeze avantaje competitive companiilor care adoptă această abordare, având în vedere complexitatea tuturor ramificațiilor posibile pentru folosirea unor noi tehnologii în cadrul unei organizații, decidenții au nevoie să se bazeze pe furnizori care acționează ca parteneri pe termen-lung și înțeleg viziunea acestei transformări treptate.

Source: IDC CEMA

IDC a identificat șase componente ca fiind necesare pentru o strategie de cloud hibrid:

1) Abonarea la mai mulți furnizori externi de servicii de cloud;

2) Utilizarea unui mix de servicii publice de Cloud și bunuri dedicate de IT;

3) Arhitectură IT care unifică configurarea, provizionarea și gestionarea resurselor Cloud;

4) Permite volume de lucru portabile între configurații și mărirea automată a capacității;

5) Folosirea a două sau mai multe volume de lucru distincte într-o configurație automată și

6) Gestionarea tuturor resurselor IT sub un singur catalog de servicii și SLA.

 

IDC oferă servicii de suport strategic pentru nivelul decizional din cadrul companiilor, punându-le la dispoziție o serie de activități neutre din punct de vedere al furnizorului de tehnologie care îi pot ajuta pe directorii IT sau directorii generali să evalueze oportunitatea abordării acestui concept în propria companie:

  1. Cloud Workshop for the C-Suite – Seminar personalizat care prezintă tehnologia Cloud Computing din diverse unghiuri, bazându-se pe oferta furnizorilor de top și pe diferitele modele de Cloud – public, privat, hibrid
  2. Cloud Migration Strategy – Cum funcționează furnizorii de cloud, ce servicii și produse oferă și cum să alegeți primele sisteme pentru a realiza cu succes o primă migrare spre Cloud. Înțelegerea tematicilor de migrare în cloud pentru alinierea cu cerințele de business curente sau de viitor. Sugerarea căilor optime de a folosi resursele existente și definirea ariilor ce pot fi îmbunătățite pe viitor folosind soluții Cloud
  3. Cloud Migration Checklist – Înțelegerea procesului de migrare spre Cloud pentru a realiza cu succes mutarea primelor sisteme
  4. Cloud Cost Discovery and TCO Calculation – Modele de prețuri de la diferiți furnizori de cloud. Puncte tari și puncte slabe în oferta acestora. Compararea costurilor curente cu costuri de la diferiți furnizori de top de Cloud.

IDC este principalul furnizor global de informații de piață, servicii consultative și evenimente pentru piețele de Tehnologia Informației, Telecomunicații și Tehnologiei pentru Consumatori. Peste 1,100 de analiști IDC furnizează expertiză globală, regională și locală în trenduri și oportunități de tehnologie și de industrie în peste 110 țări.

Acest material a fost pus la dispoziție de IDC România pentru Catalogul Cloud Computing ed.a 6-a, Hybrid Cloud

Soluții enterprise de cloud pentru aplicații critice de la Dell EMC

Cu o experiență de peste 30 de ani în industria de management al informației, EMC oferă în prezent un portofoliu tehnologic de soluții avansate care permit planificarea, administrarea și operarea unui model de tip cloud. Pentru orice tip de aplicații critice, în orice mediu de lucru, în orice model de consum de cloud, avem cele mai bune platforme și tehnologii care să îți sprijine și accelereze trecerea către cloud. Două dintre ele sunt prezentate pe scurt mai jos:

EMC Native Hybrid Cloud: Dezvoltă-ți o platformă completă pentru aplicații în cloud în doar 2 (DOUĂ) zile!

EMC Native Hybrid Cloud (NHC) este o soluție la cheie bazată pe platforma de dezvoltare Pivotal Cloud Foundry, gata de folosit în modul hibrid de operare în câteva ore până la câteva zile de la achiziție. Platforma oferă un mod inovativ de a livra aplicații „native-cloud”, permițând cu adevărat un ecosistem de funcționare simbiotică între echipele de dezvoltare și cele de operare IT intern.

Dezvoltatorii își pot scrie codul rapid, cu acces instant la aplicații și protecția datelor „always-on”, în timp ce IT Ops au vizibilitate totală și control asupra sistemului, beneficiind de unelte avansate de monitorizare și raportare proactivă.

NHC se integrează cu Pivotal Cloud Foundry, VMware vSphere sau OpenStack și infrastructura convergentă de la VCE, VxRack System 1000, transformând sistemul într-o soluție la cheie, rapid de implementat. În plus, oferă dezvoltatorilor o interfață intuitivă de tip self-service pentru suport, cu un singur punct de contact pentru toate componentele sistemului.

NHC permite provizionarea către servicii publice de cloud incluzând EMC Virtustream, VMware vCloud Air, AWS, Microsoft Azure și Google Compute Engine, permițând optimizarea investiției prin extinderea modelului hibrid către serviciile publice de cloud. Platforma este bazată pe tehnologie open-source de la mai mult de 40 de membri Cloud Foundry Foundation. NHC aderă de asemenea la arhitecturi de tip micro-service, permițând dezvoltatorilor să creeze servicii modulare pentru dezvoltare agilă și să le scaleze rapid în NHC.

Împreună, EMC și Pivotal oferă o gamă largă de servicii pentru a vă ajuta să planificați și implementați o arhitectură de tip NHC, precum și să faceți o tranziție rapidă și facilă, ca organizație, către noul model operațional de cloud.

EMC Virtustream – Aplicațiile critice de business, acum în cloud

Când vine vorba de mutarea aplicațiilor de business critice în cloud, marile companii sunt încă reticente în a face pasul, căutând un mediu cloud care să le ofere, în mod obligatoriu, niveluri de securitate și complianță similare cu cele interne, SLA-uri garantate la nivel de aplicații critice, suport și integrare cu medii fizice și virtuale existente, inclusiv la nivel de producător de platforme tehnologice, ceea ce poate duce la costuri prohibitive.

EMC Virtustream Enterprise Class Cloud, powered by xStream™ Cloud Management, este o platformă construită de la zero astfel încât să combine reziliența și performanța ridicată garantată a modelului de cloud privat cu flexibilitatea, scalabilitatea și modelul economic eficient al unui cloud public multi-tenant.

Soluția EMC Virtustream Enterprise Class Cloud oferă:

  • SLA la nivel de aplicații: SLA garantat de până la 99,999% uptime la nivel de aplicații, cu niveluri definite de performanță și timpi de răspuns;
  • Securitate de tip Enterprise: Protecția aplicațiilor la nivel de rețea și host. Izolarea aplicațiilor, izolarea datelor. SIEM (Security Information & Event Management) integrat. Politici de GRC (Governance, Risk, Compliance) integrate;
  • Backup & Disaster-Recovery integrate: Data centere redundante la nivel geografic, cu servicii de backup și DR integrate;
  • Bring Your Own Application: Platforma suportă atât aplicații tradiționale, cât și de tip web-scale.

Unul din partenerii tradiționali EMC Virtustream este SAP, care a ales EMC Virtustream ca standard de facto, ca platformă de cloud, pentru aplicațiile clienților săi. Cu peste 100 clienți SAP și cele mai mari implementări din lume SAP în cloud, EMC Virtustream este partenerul ideal, de tehnologie și expertiză, pentru migrarea SAP în cloud. Printre clienții SAP care au ales EMC Virtustream se numără branduri precum Coca-Cola, Avon, Continental și Goodyear. Totodată EMC Virtustream a livrat cu succes primele dezvoltări SAP HANA în cloud din lume.

  • EMC Virtustream este certificat de SAP în Cloud Hosting și Cloud Services, și este membru al SAP Cloud Technology Advisory și Cloud Benchmarking Group;
  • SLA garantat de performanță: Virtustream sprijină serviciile SAP-on-cloud cu un SLA la nivel de aplicație care garantează până la 99,999% uptime, cu atribute definite de performanță și timpi de răspuns ai aplicației;

Fie că îți dorești să evaluezi mutarea aplicațiilor tale critice în cloud din punct de vedere financiar și al impactului în business, fie că ești un cloud service provider care dorește un parteneriat cu EMC Virtustream, merită să faci un tur pe https://selfservice.virtustream.com/selfservice/#/page, sau să ne contactezi la marketing_Romania@emc.com

Acest material a fost pus la dispoziție de Dell EMC România pentru Catalogul Cloud Computing ed.a 6-a, Hybrid Cloud

GDPR Ready? AMR 1 AN!

 

Cât suntem de pregătiți pentru noul Regulament de Protecție a Datelor Personale?

Nisipul din clepsidră se efilează ireversibil. Fix peste un an (fără câteva zile deja), pe 25 mai 2018, va intra in vigoare noul regulament privitor la protecția datelor personale propus de Uniunea Europeană. Votat de Parlamentul European în aprilie anul trecut, Regulamentul 679/ 2016 privind protecția datelor personale și libera circulație a acestor date este cunoscut sub denumirea generică de GDPR, adică mai pe înțelesul nostru Regulamentul General privind protecția Datelor Personale.

Parlamentul European a acordat procesatorilor de date personale un răgaz de 2 ani, suficient pentru a se pune la punct cu noile reglementări. Pentru a sublinia importanța acestui demers, au fost anunțate penalități usturătoare pentru cei care nu vor putea deveni compatibili. Mulți analiști spun că cifrele vehiculate ”sunt așa, doar de înfricoșare”, dar cine își poate permite să riște o amendă de 10 milioane de euro sau minim 2% din cifra de afaceri pe un an?

De ce este atât de important Regulamentul 679/2016?

În primul rând pentru că reprezintă o inițiativă europeană la care vor trebui să se alinieze atât operatorii de date personale din Uniunea Europeană, cât și toți ceilalți care sunt implicați în schimburi de date cu aceștia.

Regulamentul a apărut ca o reacție firească la stabilirea unor noi cadre de reglementare unitară, nu numai pentru viitorul digital al Europei, ci și pentru a corespunde unor modele de business online, proliferării serviciilor Cloud și rețelelor sociale. Toată această cavalcadă de digitalizare, globalizare și migrare în Cloud pune într-o nouă perspectivă siguranța datelor personale.

Apariția Directivei NIS (Rețeaua și Securitatea Informației) și noul GDPR, oferă noi perspective, dar și o foarte mare responsabilitate, tuturor organizațiilor procesatoare de date personale din UE, precum și întregului ecosistem de afaceri în care acestea sunt angrenate.

Care sunt obiectivele noului regulament?

Prin date cu caracter personal se înțeleg  orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. O persoană fizică identificabilă este aceea care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume,un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice,culturale sau sociale.

În România, noul regulament înlocuiește Legea 667/ 2001. GDPR reprezintă o schimbare fundamentală în legislația UE în ceea ce privește datele și intimitatea personală. Regulamentul are doua obiective majore:

  • Actualizarea legislației privind protecția datelor pentru a reflecta noile comportamentele digitale și valorile societății;
  • Armonizarea regulilor privind protecția datelor la nivelul UE, deoarece vechea Directivă privind Protecția Datelor a fost abordată și implementată în maniere diferite de statele membre, adaptată la propriile culturi, nevoi și preferințe. Asta a influențat o inhibare a comerțului și activităților cross-border, acționând ca o frână în calea unei viitoare piețe unice digitale.

Care sunt activitățile asupra cărora GDPR va avea un impact major?

În primul rând sunt vizați toți operatorii de date. Mulți procesatori de date existenți vor trebui să își schimbe radical procedurile și garanțiile de prelucrare a datelor.

Apoi, orice organizație, indiferent de mărime și domeniu de activitate, care execută activități de procesare a datelor, pentru că noul regulament se aplică datelor personale ale cetățenilor UE, indiferent dacă cel care controlează sau datele are prezență fizică în UE sau nu.

Cine este vizat de noul regulament?

Iată doar câteva exemple de domenii unde există operatori de date personale:

  • financiar bancar: bănci, asiguratori, administratori ai fondurilor de pensii, companii de servicii financiare, societăți de leasing, etc.;
  • utilități: energie, gaze, apă, salubritate, transport public;
  • furnizori de produse și servicii IT: producători de software, furnizori de servicii de telecomunicații, Internet, cablu TV, rețele și servicii de hosting și Cloud, operatori de data centers, operatori de plăți online, magazine online, furnizori de soluții de Securitate HW și SW
  • organizații din sănătate: spitale, policlinici, case de asigurări, instituții de studii clinice, medici de familie, farmacii, etc.;
  • companii comerciale de retail, distribuție, magazine online;
  • organizații media, agenții de marketing și PR, agenții de publicitate, cabinete de consultanță tehnică, economică sau juridică, agenții de jocuri și concursuri, companii de training și cursuri de perfecționare;
  • autorități și instituții publice.

Care sunt direcțiile de acțiune ale operatorilor pentru a asigura implementarea noului regulament?

  • În primul rând elaborarea unui plan de asigurare a tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea compatibilității;
  • pregătirea aplicării efective a Regulamentului;
  • obținerea resurselor financiare și umane adecvate pentru realizarea efectivă a competențelor solicitate;
  • elaborarea unui Studiu de impact – în cazul procesărilor de date care presupun un risc ridicat pentru viața privată a persoanelor, cum ar fi cele din sănătate;
  • înființarea funcției Data Protection Officer (DPO), ca persoană care răspunde de/ coordonează siguranța datelor personale la nivelul operatorului de date;
  • conștientizarea riscurilor asociate cu penalitățile extrem de severe anunțate pentru neconformare – 10 – 20 milioane de euro sau între 2% şi 4% din cifra de afaceri la nivel internațional.

Cum au evoluat preocupările legate de GDPR în România?

După febra inițială a anunțului legat de aprobarea Regulamentului 679/ 2016, trebuie să recunoaștem că a fost un prim an destul de liniștit. Ne-am fi așteptat la o mobilizare mai mare, încă din vara lui 2016. Cu puține excepții pe care le vom enumera mai jos, activitățile au fost destul de discrete, fără să se bucure de o reflectare adecvată în presă, pe grupurile de discuții sau în mediile sociale… Am discutat cu diferiți reprezentanți ai organismelor guvernamentale care ar trebui să manifeste o implicare mai activă în asigurarea unui bun climat pentru adoptarea noului regulament. Aproape de fiecare dată mi s-a explicat că problema e conștientizată și că va fi tratată cu toată considerația. Nici implicarea segmentului privat nu a fost prea dinamică în primul an. Puținele dezbateri publice din 2016 au vizat cu precădere discutarea textului de regulament și, foarte puțin, măsurile care s-ar impune.

Avem o Autoritate Națională

În România, organismul care coordonează problemele legate de securitatea datelor personale este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Citând din prezentarea generală a instituției și a obiectivului de activitate publicate pe site-ul Autorității http://www.dataprotection.ro/:

”Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în calitate de autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale, reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, statuate cu precădere de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.”

Din aceeași sursă reținem faptul că Autoritatea își asumă rolul extrem de important de catalizator al tuturor eforturilor de aplicare a prevederilor noului Regulament care implică ”o evaluare complexă a instrumentelor specifice asigurării protecției datelor personale, în scopul adaptării cadrului normativ național și pregătirii instituționale pentru aplicarea noilor reglementări europene, inclusiv sub aspectul realizării unei cooperării eficiente cu Comitetul european pentru protecția datelor și cu celelalte autorități în domeniu din Uniunea Europeană.”

Pe pagina de Web dedicată noului Regulament UE 679/ 2016 este publicat un abstract legat de noua legislație, cu referire specială la:

  • Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)
  • Directiva (UE) 2016/680 referitoare la protecția datelor personale în cadrul activităţilor specifice desfășurate de autoritățile de aplicare a legii.

precum și linkuri către o serie de documente importante:

Toate documentele la care se face referire sunt redactate în limba română, pot fi consultate și descărcate online.

O altă secțiune importantă a paginii dedicate noilor reglementări europene se referă la activitatea Grupului de Lucru Articol 29. Acest grup de lucru a fost creat în temeiul Articolului 29 din Directiva 95/46/CE și este un organ consultativ european independent care se ocupă cu protecția și confidențialitatea datelor.

Art. 20 din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) introduce un nou drept la portabilitatea datelor. Acest drept permite persoanelor vizate să primească datele cu caracter personal pe care le-au furnizat operatorului într-un format structurat, utilizat în mod curent și care poate fi citit automat și să transmită respectivele date altui operator, fără obstacole.

Potrivit GDPR, este obligatoriu ca anumiți operatori și persoane împuternicite de operatori să desemneze un ofițer de protecție a datelor (DPO). În această situație se află toate autoritățile și organismele publice (indiferent de tipul datelor prelucrate), precum și  celelalte organizații care monitorizează în mod sistematic și pe scară largă persoanele fizice sau prelucrează categorii speciale de date cu caracter personal pe scară largă. Chiar și în situația în care GDPR nu impune în mod expres numirea unui DPO, organizațiile pot găsi ca fiind utilă desemnarea unui DPO în mod voluntar. Grupul de Lucru Articolul 29 („WP29”) încurajează aceste eforturi voluntare.

Cele mai importante documente care reprezintă activitățile specifice acestui grup de lucru sunt o serie de Ghiduri destinate asigurării unei aplicări unitare, realizate prin consultări publice care au demarat în luna decembrie a anului trecut și au fost adoptate în cadrul Plenarei din luna aprilie 2017 a Grupului de Lucru Art. 29 :

E important de menționat că în cursul aceleiași Plenare, s-a adoptat Opinia nr. 1/2017 privind propunerea de Regulament a Comisiei Europene referitor la comunicațiile electronice – Regulament ePrivacy. Acest Regulament are menirea de a defini politicile de protecție a comunicațiilor și echipamentele terminale, care au caracteristici particulare care nu sunt adresate de GDPR.

În aceeași Plenară a fost adoptată și o Declarație a Grupului de Lucru Art. 29 pentru revizuirea Regulamentului 45/2001 ce viza protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele comunitare și libera circulație a acestor date.

Continuând descrierea conținutului paginii de Internet a ANSPDCP, foarte importantă este prezentarea – sub formă de comunicate de presă, a principalelor activități de popularizare a Regulamentului  la care Autoritatea a participat sau pe care le-a organizat începând cu vara anului 2016.

Dar despre aceste activități de promovare și ce alte tipuri de acțiuni sunt proiectate pentru perioada următoare vom scrie într-un viitor articol.

Ce alte tipuri de acțiuni ar mai fi utile pentru operatorii de date din România?

Mai este un an și sunt încă foarte multe lucruri de făcut. Cu toate eforturile inițiate de ANSPDCP, comunitatea operatorilor de date resimte nevoia acută a unor acțiuni mai ample, care să ofere răspunsuri mai clare privitoare la ceea ce au efectiv de făcut. Din discuțiile avute cu membrii diferitelor comunități din industria IT&C, reiese că în piață există încă multe incertitudini. Mulți operatori de date nu știu încă ce au de făcut, iar furnizorii de servicii Internet și Cloud au și mai multe probleme legate de natura transmiterii, prelucrării, stocării și procesării datelor.

INIȚIATIVA ”GDPR READY”

Pornind de la importanța majoră a asigurării unei tranziții unitare, la scară națională, către îndeplinirea condițiilor de compatibilitate cu Regulamentul 679/ 2016 de către marea majoritate a operatorilor de date personale, ne-am gândit la lansarea unei inițiative ”GDPR Ready”, care să susțină și să completeze eforturile de promovare și conștientizare depuse de Autoritate și alte instituții publice și private.

Această inițiativă își propune să catalizeze interesul celor implicați în acțiuni de asigurare a compatibilității cu Regulamentul 679/ 2016: organizații guvernamentale și private, asociații profesionale, companii de consultanță, instituții de cercetare și educație, furnizori de soluții și servicii IT&C, operatori de centre de date, case de software, reselleri și distribuitori, magazine online, și alții…

Ce tipuri de acțiuni trebuie extinse și aprofundate la nivelul tuturor operatorilor de date? 

Comunitățile și industriile simt nevoia acută să cunoască mai bine ce au de făcut și să înceapă activitățile ce vor asigura premisele de obținere a conformității. De aceea, principalele activități care vor fi propuse și efectuate sub umbrela inițiativei ”GDPR Ready” vor avea ca obiectiv:

  • Conștientizarea importanței GDPR în contextul transformărilor digitale
  • Înțelegerea noilor prevederi ale GDPR
  • De ce e nevoie ca operatorii de date personale să devină compatibili cu noile reglementări
  • Care sunt sancțiunile
  • Care sunt problemele pe care le au de rezolvat operatorii de date personale ce oferă servicii online sau bazate pe Cloud
  • Care sunt problemele legale și administrative
  • Care sunt problemele tehnice și operaționale
  • Care sunt pașii pentru pregătirea și obținerea compatibilității
  • Cine ne consiliază
  • Cine ne auditează

Ce acțiuni va iniția și susține cloud☁mania în cadrul inițiativei ”GDPR Ready”?

  • Articole și materiale de popularizare ale inițiativelor publice ANSPDCP, MCTI, ministere
  • Popularizarea inițiativelor private: vendori și furnizori IT&C, furnizori de servicii, consultanță și audit
  • Susținerea de prezentări și workshopuri la întrunirile asociațiilor profesionale și evenimente din industria IT
  • O atenție specială va fi acordată în mod firesc măsurilor speciale pe care trebuie să le aibă în vedere furnizorii de servicii Cloud, operatorii telecom și data networking, providerii de servicii Internet, producătorii independenți de software, operatorii de servicii data center, procesatorii de plăți online, magazinele online, analiștii de date, companiile de data insurance, furnizorii de servicii de securitate, etc

O serie de alte proiecte vor fi demarate în parteneriat cu diferite entități și vor fi anunțate din timp.

eLearning în Cloud sau cum redevenim stăpâni pe timpul nostru

Serviciul Cloud Learning a apărut în 2016, ca răspuns la nevoile tot mai ridicate ale companiilor de a-și motiva angajații, pentru a-i păstra în organizație, dar și de a face inducția noilor angajați. Sunt procese costisitoare, consumatoare de timp, dar și importante pentru organizațiile din mediul privat, și nu numai. Platforma de instruire în Cloud propusă de specialiștii SIVECO România poate simplifica aceste procese. Viorel Jigman, AeL Manager la SIVECO România, ne-a explicat ]n ce consta fenomenul Cloud Learning.

În primul rând, ce este Cloud Learning?

Cloud Learning oferă companiilor facilități precum instruire la distanță, cu un editor prin care își pot crea propriile cursuri, teste sau sondaje, pot evalua cunoștințelor angajaților, pot monitoriza și raporta instruirea. Practic, pot fi create rapid cursurile noi necesare organizației, fără nici un cost suplimentar!

Unul dintre avantajele pe care serviciul Cloud Learning îl aduce, este faptul că permite cursanților să își poată planifica instruirea în funcţie de priorități. Aceștia pot parcurge cursurile online în propriul ritm, de oriunde și folosind orice tip de dispozitiv – de la desktop la tabletă sau telefon mobil.

Un alt avantaj stă în faptul că managerii primesc feedback permanent privind activitățile de studiu ale angajaților (ritm de lucru, cât din curs au acoperit, punctajul testelor etc.). Pe scurt, Cloud Learning este o platformă completă de instruire, evaluare și management al materialelor de instruire, o soluție flexibilă și sigură pe care o oferim organizațiilor. Și este singura de acest fel din România.

Ce aduce nou serviciul Cloud Learning pe piața de eLearning pentru companii?

Ceea ce propune inedit serviciul Cloud Learning este o soluție care combină cursurile online interactive, centrate pe cursant, cu instruirea tradițională în sala de curs, centrată pe instructor. Tehnica se numește blended learning. De ce este atât de important să le îmbinăm?

Gândiți-vă că, dintr-un colectiv de angajați, nu sunt cu toții novici, de pildă, în negociere sau în marketing sau în tehnici de comunicare. Aceștia ar pierde timp prețios participând la un curs de trei zile, în care trainerul îi învață pe toți cursanții noțiuni de bază, pentru a-i aduce la un numitor comun de cunoștințe. Iar pentru un nivel superior de cunoștințe poate că nici nu mai rămâne timp. Dacă, în schimb, ar parcurge cu toții un curs în Cloud Learning, ar ajunge la acest numitor comun fără a consuma atât de mult timp. Timp nu doar de stat în sală, ci și de deplasare până la sala de curs, timp care se traduce pentru angajator în bani.

Odată ce cursanții au obținut cunoștințele de bază în domeniul studiat, recomandăm trainingul la sală, cu unul dintre partenerii de training Cloud Learning, care să explice noțiuni avansate, să răspundă la întrebări și să clarifice toate aspectele importante. Toată lumea are de câștigat aici: trainingul nu mai este o formalitate, angajații își însușesc toate cunoștințele, iar costurile de instruire se pot reduce cu până la 40%, deoarece angajații nu își întrerup activitatea pentru o perioadă mare și nu se mai deplasează până la sala de curs.

Platforma este românească sau conține cursuri traduse și adaptate?

Toate cursurile sunt create de noi, aici, în colaborare cu cei mai buni specialiști din domeniile vizate. Aceștia ne oferă suportul de curs, pe care noi îl digitalizăm. Avem experiență de aproape un sfert de secol în proiecte și soluţii integrate de eLearning, atât pentru segmentul academic și preuniversitar, cât și pentru instruirea permanentă, destinată adulților, pe care englezii o numesc frumos, lifelong learning.

Cum se poate utiliza, concret, platforma?

E foarte simplu. Din clipa în care ați achiziționat abonamentul, aveți acces la cursurile pe care le pune la dispoziție serviciul Cloud Learning, care pot varia de la cele de inducție profesională, la cele care asigură dobândirea de „soft skills”, acele competențe vitale pentru integrarea armonioasă într-o organizație. Managementul companiei poate începe să planifice participarea angajaților la instruire imediat, pentru că există această bază generoasă de cursuri deja existente.

Dar platforma AeL oferă și un editor de cursuri, un editor de teste și unul pentru crearea sondajelor, ceea ce permit crearea de cursuri specifice fiecărei companii. Astfel, pot fi create și cursuri noi de către trainerii interni, fără niciun cost suplimentar, care pot rula pe orice tip de dispozitiv, indiferent de sistemul de operare: laptop, tabletă sau smartphone.

Angajații pot comunica cu instructorul și cu colegii pe forumul dedicat cursului respectiv și pot pune întrebări sau învăța din răspunsurile postate pe forum. Din 2016, platforma AeL poate fi utilizată în sistem Software as a Service (SaaS), în Cloud. Astfel, nu este necesară o investiție inițială, iar costurile de instruire se reduc semnificativ.

Există și niște cursuri în abonament?

Serviciul Cloud Learning permite utilizarea platformei eLearning AeL pe baza unui abonament lunar sau anual. În abonament sunt incluse şi cursuri precum: Prevenirea și Stingerea Incendiilor, Sănătate și securitate în muncă, Managementul Timpului, Noțiuni introductive de marketing, Lucrul eficient în echipă, Negociere, Securitate IT, Recrutare și selecție, Raportare CSR – Dezvoltare durabilă. Cei interesati se pot LOGA AICI pentru a testa platforma eLearning AEL.

Informatii suplimentare pe pagina de Web a serviviului Cloud Learning.

Acest material a fost pus la dispoziție de SIVECO România pentru Catalogul Cloud Computing ed.a 6-a, Hybrid Cloud

Cloud hibrid cu ajutorul produselor Cisco și ale serviciilor profesionale Datanet Systems

Tehnologia de cloud hibrid a atins maturitatea. Competiția dintre cei mai mari jucători în domeniu – Microsoft Azure, VMware Cloud Foundation şi Amazon Web Services – a dus la inovații fără precedent. Aceste inovații permit unei companii să utilizeze resurse din cloud-ul public pentru aplicații gândite pentru clienți externi sau pentru a trece cu succes de perioade de încărcare mare fără a dimensiona propria infrastructură de calcul (private cloud) pentru aceste vârfuri.

Un alt motiv important pentru dezvoltarea cloud-ului hibrid este scalabilitatea rapidă (de ex. o aplicație sau un joc care devin extrem de populare într-un interval scurt de timp). Cisco Systems a înțeles că succesul soluțiilor de cloud hibrid depinde de ușurința de integrare în arhitectura sistemelor existente și viitoare. Cisco CloudCenter, soluție dezvoltată în urma achiziției companiei Cliqr în 2016, permite integrarea a nu mai puţin de 19 medii de cloud privat şi public, lăsând deschisă astfel opțiunea companiilor de a-și selecta furnizorul de cloud public și a sistemului de virtualizare din cloud-ul privat.

Soluția CloudCenter se caracterizează prin simplitate, având două componente principale: CloudCenter Manager și Orchestrator Agent. Managerul include funcții utilizator pentru modelarea, instalarea și managementul aplicațiilor și funcţii de administrare care oferă vizibilitate și control dincolo de granițele aplicațiilor, utilizatorilor sau cloud-urilor. Orchestratorul este tehnologia care permite controlul aplicațiilor indiferent de cloudul unde sunt instalate. Acesta va fi instalat în fiecare din cloud-uri și va controla aplicaţiile prin intermediul unor agenți instalaţi în maşinile virtuale.

Cisco CloudCenter se integrează în zona de private cloud cu Cisco ACI (Application Centric Infrastructure). Integrarea permite extinderea politicilor de comunicare între aplicații de la nivelul ACI până în cloud-ul public, oricare ar fi acesta. Cisco ACI este un sistem integrat de hardware și software care constituie o alegere evidentă în momentul când este necesară înlocuirea hardware-ului vechi, amortizat din centrul de date. Faptul că beneficiile acestui sistem pot fi extinse ulterior în cloud-ul public reprezintă garanția unei investiții solide pentru viitor.

Datanet Systems are statutul de partener Cisco Gold de mai bine de 10 ani, a finalizat programele Cisco de specializare pentru tehnologii de infrastructură de centre de date și deține un laborator propriu pentru testarea acestor sisteme, inclusiv a soluţiilor cu Cisco ACI. Echipa de experți certificați Cisco din cadrul companiei, cea mai numeroasă din țară, și referinţele de proiecte de infrastructură datacenter Cisco finalizate cu succes recomandă Datanet Systems ca un partener solid pentru implementarea de proiecte de infrastructură cloud hibrid.

 

Competența și rezultatele deosebite ale Datanet Systems au fost recunoscute de către Cisco în 2015 prin acordarea distincției „Cisco Enterprise Partner of the Year” pentru regiunea EMEAR Central (Eastern Europe, Middle East, Africa and Russia).

 

 

Articol pus la dispozitie de Datanet Systems pentru cea de-a șasea ediție a Catalogului Cloud Computing Romania – Hybrid Cloud.  Pentru mai multe detalii: http://www.datanets.ro.

Cum se împacă centrele de date cu modelul de Cloud hibrid?

Acum zece ani viziunea despre centrele de date enterprise se rezuma la consolidarea infrastructurii într-o sigură locație, cu o puternică poziție de backup ce consta într-un număr mic de severe puternice și scalabile ce deserveau o largă plajă de aplicații.

Astăzi organizațiile sunt obligate să își revizuiască obiectivele de optimizare și să se alinieze cât mai rapid la schimbarea din mers a strategiilor de business. Echipele IT trebuie să asigure același control și predictibilitatea sistemelor tradiționale, în timp ce trebuie să se adapteze la noile cerințe impuse de tehnologiile mobile și big data, precum și la aplicațiile Cloud native.

Tehnologia este doar primul pas la migrarea în Cloud. Cele mai importante drivere pentru obținerea valorii din Cloud sunt procesele și oamenii…

De cele mai multe ori, în vâltoarea transformării digitale, directorii IT sunt nevoiți să găsească soluții optime de maximalizare a agilității și minimalizare a complexității între medii disparate de Cloud public și privat și să construiască un sistem de Cloud hibrid centralizat și optimizat. Dar nu trebuie trecut cu vederea că remodelarea unui centru de date necesită atât componente software, cât și hardware.

Merită sistemele vechi să fie actualizate?

Platformele moștenite din câteva verticale industriale, precum sectorul bancar și asigurările, rezistă datorită costurilor și riscurilor legate de înlocuirea lor. Proiectele de înlocuire se pot solda cu eșecuri, ceea ce atrage pierderi de bani și diminuarea încrederii în competențele echipelor de IT. Costurile și timpul necesare pentru perioada de testare și reinstruire a utilizatorilor trebuie avute în calcul din start.

Un recent studiu realizat de Temenos în industria bancară arată că 14% din cheltuielile unei unități bancare sunt legate de IT, în comparație cu o medie de 7% evaluată la nivelul mai multor industrii. Cauzele acestor diferențe pot fi asociate unor factori multipli, incluzând redundanța și împachetarea aplicațiilor. Și asta se poate rezolva prin îmbinarea vechiului cu noul în adoptarea unor instrumente ce pot rula pe diferite sisteme de operare sau prin adoptarea unor medii virtuale de rulare a aplicațiilor. Dar și adoptarea unor soluții de compromis poate să atragă neplăceri legate de continua însilozare a informațiilor, creșterea consumului de comunicații în bandă largă, slăbiciuni de securizare a aplicațiilor sau o administrare inadecvată. Nu sunt mulți specialiști tineri care ar vrea să se întoarcă astăzi la programarea în Cobol sau la Windows NT4. Și iată că vine un moment în care până și băncile sunt nevoite să își re-evalueze sistemele vechi și să investească în remodelarea centrelor lor de date. Căci toate liniile de business sunt astăzi guvernate de date. Informația a devenit ”combustibilul” transformării și al evoluției.

Ce pași trebuie să facem?

Cea mai comună strategie de modernizare a centrelor de date existente este adoptarea de mașini virtuale la nivelul tuturor serverelor pentru a asigura tranziția între resursele fizice de calcul private și serviciile publice de Cloud. Echipelor de IT le revine acum sarcina de a monitoriza și administra provocările legate de schimbările determinate de virtualizarea infrastructurii. În mod normal, acestea implică consolidarea, automatizarea, orchestrarea și migrarea. Managementul companiilor trebuie să fie dispus să aloce suficiente resurse pentru tot acest proces de tranziție. Mulți integratori de sistem oferă deja soluții de suport pentru migrarea la medii virtuale ce constau în evaluare, proiectare, construire, testare și implementare.

Orice strategie de migrare a datelor în Cloud trebuie să asigure transformarea deciziilor de business, să îmbunătățească relațiile cu clienții și să asigure noi oportunități de venituri, conforme cu politicile companiilor de guvernanță, risc și compatibilitate.  Orice strategie de remodelare a unui  centru de date trebuie să asigure echipei de IT toate instrumentele de monitorizare, analiză și automatizare a operațiilor de IT la un nivel în care să poată suporta analiza datelor pentru întreg setul de aplicații. E recomandabil ca la fiecare proiect de migrare să se aibă în vedere cel puțin un model de referință, pentru asigurarea consistenței și comprehensivității. Există deja o serie întreagă de modele de referință asigurate pentru diferite verticale industriale de furnizorii de platforme Cloud precum VMware, Microsoft sau Amazon și membrii ai alianței OpenStack precum Red Hat, IBM și HP Enterprise.

Dar tehnologia este doar primul pas la migrarea în Cloud. Cele mai importante drivere pentru obținerea valorii din Cloud sunt procesele și oamenii… Companiile au nevoie de servicii Cloud administrate pentru transformarea vechilor procese operaționale. Cloudul hibrid oferă ce e mai bun în ambele lumi, optimizând centrele de date on-premise existente, cu posibilitatea de a migra la Cloudul public atunci când scenariile de business o necesită.

Articol realizat pe baza conținutului editorial publicat în Catalogul Cloud Computing – ediția a 6-a, soluții de Hybrid Cloud

First Hybrid Cloud Catalogue in Romania

 

The 6th edition of Cloud Computing Catalogue Romania dedicated to Hybrid Cloud solutions is here!

”It is not the strongest species that survives, nor the most intelligent that survives. It is the one most adaptable to change.” Charles Darwin

Hybrid Cloud models are more and more popular because they offer compromise solutions to any organisation that knows what they want and what they can bet, and they do not dream in teleporting on a digital planet. Because, if we want or not, we are in the era where the universal business language is becoming digital, and the disruptive technologies at the forefront of Cloud solutions tend to take on any development strategy. Those who still hesitate to make a radical move towards public cloud migration can find in the hybrid cloud model architectures the best fit between the internal control and classical benefits of public environments.

From our first Cloud Computing Catalogue in January 2014, the Hybrid Cloud implementations become more and more popular. With a hybrid platform, any company could choose on-premises technologies, private Cloud infrastructure managed or not, and Cloud public services from one or more providers, to support increased need for processing anytime, anywhere. According to a The Economist Intelligence Unit study, the Hybrid Cloud market will grow in the next 3-4 years with 22 percent average rate, and almost 3 from 4 IT managers are already in the process to adopt the Hybrid Cloud model.

How do we think the Hybrid Cloud Catalogue editorial structure? First of all, we have a Hybrid Cloud comprehensive guide mapped on 25 essential questions like:

  • What id the Hybrid Cloud? (HC)
  • Which are the fundaments of an HC model?
  • Private, public, or hybrid: What is better for us?
  • Transition stage of the end of the line?
  • Frontend or backend?
  • How could we develop applications in hybrid environments?
  • How can we choose the best Cloud environment?
  • What are market figures saying?
  • Why is so important the HC model?
  • Why is HC more and more popular?
  • What is Cloud Economic Efficiency?
  • Why is HC a business strategic tool?
  • Which are the financial advantages offered by hybrid systems?
  • Which are the marketing advantages offered by HC?
  • How can we avoid the HC miss-concepts?
  • There is a transformation miraculous receipt using HC?
  • What should we understand from a good management of HC system?
  • Public or private? Where should we begin in an HC system implementation?
  • How can we match the private-public puzzle?
  • How can we choose the best provider for hybrid services?
  • Which are the HC system associated risks?
  • What will nobody tell us about the HC adoption?
  • How important are becoming data centres for HC systems?
  • What is a backup in an HC model?
  • How can we choose a backup provider for an HC model?

More that, the Catalogue has a special section where 8 specialists, cloud experts, pioneers and managers offered us their personal statements about Hybrid Cloud. We have to thank for their valuable contribution to Bernd BECKER – Entrepreneur and Cloud Computing Expert Scout2Cloud Consulting, co-founder and former President EuroCloud Europe, Ron KEREN – IBM Country Leader Romania & Republic of Moldova, Ian MOYSE – #1Global Social Cloud Influencer & Cloud Industry Commentator , Florin ILIA – President and General Manager SIVECO Romania, Nicoleta MACOVEI – Executive Director Asseco SEE Europe, Gabriel MARIN – Chief Executive Officer OMNILOGIC, Mihnea MIHĂILESCU – General Manager Ymens, and Razvan STOICA – Chief Executive Officer GTS Telecom.

Finally, to offer a better image and a more accurate perspective on the local market hybrid solutions potential, we have made data centres analyse with a focus on the main services categories there are provided in the whole country: dedicated servers, colocation, virtual servers, Cloud infrastructures, platform hosting, and application hosting services.

We have also to thank companies which understood the value of this project, offering us information about their current hybrid services offers: BIT Software, Datanet Systems, Dell-EMC, GTS Telecom, IDC Romania, NXDATA, PAC, Palo Alto Networks, and SIVECO Romania.

According to cloud☁mania’s analysis, Hybrid Cloud adoption key drivers in Romania are most related to:

  • The Impact of Cloud Computing on the IT Industry
  • Penetration of Broadband and the Internet
  • Large acceptance of Outsourcing Delivery Model
  • Level of Virtualization Adoption
  • Licensing Policy of ISVs

We hope all these drivers together with the largest adoption of hybrid models starting from one existing Cloud or on-premises implementation will conduct to the fast acceleration of local market development in a period when the Hybrid is the better way for all.

Like other five editions of the Cloud Computing Romania Catalogue, this editorial project is the result of the friendly collaboration between Agora Group – the most important IT & business publishing & events group on the Romanian market today, and cloudmania – one of the most appreciated independent knowledge platform for Cloud and business transformation in Central East Europe.

A apărut primul Catalog de Cloud Hibrid din România

Am ajuns la a 6-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicat soluțiilor de Cloud Hibrid, rezultat al bunei colaborări între Agora Group și cloudmania. De ce, acum, un Catalog despre Cloudul Hibrid? Deoarece acum este momentul. Toți analiștii spun că 2017 va fi Anul Cloudului Hibrid în întreaga lume. Rămâne să vedem dacă și în România…

Implementările bazate pe modele hibride de Cloud se bucură de o popularitate în continuă creștere pentru că oferă soluții de compromis, la îndemâna oricărei organizații care știe ce vrea și pe ce poate miza, și nu visează la o teleportare pe o planetă digitală. Căci, vrem nu vrem, ne-am trezit în plină eră în care limbajul universal de business a devenit digital, iar tehnologiile disruptive în frunte cu soluțiile Cloud tind să acapareze orice strategie de dezvoltare. Cei care încă ezită să facă pasul radical către migrarea într-un Cloud public, pot găsi în arhitecturile hibride de Cloud cea mai bună combinație între controlul intern și beneficiile clasice ale mediilor publice.

De la editarea primului nostru Catalog Cloud Computing în ianuarie 2014 implementările bazate pe modelul de Cloud Hibrid au devenit tot mai populare. Cu o platformă hibridă, orice companie poate alege tehnologii on-premises, infrastructuri private de Cloud gestionate sau nu, precum și servicii publice de Cloud de la unul sau mai mulți furnizori va suporta nevoia crescută de procesare în orice moment, de oriunde.

Cât de popular este Cloudul Hibrid? Din ce în ce mai popular. Chiar și cei mai reticenți în asimilarea unui model de Cloud realizează că nu mai au încotro dacă vor să rămână în business. Piața de Cloud Hibrid va crește în următorii 3-4 ani ani cu o medie de 22%, iar aproape trei sferturi dintre directorii IT și managerii chestionați de un studiu The Economist Intelligence Unit sunt deja pe cale de a adopta un model de Cloud hibrid.

Cum am gândit Catalogul de Cloud hibrid? Ca la fiecare ediție a Catalogului nostru am încercat să vă aducem informațiile cele mai actuale și mai valoroase despre oferta de soluții și servicii hibride de Cloud de pe piața din România. Tot în buna noastră tradiție am pregătit și un Ghid de Cloud Hibrid, care prin cele 25 de întrebări vă oferă răspunsuri pertinente și sistematizate despre fenomenul hibrid, de la definiții și modele de Cloud hibrid, la avantaje și dezavantaje, cifre de piață, sfaturi utile pentru adopție, precum și criterii de alegere a celor mai potrivite soluții pentru fiecare.

În plus, Catalogul se bucură de contribuția personală a unui grup de 8 experți, evangheliști, pionieri ai pieței de Cloud, manageri și specialiști cu mare experiență pe piața internă și internațională cărora le-am adresat același set de două întrebări ce rezumă chintesența fenomenului hibrid: ce avantaje oferă și cum va marca evoluția viitoare a pieței.

În fine, pentru a oferi o imagine cât mai realistă despre potențialul pieței autohtone de soluții hibride, am realizat o analiză a centrelor de date existente în acest moment în România, pe baza datelor publice cu menționarea principalelor categorii de soluții și servicii oferite bazate pe structuri onsite, virtuale, și Cloud.

Le mulțumim specialiștilor care ne-au oferit părerile lor: Bernd BECKER – Entrepreneur and Cloud Computing Expert Scout2Cloud Consulting, co-founder and former President EuroCloud Europe, Ron KEREN – IBM Country Leader Romania & Republic of Moldova, Ian MOYSE – #1Global Social Cloud Influencer & Cloud Industry Commentator , Florin ILIA – Președinte și Director General SIVECO Romania, Nicoleta MACOVEI – Executive Director Asseco SEE Europe, Gabriel MARIN – Chief Executive Officer OMNILOGIC, Mihnea MIHĂILESCU – General Manager Ymens și Răzvan STOICA – Chief Executive Officer GTS Telecom.

Le multumim, de asemenea, și companiilor partenere la acest proiect, care ne prezintă informații despre tehnologiile și oferta lor curentă de soluții ce pot fi angrenate într-o structură hibridă: BIT Software, Datanet Systems, Dell-EMC, GTS Telecom, IDC Romania, NXDATA, PAC, Palo Alto Networks și SIVECO Romania.

”It is not the strongest species that survives, nor the most intelligent that survives. It is the one most adaptable to change.” 

Charles Darwin

4 ani de cloud☁mania: Transformarea digitală prin Cunoaștere

 

Cu peste 4 ani de prezență publică activă,  cloudmania s-a afirmat ca cea mai populară platformă independentă de digital knowledge din Europa Centrală și de Est.

Lansată în Februarie 2013 ca un proiect editorial bazat pe instrumente tehnologice sociale, evoluția cloud☁mania reprezintă un adevărat exemplu de transformare digitală. Pornind de la un hobby ce avea ca scop plăcerea de a analiza și a partaja cele mai interesante informații despre Cloud Computing, cloud☁mania a devenit o platformă de cunoaștere, care are ca principal obiectiv transformarea know-how-ului în valori de business.

Dar, nu numai atât… cloud☁mania

  • este o punte de legătură între consumatorii de tehnologie digitală și furnizorii de soluții, comunitățile de business și profesionale;
  • ajută utilizatorii să înțeleagă mai bine nevoia schimbării în business, alternativele oferite de Cloud, procesele de migrare în Cloud;
  • nu acoperă doar tehnologiile Cloud, ci adresează întreaga gamă de tehnologii digitale inovative: virtualizare, Big Data & Analytics, Mobile Computing, Fog Computing, Internet of Things, Machine-2-Machine, Industry 4.0, Virtual & Augmented Reality, Digital Marketing și altele…

Asumându-și un rol, de liant în coagularea unei comunități active de Cloud în România, cloud☁mania a devenit membru activ EuroCloud din Ianuarie 2016, implicându-se, pe lângă colaborările anterioare, în promovarea și jurizarea internă și internațională a concursului EuroCloud Award și de organizarea și moderarea Forumului EuroCloud de la Bucuresti.

Prin diversitatea și profesionalismul serviciilor oferite, capacitatea de customizare, expertiza internațională și flexibilitatea ofertei adaptată la cerințele sezoniere ale clientului, cloud☁mania se dovedește un adevărat ”Cloud de servicii de consultanță”. Spuneți-ne ce nu puteți să faceți singuri și face cloud☁mania pentru dumneavoastră!

Clienții cloud☁mania își pot externaliza activitățile de procesare și analiză a cunoașterii digitale pentru care nu au suficiente resurse interne și se pot concentra pe valorificarea valorii cunoașterii, ce constituie driverul transformării digitale.

Astfel, portofoliul serviciilor oferite de cloud☁mania pe plan intern și internațional se bazează pe:

  • Conținut original (articole, broșuri, povești de succes, testimoniale, bloguri de companie, prezentări customizate, infografice, ghiduri online, White Papers & eBooks, Catalogul Cloud Computers Romania – 6 ediții
  • Studii de piață, analize și evaluări (cercetări de piață, analize independente, poziționări, analiza concurenței, cercetări la cerere, sondaje ad-hoc)
  • Consultanță și business development pentru vânzări și marketing (strategii și servicii Demand Generation, campanii Leads Generation, deschiderea de subsidiare și lansarea de noi produse, auditarea și eficientizarea proceselor de marketing și comunicare, strategii și campanii de marketing și comunicare, brand awareness și Employer Branding, programe de instruire în marketing și vânzări pentru Cloud și tehnologii digitale
  • Consultanță și organizare evenimente (conferințe, seminarii și workshopuri, Webinarii pe teme de transformare digitală, prezentări Keynote și moderări conferințe B2B, interviuri VIP și declarații în exclusivitate.

Cea mai recentă realizare cloud☁mania este editarea celei de-a șasea ediție a Catalogului Cloud Computing Romania dedicată soluțiilor Hybrid Cloud. Realizat în colaborare cu Agora Grup, primul catalog de Cloud hibrid din România are o structură editorială bazată pe un Ghid de Cloud Hibrid, care prin cele 25 de întrebări oferă răspunsuri pertinente și sistematizate despre fenomenul hibrid, de la definiții și modele de Cloud hibrid, la avantaje și dezavantaje, cifre de piață, sfaturi utile pentru adopție, precum și criterii de alegere a celor mai potrivite soluții pentru fiecare. În plus, Catalogul se bucură de contribuția personală a unui grup de 8 experți, evangheliști, pionieri ai pieței de Cloud, manageri și specialiști cu mare experiență pe piața internă și internațională care au răspuns la același set de întrebări ce rezumă chintesența fenomenului hibrid: ce avantaje oferă și cum va marca evoluția viitoare a pieței. În fine, pentru a oferi o imagine cât mai realistă despre potențialul pieței autohtone de soluții hibride, Catalogul conține o analiză a centrelor de date existente în acest moment în România, realizată de cloud☁mania prin studierea datelor publice oferite de furnizori, cu menționarea principalelor categorii de soluții și servicii hibride oferite. Catalogul Cloud Hibrid a apărut deja în forma tipărită și va putea fi consultat și online.

Articol este publicat și pe site-ul EuroCloud Romania, la rubrica de Știri despre membrii comunității.

DEVENIȚI EXPERȚI ÎN FEA (Finite Element Analysis)

Sunteți pasionați de proiectarea mecanică? Știți ce face diferența între o vizualizare drăguță și rezultatul unei simulări mecanice? Puteți afla acest lucru participând la cursurile gratuite SimScale FEA Master Class și veți învăța cum să  creșteți în mod fundamental precizia analizei mecanice structurale.

Participanții la Master Class vor primi o introducere interactivă în diferitele aspecte ale simulării structurale (FEA) și vor învăța de la experții SimScale în simulare cum puteți folosi în mod GRATUIT platforma de simulare SimScale bazată 100% pe Cloud pentru a obține cele mai precise modele de simulare.

Fiecare sesiune vine cu o temă de casă ce vă a fi de un real ajutor la punerea în practică a celor învățate. Prin expedierea celor trei lucrări de evaluare, veți putea primi un Certificat de participare la SimScale FEA Master Class. Toți participanții vor avea acces gratuit la platforma de simulare SimScale. Înainte de înscrierea la acest curs se recomandă o inițiere prealabilă în proiectarea mecanică și FEA, precum și o cunoaștere de inițiere a platformei de simulare SimScale.

 

Overview:

  • FEA Master Class va consta într-o serie de 3 sesiuni online de câte o oră.
  • Sesiunile online se vor derula pe parcursul a 3 săptămâni consecutive, în fiecare Luni, cu începere de la ora 5:00 p.m (ora României). Prima sesiune este programată Luni 20 Martie de la ora 5 p.m.
  • Veți învăța cum vă puteți crește acuratețea rezultatelor simulării mecanice.
  • Veți primi un Certificat de participare la FEA Master Class doar prin trimiterea celor trei teme de casă.

 

ÎNREGISTRAȚI-VĂ LA CURSUL GRATUIT FEA MASTER-CLASS

 

 

 

 

Doriți informații suplimentare despre platforma de simulare SimScale?

Trimiteți întrebările voastre la adresa: cloudmania2013@gmail.com sau completați formularul de mai jos

Va facilita Cloudul sinergiile de transformare digitală a României?

digital-office

5 tendințe majore pe piața de Cloud din România în 2017

Ultimii ani au marcat o certă maturizare a pieței de Cloud din România, cu influențe pozitive în toate zonele de recristalizare a noilor modele de business bazate pe tehnologiile digitale. Chiar dacă nu sunt super-spectaculoase și aproape de loc mediatizate se întâmplă o mulțime de lucruri bune în România… Din punct de vedere tehnologic, România nu trebuie scoasă totuși din contextul regional, unde clasamentele existente nu ne dau prea mari șanse de a ieși pre curând din zona de ”emerging markets”.

Plecând de la ce se întâmplă, de la potențialul nostru și de la dreptul de a ajunge la niște performanțe pe care le merităm, voi încerca să fac o anticipare a evoluției pieței de soluții Cloud în anul 2017. Cât de viabile sunt aceste predicții? Vom vedea la anul, pe vremea asta…

O analiză a pieței de Cloud trebuie privită în toată complexitatea ei, plecând de la capacitatea de asimilare a pieței, de la nivelul ei de maturitate și de pregătirea pentru absorbția transformărilor digitale. După aceea trebuie văzut cât de pregătiți sunt vendorii și ofertanții de servicii Cloud pentru particularitățile și mai ales asperitățile pieței din România. Ambele unghiuri de vedere trebuie completate cu realitățile din zona guvernamentală, care are un rol tot mai important în alinierea și mai ales în transparența digitală a României ca membră a Uniunii Europene și ca poziționare geo-politică. Esențiale sunt orizontalizarea, dar și verticalizarea pieței, marii beneficiari ai proceselor de transformare digitală fiind industriile strategice, cu contribuții majore la PIB-ul României. Dar haideți să le luăm pe rând…

Utilizatorii români nu se feresc de Cloud: piața e pregătită pentru o adopție accelerată a soluțiilor hibride

Hackatlon Techsylvania

Image: Hackatlon Techsylvania

Este o afirmație bazată pe experiență, pe interacțiuni directe, discuții, argumente și evidențe practice legate nu numai de reușite, ci și de analiza la rece a greșelilor. Clienții de Cloud din România sunt companiile, de toate mărimile și din toate domeniile. Beneficiarii serviciilor de Cloud sunt diverși: în primul rând organizațiile în cazul serviciilor de infrastructură, dezvoltatorii și furnizorii de aplicații Cloud în cazul soluțiilor PaaS, utilizatorii individuali din zona publică și privată în cazul aplicațiilor SaaS.

Chiar dacă mai există încă reticențe manageriale sau tehnice, companiile din România nu sunt opace la soluțiile care le ajută să devină mai eficiente, să țină pasul cu piața, să o ia înaintea concurenților, să își gestioneze mi bine costurile și să aibă acces la un top al tehnologiilor, pe care în mod normal nu și l-ar putea permite decât câteva dintre companiile foarte mari… Arată-i clientului ce avantaje poate avea și nu îl va interesa unde îi sunt găzduite datele în mod fizic sau cine și unde îi rulează aplicațiile esențiale de business. Rata de adopție depinde în primul rând de abilitatea ofertanților de a arata, a demonstra și a convinge…

Potrivit unui studiu IDC citat de Oracle la o întâlnire cu ziariștii, în 2015 piața locală de soluții IT în Cloud a fost evaluată la circa 42 de milioane de dolari, cu o creștere de peste 80% față de 2014. Deși nu există practic studii de piață reprezentative pentru larga populație a utilizatorilor, evidențele sunt clare și piața de Cloud va continua să crească cu un ritm mult mai accelerat decât alte sectoare IT.

Vendorii sunt gata pentru abordarea piețelor locale: oare sunt gata și partenerii locali?

Trebuie să recunoaștem că activitatea vendorilor de soluții și servicii Cloud nu a fost una extrem de agresivă pe piața din România… În cele mai multe cazuri producătorii hardware și software au trebuit să se adapteze din mers la noile modele impuse de business-ul de Cloud, să se reorganizeze intern, să își angajeze și să instruiască oamenii și abia după aceea să vadă ce se întâmplă pe piață, ce zic clienții mai vechi, care sunt zonele unde trebuie să își concentreze eforturile…

Image: Microsoft.ro

Image: Microsoft.ro

La orice analiză a perspectivei de evoluție a vendorilor de Cloud, lucrurile trebuie privite diferit, pentru că esteța business-ului în Cloud este alta. Din perspectiva ofertanților de soluții de infrastructură, piața IaaS are toate șansele să se dubleze sau chiar să se tripleze în 2017, pentru că aici concurența este mare. Există deja în România câteva centre de date cu o mare disponibilitate de găzduire și vor mai apărea cel puțin două. Vendorii tradiționali își îmbie clienții mai vechi să își consolideze propriile Clouduri private și să mute aplicațiile pe platformele publice, apelând la avantajele ”împăciuitoare” ale modelelor hibride care oferă șansa păstrării unor componente esențiale pe platformele on-premise existente.

Piața de soluții PaaS este la fel de concurențială, orice dezvoltator de aplicații putând să aleagă între platformele clasice oferite de Amazon, Microsoft, Google, IBM sau Oracle și platformele Open Source. Nevoia crescută de aplicații din toate domeniile va determina tot mai mulți dezvoltatori locali să vină cu soluții cât mai diversificate, dar și mai adaptate pentru mobilitate, Cloud distribuit, IoT sau analiza Big Data.

Piața de soluții SaaS va fi în continuare driverul dezvoltării pieței de Cloud, pentru că aici toți producătorii de software și-au dublat oferta de licențiere clasică cu subscripții SaaS. Chiar dacă nu toate soluțiile software ofertate astăzi ca aplicații în Cloud sunt bazate pe subscripții clare de software ca servicii, reprezentând versiuni online ale unor aplicații vândute anterior pe CD, tendința este clară: piața de soluții SaaS are toate șansele să crească de 4-5 ori în 2017 față de situația actuală… Asta va depinde și de modul în care vendorii de aplicații software vor avea priceperea de a-și adapta canalele de distribuție la noile modele de vânzare, ajutând reselleri tradiționali să devină brokeri de servicii Cloud.

Orizontalizarea Cloudului: oricine are nevoie de eficiență, costuri reduse, flexibilitate și ușurință de administrare…

cloud-cover-2Aici lucrurile sunt forte clare. Puterea disruptivă a Cloudului nu constă în noutatea tehnologiilor, ci în felul în care sunt ele folosite… Cloudul impune noi modele de business care sunt valabile pentru orice organizație, de orice mărime, din orice zonă de activitate, fie ce este vorba de un startup specializat în proiectare CAD, un mic producător de mobilă, o școală dintr-un sat de munte, o firmă de curierat, o primărie sau de o fermă de struți. Modelele de business sunt aceleași, dar gradul de integrare a proceselor digitale diferă și poate aduce avantaje competitive la nivelul concurenței pe verticală. Există deja nenumărate studii de caz în Europa Centrală și de Est care reflectă avantajele dar și greutățile migrării la modele Cloud.

În afară de asta, acum nu discutăm numai de Cloud. Avem numeroase proiecte și implementări de platforme Internet of Things, avem implementări de nivel industrial, avem proiecte Smart City, avem aplicații și servicii mobile. Din păcate, din diferite motive legate de politici interne, lipsa specialiștilor în realizarea de content, lipsa de transparență a clienților sau slaba mediatizare, numărul poveștilor de succes din România este destul de limitat… Cele puține care există le puteți găsi în ClaudMania sau în articolele scrise în publicațiile partenere.

Experiența de utilizator este încă elementul cel mai important în luarea unei decizii de cumpărare. A trecut de mult modelul de achiziție bazat pe regula ”celor trei oferte”… Acum clientul se interesează, se uită pe site-uri să vadă cine sunt și ce zic alți clienți, compară ofertele calitativ și cantitativ și este foarte maleabil la orice recomandare primită de la cineva care folosește deja soluția respectivă și care îi zice și care sunt hibele sau capcanele ascunse din ofertă…

Pentru a putea convinge cât mai ușor clienții de valoarea reală a soluțiilor Cloud oferite, vendorii și providerii vor trebui să se concentreze pe realizarea de conținut de valoare, să publice povești de succes și să fie mai activi în rețelele sociale.

Verticalizarea este o realitate: Utilitățile, industria producătoare, industria high-tech, logistica și transporturile pot fi cei mai mari beneficiari ai transformării digitale

meat-industry-will-benefit-from-digital

Image: GlobalMeatNews.com

E din ce în ce mai clar că pe lângă beneficiile generale aduse de inovațiile tehnologice, trebuie luate în seamă și aria tot mai diversă de avantaje oferite de soluțiile și serviciile specifice unor diferite domenii economice și sociale. Tendința este ca tot ce ne înconjoară să devină ”smart”, cu sau fără microcip încorporat, cu sau fără conectare la Internet, RIFID, GPS sau GIS…

Vrem să trăim în case inteligente, situate în campusuri inteligente din orașe inteligente. Vrem să conducem mașini inteligente, pe șosele moderne, cu semnalizare inteligentă, iluminare inteligentă și locuri de parcare care să te îmbie: ”sunt aproape de tine și sunt liber…” Vrem să lucrăm în fabrici inteligente, în birouri superdotate sau în laboratoare high-tech. Vrem ca tânăra generație să învețe în școli inteligente care să îi pregătească pentru adevărata lume digitală? Câte dintre acestea vor fi și realizabile?

Aproape toate, dar nu toate deodată și în același loc. Piața soluțiilor IoT a adus un suflu nou și în România, prin larga diversitate de ofertanți care vin din domenii industriale sau tehnologice diferite: furnizori de utilități, vendori IT, furnizori telco, specialiști în automatizări și robotică, operatori publici și organizații guvernamentale. La o analiză succintă a tuturor surselor de informare la care am avut acces în ultima perioadă, cele mai dinamice domenii, care vor veni și cu cele mai importante investiții în tehnologiile digitale vor fi:

  • energia și utilitățile (rețele smart grid, eficientizarea proceselor de monitorizare a consumului și distribuției;
  • producătorii industriali (soluții PLC, automatizarea și digitalizarea producției din industria auto, prelucrarea și procesarea materiilor prime, industria alimentară și industria materialelor de construcții);
  • furnizorii de servicii high-tech bazate pe subscripție (telefonie, rețele, cablu-TV, hosting in centre de date, aplicații SaaS;
  • companiile de transport și logistică (automatizarea și clusterizarea depozitelor, aplicații de gestionare a încărcăturilor și de monitorizarea flotelor).

Continuitatea proiectelor GovITHub și respectarea termenelor impuse de Parlamentul European

Structurile legislative și guvernamentale trebuie să fie principalele motoare ale promovării Cloudului și tehnologiilor digitale în România. După o bună perioadă în care proiectele generate sub pălăria Agendei Digitale Europene sau limitat la câteva acțiuni de cooperare public-privat, ale căror rezultate au fost estompate de nefasta implicare a politicului în tehnologie și de bruiajul scandalurilor partinice, anul acesta s-a remarcat o coerență în gândire, care a generat câteva rezultate rapide și concrete.

govithub

Image: GovITHub

Cel mai important a fost inițiativa înființării GovITHub, un program guvernamental – anunțat în iulie 2016 și devenit operațional în septembrie – prin care specialiștii din comunitatea IT: programatori, designeri, manageri de proiect, antreprenori au fost invitați să se alăture decidenților din administrația publică centrală pentru a încerca simplificarea interacțiunii cu cetățenii prin digitalizare, dar și pentru a aduce un plus de inovație în acest domeniu dezvoltând servicii noi sau lucrând la îmbunătățirea celor existente.

Încă de la început GovITHub s-a ghidat după 4 principii de bază: Cloud Ready, MobileFirst, Security & Privacy și Open by Default și a fost deschis tuturor celor care doresc să susțină activitățile programului devenind parteneri, contributori sau pur și simplu membri în Comunitatea GovITHub.  Prin dezvoltarea proiectelor GovITHub în regim Open Source, s-a încercat asigurarea unei transparențe totale și posibilitatea îmbunătățirii ulterioare a acestor soluții. Un bilanț al proiectelor propuse și aflate în diferite stadii de finalizare după primele 3 luni de activitate GovITHub poate fi găsit într-o postare de pe pagina organizației http://ithub.gov.ro/2016/12/24/planuri-urari-pentru-viitorul-an/

O altă realizare a anului 2016 a fost înființarea rolului de CIO Guvernamental și a Biroului CIO (CIO Office) cu afiliere directă la Cancelaria Primului Ministru, gândit ca structură de coordonare centrală a dezvoltării sistemelor informatice ale administrației, independent de celelalte ministere. În noiembrie 2016 în rolul de CIO Guvernamental a fost numit Cristian Cucu, un specialist cu bogată experiență în industria IT.

Am citit bogata listă de activități pe care noua echipă de la Palatul Victoria le-a inclus în cele peste 100 de pagini ale programului de guvernare și m-au bucurat că rolul IT-ului este considerat la adevărata lui valoare, de emulator în toate sectoarele economice și sociale. M-au mai bucurat deciziile de întărire a rolului CIO și de continuare și îmbunătățire a proiectelor generate în cadrul GovITHub.

Ce n-am găsit eu în program – dar știu sigur că actualul CIO și sunt convins că și noul titular de la MCTI sunt conștienți de importanța acestui lucru – este un plan concret de măsuri de asigurare a aplicării acțiunilor stipulate în cadrul programului european de protecție a datelor personale. Aprobat în luna mai a anului trecut de către Parlamentul European, Regulamentul General pentru Protecția Datelor Personale (GDPR – General Data Protection) va trebui să intre în vigoare pe 25 mai 2018 în toate țările membre. Un an de la adoptare a aproape a și trecut și anul 2017 va fi hotărâtor pentru implementarea unui set de acțiuni concentrate prin care Guvernul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a ne asigura că nu vor exista amenzi aplicate pentru buna funcționare a infrastructurilor critice, dar și organizațiilor private.

2017 ar trebui să fie deci un an de referință pentru dezvoltarea industriei de IT și a economiei, având ca motor amplele transformări digitale de care e nevoie ca să progresăm. Esențial este să se creeze sinergiile necesare între factorii decizionali care vor trebui să își respecte promisiunile făcute, jucătorii din industrie interesați de promovarea soluțiilor Cloud și marea masa a comunității de utilizatori.

 

Top cloud☁mania Articles in 2016

happy-new-2017

Let’s put end to 2016 activities and go to a better new year with best results!

We end 2016, the fourth in the existence of cloud☁mania, with a review of most appreciated articles in 2016.

It was a full 2016 year, with 85 published articles related to Cloud events, special projects, EuroCloud Award, business analysis and technology trends.

As usual in the last days of the year, we have selected the most read articles on two categories: English and Romanian.

CCC4 CoverTop 10 English Articles:

  1. First IoT Catalog in Romania
  2. 10 Titles for an IoT Books Library
  3. Are We Smart Enough for the Future Smart Communities?
  4. IDC IT Security Roadshow Reaching the New Frontiers in Data Protection 
  5. IDC IoT Forum Bucharest 2016 Transforming Business and Improving Citizens Lives
  6. Romanian Winners of EuroCloud Award 2016
  7. Big Data – Analytics – Cloud: A Triad Profitability
  8. Oracle Pushes Cloud Adoption in Romania
  9. Bucharest Will Be the Europen Capital of the Cloud
  10. How IDC Sustains CIOs in Digita Transformation Process

 

Top 10 Romanian Articles:

  1. digital 4A aparut Catalogul Cloud Computing Romania, Editie Speciala IoT/ Catalog Cloud Computing Special Edition IoT is Here!
  2. SimScale Platforma de simulare 3D dezvoltata 100% in Cloud / SimScale 3D Simuation Platform 100% Developed in the Cloud
  3. Puterea analitica a sistemelor Fog Computing / Analytic Power of Fog Computing Systems
  4. Sigur ca avem nevoie de alfabetizare digitala!/ It’s Sure We Need Digital Alphabetization
  5. Suntem destul de inteligenti pentru viitoarele Smart Cities? / Are We Smart Enough for the Next Smart Cities?
  6. Romania nu a iesit din criza de inovatie/ Romania didn’t Pass The Innovation Crysis
  7. De unde au aparut furnizorii IoT?/ Where IoT Providers are Coming from?
  8. “Pe bune” despre transformarea digitala a Romaniei/ Honesty Speaking about Romanian Digital Transformation
  9. De ce e mi bun softul in Cloud?/ Why Cloud Software is Better: 10+1 Arguments
  10. Profitabilitate la puterea a 3-a/ Third’s Power of Profitability

Let’s see you in 2017!

A better year for Cloud!

Santa Cloud is Coming!

santa-cloud-is-coming-fro-the-cloud

AUGMENTED REALITY IS MORE THAN HUNTING POKEMONS

ar-new-cover

Even if you still didn’t know anything about Augmented Reality (AR), surely you hear about Pokemon Go hysteria. But what about the technologies behind this viral game?

ar1-sensorama

Sensorama Stimulator

Star Trek fans know very well the role of Holodeck rooms on Starship Enterprise. But virtual environments where interstellar crew relaxing is a virtual reality. A fiction, both in film and in reality.

Few know that in 1962, four years before the start of the show conducted by NBC, Morton Heilig – philosopher, filmmaker, and inventor, considered the father of virtual reality, made Sensorama Stimulator, a device simulation that combines 3D image with an audio clip stereo, vibrations, smells and breeze through your hair …

ar-tomas-caudell

Thomas P. Caudell

But no one had heard yet virtual reality or augmented reality back then … Hard to believe, but the emergence of the term augmented reality is not tied to game manufacturers and even to the cinema … The man who coined the term Augmented Reality is Tom Caudella, a researcher at Boeing, who seeking an alternative to classical simulation models used by airplane designer to install wiring in the airplane cockpit. Caudella proposed a mobile device that could wear on his head and could overlap schemes cable assembly over board devices.

Augmented reality is a concept where the real world and virtual models overlap in a single image. AR is already included in the top technological trends conducted annually by all major research houses. Recent studies show that AR has already out in the field of applied research and interface gaming platforms and makes its safe steps towards to industrial applications. In very short time AR technologies have proven their extraordinary power of adjustment and applicability in almost all fields, from architecture, engineering, archaeology and paleontology, education, games, medical applications and manufacturing industry.

ar-furnitureThe AR market growth is spectacular. If this year the AR solution market value is about $1 billion, for 2020 Digi-Capital‘s survey estimates over $ 120 billions in total market value.

Here’s a brief review of few areas where AR solutions can have an important role:

Archaeology: existing mobile apps allow original historic sites by simply screen overlay on excavations or ruins;

Art: special devices help people with disabilities to make simple drawings only by eye movement;

Commerce: AR applications offers many customization options or additional information about a particular product: car color, furniture place in the house, etc; More than 100 million consumers will shop in augmented reality by 2020, according to last Gartner’s prediction.

ar4-pokemon-go-gameplay

Who didn’t hear about Pokemon Go?

Education: With a simple tablet, students can view particular texts, 3D graphics, drawings, animations, videos or maps printed in new types of multimedia textbooks;

Fashion: “magic mirrors” can help you watch your best makeup and how you would look with a certain hairstyle;

Games: AR technology ensures universal parallel interaction with the player of the game, using a real-world background;

Medicine: Doctors can view different parts of the body or internal organs functioning by overlapping images on the skin; A big impact could have AR technologies adoption in surgery rooms;

Military: From games to reality is not far away. AR applicability become most critical by essential impact in different combat or unconventional weapons simulation;

Navigation: Modern AR systems allow direction and destination visualization directly on a real map;

Sports: AR applications allow special viewings on land demarcations, tennis ball tracking or hockey puck trajectory, increasing the attractiveness of sport;

TV: One of the first AR applications was in the news spots, where weather maps overlay directly on 3D topography.

ar-smart-factory

Smart Factory

 

But the AR future is in the industrial area. Here is an application in the manufacturing industry: SmartFactory is the first research and production project in Europe based on the AR technologies. SmartFactory system combined with ARIS MashZone application running on mobile devices can help production line workers to streamline their operations. Each step of the assembly process can be followed on 3D animations with a simple tablet screen. This instruction method based on AR technology is a key component in the vision of Industry 4.0 open concept.

 

The AR boom is strictly related to unlimited development areas and to fast growing of new mobile applications generation able to run on any terminal.

Realitatea Augmentată înseamnă mai mult decât vânătoarea de Pokemoni

ar-cover-architecture

Dacă nu știați încă nimic despre realitatea augmentată, cu siguranță că isteria Pokemon Go v-a făcut să vă întrebați despre ce este vorba. Care sunt tehnologiile din spatele acestei scamatorii? Iar dacă nu ați avut încă timp pentru asta, iată câteva informații care vă vor ajuta să vă faceți o idee.

Fanii serialului Star Trek știu foarte bine rolul camerelor speciale holodeck de pe puntea navei Starship Enterprise. Dar mediile virtuale unde echipajul interstelar se relaxa sau era implicat în diferite activități de cercetare este o realitate virtuală. O ficțiune, atât în film, cât și în realitate.

ar1-sensorama

Sensorama Machine

Puțini știu însă că în 1962, cu patru ani înainte de debutul serialului realizat de NBC, Morton Heilig – filozof, producător de filme și inventator, considerat părintele realității virtuale, a realizat Sensorama Stimulator, un dispozitiv de simulare care îmbina imaginea 3D cu secvențe audio stereo, trepidații, mirosuri și adierea vântului prin păr…

Dar nimeni nu auzise încă de realitate virtuală sau de realitatea augmentată pe vremea aceea… Greu de crezut, dar apariția termenului de realitate augmentată nu e legată de producătorii de jocuri și nici de cinematografie… Cel care a folosit pentru prima oară termenul de realitate augmentată este Tom Caudell, cercetător la Boeing, care în 1990 căuta o alternative la clasicele machete de simulare folosite de constructori la instalarea și asamblarea cablajelor din cabina de pilotaj a avionului. Caudell a propus un dispozitiv mobil care se putea purta pe cap și care putea să suprapună schemele de asamblare a cablurilor peste aparatura de bord.

ar2-thomas-caudell

Thomas P. Caudell a folosit pentru prima oara termenul Augmented Reality

Realitatea Augmentată este un concept în care lumea reală și modelele virtuale se suprapun într-o unică imagine și care este inclus deja în topul trendurilor tehnologice realizate anual de toate marile case de cercetare. Studiile recente relevă că AR a ieșit deja din sfera cercetărilor aplicative și din interfața platformelor de jocuri și își face drum cu pași sigur către aplicațiile industriale.  În scurt timp tehnologiile utilizate la proiecțiile și vizualizarea realității augmentate și-au dovedit extraordinara putere de adaptare, prin aplicabilități în aproape toate domeniile, de la arhitectură, proiectare, arheologie și paleontologie, la educație, jocuri, medicină și aplicații pentru industria producătoare.

Creșterea este spectaculoasă. Dacă anul acesta valoarea pieței de soluții de realitate augmentată e aproximată la circa 1 miliard de dolari, pentru anul 2020 evaluarea realizată deDigi-Capital estimează o valoare totală a pieței de peste 120 miliarde dolari.

Iată o enumerare succintă a câtorva zone de aplicabilitate unde soluțiile de realitate augmentată pot avea un rol tot mai important:

Arheologie: Există deja aplicații pe dispozitive mobile care permit vizualizarea unor obiective istorice prin simpla suprapunere peste excavații sau monumente aflate în ruină;

Artă: Cu ajutorul unor dispozitive special, persoanele cu dizabilități pot realiza desene sau schițe prin simpla mișcare a ochilor;

Comerț: Aplicațiile AR oferă multe opțiuni de customizare sau informații adiționale despre un anumit produs;

ar4-pokemon-go-gameplay

Cine n-a auzit de Pokemon Go?

Educație: Cu ajutorul unei tablete, elevii sau studenții pot vizualiza texte special, grafice 3D, desene, secvențe video sau hărți tipărite în noile tipuri de manuale multimedia;

Modă: ”Oglinzile fermecate” vă pot ajuta să vizionați care este machiajul cel mai potrivit și cum v-ar sta cu o anumită coafură;

Jocuri: Probabil cea mai răspândită arie de aplicabilitate. Tehnologia AR asigură interacțiunea jucătorului cu universal paralel al jocului, folosind un background din lumea reală;

Medicină: Doctorii pot vizualiza diferitele părți din organism sau funcționarea organelor interne prin imagini care se suprapun pe piele; O importanță tot mai mare o au imaginile AR pentru intervențiile chirurgicale deosebit de complexe;

Sectorul militar: De la jocuri la realitate nu e mare distanță. Aplicabilitatea realității augmentate devine cât se poate de critică și poate salva mii de vieți omenești prin simularea unor condiții de luptă speciale sau studiul efectelor armelor neconvenționale;

Navigația: Cele mai modern sisteme permit vizualizarea indicațiilor rutiere, destinației și a altor informați despre locații, trasee și vreme, direct pe o hartă reală;

Sport: Tehnologia augmentată permite vizualizarea demarcațiilor terenului, traseului unei mingi de tenis sau traiectoria pucului de hochei, facilitând evaluarea rapidă a diverselor situații și sporind atractivitatea sportului;

Televiziune: Una dintre primele aplicații ale realității augmentate a fost suprapunerea indicatorilor meteorologici direct peste relieful tridimensional.

ar3-smart-factory

SmartFactory

Iată și o aplicație din industria producătoare: SmartFactory este primul proiect de cercetare și producție din Europa bazat pe asimilarea tehnologiilor AR. Sistemul SmartFactory în combinație cu aplicația ARIS MashZone permite rularea pe dispozitive mobile a unor aplicații care ajută lucrătorii dintr-o linie de producție să își eficientizeze activitatea. Fiecare etapă a procesului de asamblare poate fi urmărită pe o tabletă sub formă de animații 3D. Această modalitate de instruire practică bazată pe tehnologii de realitate augmentată reprezintă o componentă cheie în viziunea deschisă de conceptul Industry 4.0.

Aria de aplicabilitate a tehnologiilor asociate realității augmentate este practic nelimitată, iar dezvoltarea accelerată a dispozitivelor mobile facilitează rularea aplicațiilor de pe orice terminal.

Acest articol a fost publicat in revista IT Trends si postat online pe 5 Octombrie 2016.

Bulgarian UniHospital become the first digital healthcare treasure from SE Europe integrating IBM technologies

 

unihospital-cover

IBM recently announced that the new Bulgarian multi-specialty UniHospital, opened in June, is innovating in patient care via a private cloud based electronic health record services delivered to physicians and patients through a fully integrated and digitized IT infrastructure.

unihospital-1Panagyurishte, a town located in a mining area from Pazardzhik Province – Southern Bulgaria, is famous for his gold Thracian treasure, discovered in 1949. Now, the city is famous for UniHospital, the biggest healthcare investment in Bulgaria in the last 25 years. Evaluated at more than EUR 45 million, the hospital project is based on 310-bed facility features 27 clinics and diagnostic centers with more than 700 staff. The digital hospital is hosting the latest technologies in surgery, imaging, laboratory and electronic medical records, including next generation medical multimodal linear accelerators and a robotic digital subtraction angiography system within a hybrid operating room, unique for the region of South East Europe. Eleven separate and fully functional medical systems handle the entire medical process.

IBM has designed and together with other vendors has implemented a solution, which is the first of its kind deployed in Bulgaria. It connects hospital’s medical systems and brings data from disparate applications and equipment together to offer a real-time view of patient’s condition via a web portal. All patient records, MRI scans and other medical applications are hosted onto a single datacenter, significantly speeding up the full cycle – from the right diagnosis to the right treatment.

“IBM solutions working in UniHospital are a real proof point that the first step towards an intelligent and effective healthcare begins with the digitalization of the entire medical process,” says Dr. Lucia Dobreva, Director of UniHospital. “Our hospital hosts world’s top medical and imaging equipment, however its value can be fully harnessed only when the design and the performance of the IT infrastructure match that quality. This is a fact at UniHospital and today, for example, our microbiology laboratory can localize an infectious agent within just five minutes, after which doctors can analyze full patient picture to identify the right treatment in less than six hours –a process that in other facilities may take up to three days.”

unihospital-2Today, UniHospital is the first healthcare project in Bulgaria and in South East Europe which enable simultaneous use of medical imaging during surgery or other invasive manipulations. Its IT infrastructure has the handling capacity for huge amounts of data. A 15 GB PET-CT scan, for example, is being generated in just a couple of minutes and in very short time can be shared across all hospital’s clinics and directly displayed in the surgery room.

“Since the first agreement signed last year, IBM has been delivering a full end-to-end healthcare development roadmap to UniHospital, covering a wide range of healthcare services – from basic hospital operations, imaging and lab services, patient clinical information, to integration of medical systems, data analytics, and discussions about cognitive healthcare,” says Igor Pravica, Country Leader, IBM Bulgaria.

IBM solution enabled new levels of uptime and stability, increased agility, faster and better patient services and greater operational efficiency. In the long run the IT infrastructure can be further developed to help UniHospital cull insight from swelling volumes of patient data and provide it easily to doctors, nurses, clinical laboratories and other healthcare institutions.

Source: IBM Blogs SE Europe

EuroCloud Romania implicată activ în construirea unui ecosistem local de Cloud

eurocloud-forum

Am discutat recent cu Elena Zvarici, Președinte al Asociatiei EuroCloud Romania și Membru al Consiliului de Administrare EuroCloud Europa în funcția de Marketing și Comunicare.

Asociatia EuroCloud Romania a cărei președinte sunteți, împlinește anul acesta patru ani de la înființare. Care e bilanțul după primii patru ani?

elena-cover-capture

Source: Coperta revistei IT Trends

A fost un drum interesant. Cand am pornit, Cloudul era perceput ca un concept exotic dar pozitiv, însă nu multă lume știa exact despre ce e vorba. Majoritatea marilor furnizori de IT își trasau planurile strategice de dezvoltare bazate pe Cloud, însă piața era încă reticentă în adopția soluțiilor. Din motive de securitate, din necunoașterea temeinică a soluțiilor și din lipsa de încredere în ceva ce nu controlezi, în soluții care nu sunt „sub birou”, ci sunt găzduite și gestionate de către o persoană sau companie terță. In ultimii patru ani, mediul legislativ a evoluat foarte mult, garanțiile de securitate sunt mai convingătoare, au apărut scheme de certificare mapate pe specificul soluțiilor Cloud și certificări de competențe profesionale Cloud.

EuroCloud Romania este prima asociație româneasca creată pentru conștientizarea modelului Cloud și pentru a permite crearea unui ecosistem local de Cloud. De la început, am fost afiliați la organizația EuroCloud Europa, care numără astăzi peste 800 membri în 21 de țari europene: furnizori de soluții, startup-uri, universități, centre de cercetare, firme mici și mari, furnizori internaționali sau locali. De asemenea, de la început am căutat să promovăm inovația, calitatea și bunele practici în Cloud, urmărind în același timp să cream un „brand de țară” pentru Romania, bazat pe inovație și calitate în Cloud computing. De aici, participarea constantă a asociației în Consiliul de Administrare EuroCloud Europa și în competiția premiilor EuroCloud Europa, de unde ne-am întors câștigători 2 ani la rând, la categoriile ”Startup” și ”Cea mai bună soluție Cloud pentru sectorul public”. Sperăm ca și anul acesta să repetăm experiența. Mai ales că anul acesta Gala Premiilor și evenimentul anual EuroCloud Europa vor avea loc la noi acasă, la București, în perioada 5-6 Octombrie 2016.

În calitate de Membru în Consiliul de Administrare EuroCloud Europa, vă ocupați de partea de Marketing și Comunicare și aveți un dialog constant cu instituțiile europene cu atribuții în crearea de politici publice pentru impulsionarea sectorului Cloud. Care sunt noutățile pentru sectorul european de Cloud și la ce ne putem aștepta ?

Practic, 2016 este anul maturizării pentru sectorul european de Cloud. Legislația europeană se aliniază pentru a permite dezvoltarea unei economii digitale de încredere și pentru a permite industrializarea soluțiilor IT pe scară largă.

elena-zvarici-300x200

Elena Zvarici, presedinte EuroCloud Romania, Source: IT Trends

La inceputul acestui an, Comisia Europeana a venit cu propunerea de a plasa Europa în poziția de leader în economia digitală cu comunicarea Inițiativei Europene pentru Cloud.  Inițiativa, care este parte a strategiei europene pentru o piață unică digitală, presupune un total necesar de investiții de 6,7 miliarde de euro, din care 2 miliarde vor fi alocate din programul Horizon 2020 pentru crearea unui model de Cloud pentru sectorul european de știință și cercetare. Inițiativa propune o bază de interoperabilitate pentru date, deschide datele din știință și cercetare în format „open data” și crează infrastructura necesară pentru a folosi și a transmite pe scară largă datele. Comisia se bazează pe un sector european puternic pentru a propune standarde care vor permite crearea de noi modele economice bazate pe analiza de date și folosirea lor de către mediul privat, sectorul public și guverne.

Pe lângă Inițiativa Europeană pentru Cloud, anul acesta a fost aprobat noul Regulament General pentru Protecția Datelor (GDPR, care aduce noi obligații de raportare și transparență pentru procesatorii de date, precum și noi drepturi pentru utilizatori. Legislația, care va intra în vigoare din August 2018, presupune amenzi usturătoare în caz de non respectare a prevederilor. Autoritățile Naționale de Protecție a Datelor  vor avea un rol important în tranziția către noua legislație. Va fi nevoie de campanii de conștientizare, informare și de unelte de raportare a incidentelor, astfel încât să putem pune educația și prevenirea înainte de sancționare.

De asemenea, anul acesta a fost aprobată noua Directivă pentru Securitatea Rețelelor și Informației care are de asemenea un termen de implementare de 2 ani.  Ambele măsuri aduc un set nou de drepturi și obligații pentru furnizorii și consumatorii de soluții IT și implicit Cloud, care merg spre transparență, responsabilitate și impun standarde de calitate ridicate.

Pe plan internațional, de la 1 august a intrat în vigoare noul acord EU-US Privacy Shield care reglementează transferurile de date între Europa și Statele Unite ale Americii și care înlocuiește vechiul acord Safe Harbor, invalidat de Curtea Europeană de Justiție din cauza garanțiilor considerate insuficiente pentru protecția datelor cetățenilor europeni în Statele Unite ale Americii. Noul acord oferă un cadru legislativ clar și pentru prima dată avem o garanție scrisă ca datele cetățenilor europeni vor fi protejate la un nivel similar cu cel european. Acordul presupune crearea unui post de Ombudsman, la care posesorii de date din Europa pot depune sesizări, precum și o revizie anuală a stadiului de implementare a obligațiilor asumate.

La ce ne putem astepta pe plan tehnologic in Cloud?  

Provocările viitorului în Cloud se reduc din ce în ce mai mult la securitate și standardizare, verticale care ar ajuta ca soluțiile digitale să devină din ce în ce mai mult produse pretabile la industrializare. Sectorul IT este unul din puținele sectoare de importanță strategică în economie, care a funcționat până acum ca un permanent șantier în construcție, fără prea multe garanții stricte de calitate, ci cu obligații de mentenanță. Însă în viitor sistemele trebuie să câștige în transparență și să poată da garanții de calitate în timp real, ca sa ne putem aștepta la o adopție generalizată în toate verticalele, inclusiv în infrastructuri critice și în sectoarele reglementate.

Este o certitudine că viitorul IT-ul va fi în Cloud sau în continuarea lui, un viitor model de complete computing. De asemenea ne putem aștepta ca și viitorul lucrurilor care ne înconjoară să fie tot în Cloud, odată cu apariția obiectelor conectate și a sistemelor de pilotare a lor, a orașelor inteligente și în general a sistemelor inteligente bazate pe analiza în timp real a datelor.

Care este locul industriei romanești de IT și Cloud în acest context ?

Furnizorii europeni de Cloud se confruntă cu aceleași provocări pe plan internațional cu care ne confruntăm și noi în România. Nu suntem chiar atât de diferiți și nu suntem chiar atât de ”în spate”, precum ne arată datele statistice. Ce ne trage în spate este gradul de dezvoltare economică cuplat cu o anumită inerție în atitudinea consumatorilor. Însă din punct de vedere al competențelor și a ofertei disponibile pe piață, sectorul românesc de IT este în media europeană și chiar peste. Privind la nivel macroeconomic, Europa este un consumator net de soluții provenite de peste ocean, iar furnizorii nativi au dificultăți în a se dezvolta în interiorul pieței europene din cauza multitudinii de limbi vorbite, sistemelor legislative diferite, sistemelor diferite de TVA, și așa mai departe. Majoritatea furnizorilor europeni sunt restrânși în piețe limitate. Conform unui studiu recent al Comisiei Europene, din cele 25 oferte de Cloud public prezente în Europa, numai 7 furnizori sunt bazați în Europa și dispun de o cotă de piață de numai 14% (Economic impact of Cloud Computing in Europe, 2015,  Deloitte Study for the European Commission, DG CNECT)

Deci, ce șanse are un furnizor român de soluții Cloud să se dezvolte în Olanda și invers? Ce acces la capital are un furnizor român să își dezvolte soluțiile și să le vândă pe plan internațional? IT-iștii români trebuie să îndrăznească să inoveze, să dezvolte soluții Cloud axate pe viitor, pretabile la internaționalizare și să își păstreze proprietatea intelectuală în acest proces. Ar fi logic ca sectorul IT, fiind unul din cele mai productive în economia românească, să fie tratat ca o prioritate pentru guvern din punct de vedere al stimulării adopției, al încurajării serviciilor digitale și al punerii la dispoziție de servicii destinate sectorului public și cetățenilor.

Care sunt următoarele proiecte ale EuroCloud Romania?

LogoEuroCloudRomania3În perioada următoare intenționăm să ne continuăm misiunea de promovare a bunelor practici, a calității și transparenței în Cloud, să creștem comunitatea românească de Cloud și să ajutam la creșterea sectorului românesc de Cloud computing. În perioada 5-6 Octombrie vom găzdui evenimentul anual al rețelei EuroCloud Europa, cu tema ”Piața Unică Digitală – Noi frontiere în Cloudul european” (http://forum.eurocloud.org). Evenimentul are loc la Romexpo București, unde așteptăm peste 800 decidenți Cloud din toată Europa, reprezentanți ai Comisiei Europene, reprezentanți ai sectorului de știință și cercetare, precum și leaderi ai industriei de Cloud, pentru a discuta ultimele dezvoltări în sectorul european de Cloud computing, pentru a prezenta proiecte și modele de Cloud care funcționează. Sperăm ca evenimentul să deschidă noi perspective pentru piața românească de Cloud și să aducă mai aproape de înțelegerea consumatorilor acest model de computing încă privit cu reticență în unele sectoare.

Ce ne puteți spune despre EuroCloud Europa?

EuroCloud Europe este organizația federatoare pentru peste 20 de asociații europene de Cloud din toată Europa. EuroCloud Europa este o rețea europeană de competențe neutră față de vendori, care reunește peste 800 de furnizori și consumatori de Cloud, startup-uri și centre de cercetare. EuroCloud menține un dialog deschis permanent cu toți partenerii, pentru dezvoltarea unui ecosistem european puternic de Cloud: http://www.eurocloud.org

Articol realizat si publicat in revista IT Trends, August 2016

De la Industry Cloud la Cloud 2.0

skyscraper-1562045_960_720

Fenomenul Cloud continuă să rămână tendința majoră, identificată aproape unanim ca principalul „vinovat” de apariția și dezvoltarea rapidă a tuturor celorlalte tehnologii disruptive.

Dar conceptul de Cloud computing suferă o serie de mutații în sine, evoluând de la faza în care era destul de contestat și privit cu neîncredere, la primele rezultate concrete oferite de migrările unor pionieri, la conștientizarea realității că „vrem-nu vrem, tot va trebui să ajungem la Cloud”, până la dinamica efervescență cu care s-a trecut la adoptarea modelelor specifice.

În fond, oricine are nevoie de simplificarea infrastructurii, de reducerea costurilor, de putere de calcul și volume de stocare, de flexibilitate, scalabilitate, predictibilitate și siguranță mai mare a datelor. Dar toate aceste beneficii oferite de Cloud au o structură de orizontalitate, adică sunt comune pentru toate domeniile în care e nevoie de inovație.

În ciuda unor probleme inerente, legate nu în mod esențial de tehnologii, ci de modul de asimilare a acestora, de lipsa de cultură și experiență pentru investițiile în servicii, de lipsa unei coerențe în materie de standarde și multe lacune legislative, putem spune acum că suntem în plină ”eră Cloud”.

Avem deja implementări de succes sau cazuri de migrare care și-au recunoscut eșecul. Există studii de caz. Dar mai cu seamă există dorința de perfecționare. De depășire a momentelor de criză. De analiză mai lucidă a nevoilor. Există deja consultanți specializați în audit pentru analiza oportunităților și nevoilor reale de migrare în Cloud. Putem constata că există modele tot mai perfecționate și tot mai specializate, care corespund nevoilor de eficientizare din anumite sectoare ale economiei sau din anumite zone industriale. Se poate spune deci că s-a trecut la verticalizarea Cloudului.

Industria producătoare este una dintre aceste verticale în care s-a avansat foarte mult. Inevitabil, asocierile care se fac aici în funcție de cerințele specifice ale producătorilor sunt asociate cu noțiunea de Industry Cloud. Prin continua investigare a cerințelor specifice fiecărei industrii au început să apară pachete de servicii Cloud mai perfecționate, special proiectate, sigure și deplin compatibile cu standardele dezvoltate la nivelul fiecărei verticale industriale.

Adopția Cloudului Industrial permite clienților o migrare cât mai sigură, bazată pe bune practici și o accelerare a procesului de producție. Conform Techopedia, Industry Cloud este un sistem Cloud care a fost intens personalizat pentru a corespunde cerințelor generale și particulare le unei industrii. Sunt vizate atât aspectele de business, cât și cele operaționale, legale, sau de reglementare. Principalul obiectiv al unui sistem Cloud industrial este integrarea verticală și în special a soluțiilor verticale, spre deosebire de cele orizontale care sunt subiectul modelelor generale de Cloud computing. Asta înseamnă că soluțiile Cloud industriale sunt menite să creeze mai multă valoare în interiorul verticalei industriale respective.

Prin integrarea modelelor Cloud producătorii își pot eficientiza radical ciclul de producție, pot folosi modele digitale, pot scurta dramatic termenele, pot colabora mai bine, pot comunica cu întregul lanț de furnizori în timp real, și mai ales, pot scoate mult mai repede pe piață produse mai diverse și mai bune, care sporesc gradul de retenție al clienților.

cloud-2-0-telehouse

Source: Telehouse.com

Valorile de business oferite de Industry Cloud se referă la:

  • Coborârea barierei de cerințe pentru adoptarea Cloudului;
  • Eficientizarea costurilor;
  • Creșterea vitezei și agilității;
  • Procesare și stocare sigură a datelor;
  • Perfect compatibilă cu cerințele specifice fiecărei industrii.

Alții definesc tendințele din industria producătoare ca fenomen de cristalizare a noii generații de Cloud, mult mai matură, numită Cloud 2.0. Ne aflăm în faza în care, mai mult sau mai puțin, toți jucătorii dintr-o anumită industrie au ”încercat apa cu degetul”, adoptând unul sau mai multe servicii Cloud. Dar responsabilii cu eficientizarea producției vor mai mult decât o simplă stocare a datelor în Cloud. Vor produse mai bune, care să ajungă mai rapid pe piață și care nu trebuie să aducă o creștere imediată de profit, ci să ofere siguranța unei rate sporite de retenție a clienților tradiționali și concomitent să adreseze segmente de piață noi.

Am parcurs așadar o etapă de evoluție de la Cloud “1.0” care s-a transformat în “Cloud 2.0” aproape fără să ne dăm seama. Comform companiei de cercetare 451 Research, esența acestui process se suprapune cu melanjul dintre cele două modele clasice de Cloud, public și privat, care s-au contopit în modelul hybrid. Și asta e absolut normal, pentru că în foarte puține cazuri de migrare către infrastructuri Cloud se poate vorbi de o implementare riguroasă a unuia dintre aceste modele.

Marea majoritate a implementărilor sunt hibride, pentru că organizațiile au realizat că au nevoie de mai multe tipuri de servicii Cloud pentru eficientizarea activității. Reducerile de costuri și creșterea vitezei de operare sunt două dintre principalele avantaje oferite de Cloud în sprijinul acestei creșteri de eficiență.

Conform studiului ”2016 State of the Cloud Report”, realizat de RightScale, adopția Cloudului hybrid a crescut de la 58% în 2015 la 71%, grație unui ritm mai alert de adopție a serviciilor de Cloud Privat, care au crescut la 77%. Conform studiului Synergy Research pentru piața globală de Cloud din 2015, serviciile publice de tip IaaS/PaaS au cea mai ridicată rată de creștere cu 51%, urmate de serviciile de Cloud privat și hybrid cu creșteri de 45%.

Vom reveni cu informații actuale și o analiză cât mai pertinentă despre evoluția și reașitățile pieței de Cloud hibrid.

Articol publicat în revista IT Trends, 6 Septembrie 2016

 

 

 

%d bloggers like this: