Cloud-ul hibrid în România

”Directorul IT poate si trebuie să joace un rol crucial. Pe lângă faptul că este acela care înțelege și stăpânește aspectele tehnice, el devine un “broker”, acela care organizează și gestionează cloud-ul. El se află la mijloc, având un rol important în a crea capacitate certificată în conformitate cu regulile impuse de nevoile și standardele companiei.”

Eugen Schwab-Chesaru,

Group Vice President – Research, Vice President – Central & Eastern Europe, PAC

 

Pentru a avea o imagine cât mai obiectivă și mai cuprinzătoare asupra fenomenului Hybrid Cloud și a nivelului de adopție din România, am solicitat opiniile unor companii specializate în analize și studii de piață. În acest articol veți putea citi care sunt principalele considerente legate de Cloudul hibrid, conform opiniilor lui Eugen Schwab-Chesaru, vicepreședinte pentru Europa Centrală și de Est la PAC (Pierre Audoin Consultants)

În ultimii doi ani, am remarcat și în România, atât în cazul companiilor pur locale, cât și al celor ce fac parte din grupuri regionale sau globale, că au început să manifeste din ce în ce mai clar nevoia de tehnologizare și automatizare a proceselor, atât cele strict interne, cât mai ales cele de interacțiune cu clienții (si potențialii clienți !) și furnizorii (și potențialii furnizori !).

Din start, o companie care câștigă în inițiativă și în maturitate din punct de vedere tehnologic este o companie care utilizează masiv, în diverse procese și linii de business, cloud-ul, acesta stând, de fapt, la baza transformării digitale. Pentru a realiza această transformare, companiile trebuie să combine cele mai bune soluții din ambele modele: cloud privat și cloud public, asigurând în același timp integrarea IT-ului existent.

Cloud-ul hibrid impune dezvoltarea unui model de consum eficient, în siguranță, flexibil și scalabil, la costuri rezonabile. Și, în același timp, trebuie să răspundă diverselor volume de sarcină. Această responsabilitate le revine, de regulă, directorilor IT. Această provocare nu este nesemnificativă în accelerarea creerii de noi aplicații și servicii, inclusiv pentru a permite apariția unor noi modele de afaceri, pentru a optimiza operațiunile și a gestiona procesele de inovare.

Trei imperative

Această provocare nu este simplă. Cu SaaS, PaaS, IaaS, cloud public, cloud privat și IT existent, companiile se regăsesc cu o multitudine de sisteme care se stratifică, se solidifică, și chiar pot suferi schimbări importante. Și trebuie gestionat într-un mod eficient. Se revine deci, la un concept fundamental în IT: integrarea sistemelor, care necesită atât un nivel ridicat de competențe tehnice, cât și uneltele informatice potrivite.

  1. Primul imperativ: Infrastructură adaptată la aplicații și nu invers !
  2. Al doilea imperativ: Trebuie să existe capacitatea de a face apel la resursele din cloud atât din interiorul, cât și din exteriorul companiei ! (Cloud Service Broker).                                                                                                        Al treilea imperativ: Coordonarea trebuie să funcționeze la fel de bine cu servicii în cloud public sau privat și cu sistemele mai vechi ale companiei.

Rolul directorului IT

Directorul IT poate si trebuie să joace un rol crucial. Pe lângă faptul că este acela care înțelege și stăpânește aspectele tehnice, el devine un “broker”, acela care organizează și gestionează cloud-ul. El se afla la mijloc, având un rol important în a crea capacitate certificată în conformitate cu regulile impuse de nevoile și standardele companiei (de securitate, disponibilitate, etc.).

Evaluare PAC pentru piața din România

Conform analizelor PAC incluse în studiul ”Software and IT Services Industry” (SITSI), piața de Cloud Hibrid din Romania a depășit 20 milioane euro doar în ceea ce privește serviciile, incluzând aici atât partea de consultanță și integrare (care reprezintă 40-45%), cât și partea „as-a-service”utilizată în modelul hibrid.

Evoluția acestei piețe depășește de 6-8 ori creșterea pieței de software și servicii informatice din România în ansamblul ei și a devenit în ultimii 2-3 ani un factor de creștere dominant pentru vânzările de servicii și tehnologii în mediul privat din România. PAC estimează că piața de „hybrid cloud” din România va depăși 100 milioane euro la orizontul 2021-2022.

GDPR Ready? AMR 1 AN!

 

Cât suntem de pregătiți pentru noul Regulament de Protecție a Datelor Personale?

Nisipul din clepsidră se efilează ireversibil. Fix peste un an (fără câteva zile deja), pe 25 mai 2018, va intra in vigoare noul regulament privitor la protecția datelor personale propus de Uniunea Europeană. Votat de Parlamentul European în aprilie anul trecut, Regulamentul 679/ 2016 privind protecția datelor personale și libera circulație a acestor date este cunoscut sub denumirea generică de GDPR, adică mai pe înțelesul nostru Regulamentul General privind protecția Datelor Personale.

Parlamentul European a acordat procesatorilor de date personale un răgaz de 2 ani, suficient pentru a se pune la punct cu noile reglementări. Pentru a sublinia importanța acestui demers, au fost anunțate penalități usturătoare pentru cei care nu vor putea deveni compatibili. Mulți analiști spun că cifrele vehiculate ”sunt așa, doar de înfricoșare”, dar cine își poate permite să riște o amendă de 10 milioane de euro sau minim 2% din cifra de afaceri pe un an?

De ce este atât de important Regulamentul 679/2016?

În primul rând pentru că reprezintă o inițiativă europeană la care vor trebui să se alinieze atât operatorii de date personale din Uniunea Europeană, cât și toți ceilalți care sunt implicați în schimburi de date cu aceștia.

Regulamentul a apărut ca o reacție firească la stabilirea unor noi cadre de reglementare unitară, nu numai pentru viitorul digital al Europei, ci și pentru a corespunde unor modele de business online, proliferării serviciilor Cloud și rețelelor sociale. Toată această cavalcadă de digitalizare, globalizare și migrare în Cloud pune într-o nouă perspectivă siguranța datelor personale.

Apariția Directivei NIS (Rețeaua și Securitatea Informației) și noul GDPR, oferă noi perspective, dar și o foarte mare responsabilitate, tuturor organizațiilor procesatoare de date personale din UE, precum și întregului ecosistem de afaceri în care acestea sunt angrenate.

Care sunt obiectivele noului regulament?

Prin date cu caracter personal se înțeleg  orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. O persoană fizică identificabilă este aceea care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume,un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice,culturale sau sociale.

În România, noul regulament înlocuiește Legea 667/ 2001. GDPR reprezintă o schimbare fundamentală în legislația UE în ceea ce privește datele și intimitatea personală. Regulamentul are doua obiective majore:

  • Actualizarea legislației privind protecția datelor pentru a reflecta noile comportamentele digitale și valorile societății;
  • Armonizarea regulilor privind protecția datelor la nivelul UE, deoarece vechea Directivă privind Protecția Datelor a fost abordată și implementată în maniere diferite de statele membre, adaptată la propriile culturi, nevoi și preferințe. Asta a influențat o inhibare a comerțului și activităților cross-border, acționând ca o frână în calea unei viitoare piețe unice digitale.

Care sunt activitățile asupra cărora GDPR va avea un impact major?

În primul rând sunt vizați toți operatorii de date. Mulți procesatori de date existenți vor trebui să își schimbe radical procedurile și garanțiile de prelucrare a datelor.

Apoi, orice organizație, indiferent de mărime și domeniu de activitate, care execută activități de procesare a datelor, pentru că noul regulament se aplică datelor personale ale cetățenilor UE, indiferent dacă cel care controlează sau datele are prezență fizică în UE sau nu.

Cine este vizat de noul regulament?

Iată doar câteva exemple de domenii unde există operatori de date personale:

  • financiar bancar: bănci, asiguratori, administratori ai fondurilor de pensii, companii de servicii financiare, societăți de leasing, etc.;
  • utilități: energie, gaze, apă, salubritate, transport public;
  • furnizori de produse și servicii IT: producători de software, furnizori de servicii de telecomunicații, Internet, cablu TV, rețele și servicii de hosting și Cloud, operatori de data centers, operatori de plăți online, magazine online, furnizori de soluții de Securitate HW și SW
  • organizații din sănătate: spitale, policlinici, case de asigurări, instituții de studii clinice, medici de familie, farmacii, etc.;
  • companii comerciale de retail, distribuție, magazine online;
  • organizații media, agenții de marketing și PR, agenții de publicitate, cabinete de consultanță tehnică, economică sau juridică, agenții de jocuri și concursuri, companii de training și cursuri de perfecționare;
  • autorități și instituții publice.

Care sunt direcțiile de acțiune ale operatorilor pentru a asigura implementarea noului regulament?

  • În primul rând elaborarea unui plan de asigurare a tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea compatibilității;
  • pregătirea aplicării efective a Regulamentului;
  • obținerea resurselor financiare și umane adecvate pentru realizarea efectivă a competențelor solicitate;
  • elaborarea unui Studiu de impact – în cazul procesărilor de date care presupun un risc ridicat pentru viața privată a persoanelor, cum ar fi cele din sănătate;
  • înființarea funcției Data Protection Officer (DPO), ca persoană care răspunde de/ coordonează siguranța datelor personale la nivelul operatorului de date;
  • conștientizarea riscurilor asociate cu penalitățile extrem de severe anunțate pentru neconformare – 10 – 20 milioane de euro sau între 2% şi 4% din cifra de afaceri la nivel internațional.

Cum au evoluat preocupările legate de GDPR în România?

După febra inițială a anunțului legat de aprobarea Regulamentului 679/ 2016, trebuie să recunoaștem că a fost un prim an destul de liniștit. Ne-am fi așteptat la o mobilizare mai mare, încă din vara lui 2016. Cu puține excepții pe care le vom enumera mai jos, activitățile au fost destul de discrete, fără să se bucure de o reflectare adecvată în presă, pe grupurile de discuții sau în mediile sociale… Am discutat cu diferiți reprezentanți ai organismelor guvernamentale care ar trebui să manifeste o implicare mai activă în asigurarea unui bun climat pentru adoptarea noului regulament. Aproape de fiecare dată mi s-a explicat că problema e conștientizată și că va fi tratată cu toată considerația. Nici implicarea segmentului privat nu a fost prea dinamică în primul an. Puținele dezbateri publice din 2016 au vizat cu precădere discutarea textului de regulament și, foarte puțin, măsurile care s-ar impune.

Avem o Autoritate Națională

În România, organismul care coordonează problemele legate de securitatea datelor personale este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Citând din prezentarea generală a instituției și a obiectivului de activitate publicate pe site-ul Autorității http://www.dataprotection.ro/:

”Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în calitate de autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale, reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, statuate cu precădere de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.”

Din aceeași sursă reținem faptul că Autoritatea își asumă rolul extrem de important de catalizator al tuturor eforturilor de aplicare a prevederilor noului Regulament care implică ”o evaluare complexă a instrumentelor specifice asigurării protecției datelor personale, în scopul adaptării cadrului normativ național și pregătirii instituționale pentru aplicarea noilor reglementări europene, inclusiv sub aspectul realizării unei cooperării eficiente cu Comitetul european pentru protecția datelor și cu celelalte autorități în domeniu din Uniunea Europeană.”

Pe pagina de Web dedicată noului Regulament UE 679/ 2016 este publicat un abstract legat de noua legislație, cu referire specială la:

  • Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)
  • Directiva (UE) 2016/680 referitoare la protecția datelor personale în cadrul activităţilor specifice desfășurate de autoritățile de aplicare a legii.

precum și linkuri către o serie de documente importante:

Toate documentele la care se face referire sunt redactate în limba română, pot fi consultate și descărcate online.

O altă secțiune importantă a paginii dedicate noilor reglementări europene se referă la activitatea Grupului de Lucru Articol 29. Acest grup de lucru a fost creat în temeiul Articolului 29 din Directiva 95/46/CE și este un organ consultativ european independent care se ocupă cu protecția și confidențialitatea datelor.

Art. 20 din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) introduce un nou drept la portabilitatea datelor. Acest drept permite persoanelor vizate să primească datele cu caracter personal pe care le-au furnizat operatorului într-un format structurat, utilizat în mod curent și care poate fi citit automat și să transmită respectivele date altui operator, fără obstacole.

Potrivit GDPR, este obligatoriu ca anumiți operatori și persoane împuternicite de operatori să desemneze un ofițer de protecție a datelor (DPO). În această situație se află toate autoritățile și organismele publice (indiferent de tipul datelor prelucrate), precum și  celelalte organizații care monitorizează în mod sistematic și pe scară largă persoanele fizice sau prelucrează categorii speciale de date cu caracter personal pe scară largă. Chiar și în situația în care GDPR nu impune în mod expres numirea unui DPO, organizațiile pot găsi ca fiind utilă desemnarea unui DPO în mod voluntar. Grupul de Lucru Articolul 29 („WP29”) încurajează aceste eforturi voluntare.

Cele mai importante documente care reprezintă activitățile specifice acestui grup de lucru sunt o serie de Ghiduri destinate asigurării unei aplicări unitare, realizate prin consultări publice care au demarat în luna decembrie a anului trecut și au fost adoptate în cadrul Plenarei din luna aprilie 2017 a Grupului de Lucru Art. 29 :

E important de menționat că în cursul aceleiași Plenare, s-a adoptat Opinia nr. 1/2017 privind propunerea de Regulament a Comisiei Europene referitor la comunicațiile electronice – Regulament ePrivacy. Acest Regulament are menirea de a defini politicile de protecție a comunicațiilor și echipamentele terminale, care au caracteristici particulare care nu sunt adresate de GDPR.

În aceeași Plenară a fost adoptată și o Declarație a Grupului de Lucru Art. 29 pentru revizuirea Regulamentului 45/2001 ce viza protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele comunitare și libera circulație a acestor date.

Continuând descrierea conținutului paginii de Internet a ANSPDCP, foarte importantă este prezentarea – sub formă de comunicate de presă, a principalelor activități de popularizare a Regulamentului  la care Autoritatea a participat sau pe care le-a organizat începând cu vara anului 2016.

Dar despre aceste activități de promovare și ce alte tipuri de acțiuni sunt proiectate pentru perioada următoare vom scrie într-un viitor articol.

Ce alte tipuri de acțiuni ar mai fi utile pentru operatorii de date din România?

Mai este un an și sunt încă foarte multe lucruri de făcut. Cu toate eforturile inițiate de ANSPDCP, comunitatea operatorilor de date resimte nevoia acută a unor acțiuni mai ample, care să ofere răspunsuri mai clare privitoare la ceea ce au efectiv de făcut. Din discuțiile avute cu membrii diferitelor comunități din industria IT&C, reiese că în piață există încă multe incertitudini. Mulți operatori de date nu știu încă ce au de făcut, iar furnizorii de servicii Internet și Cloud au și mai multe probleme legate de natura transmiterii, prelucrării, stocării și procesării datelor.

INIȚIATIVA ”GDPR READY”

Pornind de la importanța majoră a asigurării unei tranziții unitare, la scară națională, către îndeplinirea condițiilor de compatibilitate cu Regulamentul 679/ 2016 de către marea majoritate a operatorilor de date personale, ne-am gândit la lansarea unei inițiative ”GDPR Ready”, care să susțină și să completeze eforturile de promovare și conștientizare depuse de Autoritate și alte instituții publice și private.

Această inițiativă își propune să catalizeze interesul celor implicați în acțiuni de asigurare a compatibilității cu Regulamentul 679/ 2016: organizații guvernamentale și private, asociații profesionale, companii de consultanță, instituții de cercetare și educație, furnizori de soluții și servicii IT&C, operatori de centre de date, case de software, reselleri și distribuitori, magazine online, și alții…

Ce tipuri de acțiuni trebuie extinse și aprofundate la nivelul tuturor operatorilor de date? 

Comunitățile și industriile simt nevoia acută să cunoască mai bine ce au de făcut și să înceapă activitățile ce vor asigura premisele de obținere a conformității. De aceea, principalele activități care vor fi propuse și efectuate sub umbrela inițiativei ”GDPR Ready” vor avea ca obiectiv:

  • Conștientizarea importanței GDPR în contextul transformărilor digitale
  • Înțelegerea noilor prevederi ale GDPR
  • De ce e nevoie ca operatorii de date personale să devină compatibili cu noile reglementări
  • Care sunt sancțiunile
  • Care sunt problemele pe care le au de rezolvat operatorii de date personale ce oferă servicii online sau bazate pe Cloud
  • Care sunt problemele legale și administrative
  • Care sunt problemele tehnice și operaționale
  • Care sunt pașii pentru pregătirea și obținerea compatibilității
  • Cine ne consiliază
  • Cine ne auditează

Ce acțiuni va iniția și susține cloud☁mania în cadrul inițiativei ”GDPR Ready”?

  • Articole și materiale de popularizare ale inițiativelor publice ANSPDCP, MCTI, ministere
  • Popularizarea inițiativelor private: vendori și furnizori IT&C, furnizori de servicii, consultanță și audit
  • Susținerea de prezentări și workshopuri la întrunirile asociațiilor profesionale și evenimente din industria IT
  • O atenție specială va fi acordată în mod firesc măsurilor speciale pe care trebuie să le aibă în vedere furnizorii de servicii Cloud, operatorii telecom și data networking, providerii de servicii Internet, producătorii independenți de software, operatorii de servicii data center, procesatorii de plăți online, magazinele online, analiștii de date, companiile de data insurance, furnizorii de servicii de securitate, etc

O serie de alte proiecte vor fi demarate în parteneriat cu diferite entități și vor fi anunțate din timp.

eLearning în Cloud sau cum redevenim stăpâni pe timpul nostru

Serviciul Cloud Learning a apărut în 2016, ca răspuns la nevoile tot mai ridicate ale companiilor de a-și motiva angajații, pentru a-i păstra în organizație, dar și de a face inducția noilor angajați. Sunt procese costisitoare, consumatoare de timp, dar și importante pentru organizațiile din mediul privat, și nu numai. Platforma de instruire în Cloud propusă de specialiștii SIVECO România poate simplifica aceste procese. Viorel Jigman, AeL Manager la SIVECO România, ne-a explicat ]n ce consta fenomenul Cloud Learning.

În primul rând, ce este Cloud Learning?

Cloud Learning oferă companiilor facilități precum instruire la distanță, cu un editor prin care își pot crea propriile cursuri, teste sau sondaje, pot evalua cunoștințelor angajaților, pot monitoriza și raporta instruirea. Practic, pot fi create rapid cursurile noi necesare organizației, fără nici un cost suplimentar!

Unul dintre avantajele pe care serviciul Cloud Learning îl aduce, este faptul că permite cursanților să își poată planifica instruirea în funcţie de priorități. Aceștia pot parcurge cursurile online în propriul ritm, de oriunde și folosind orice tip de dispozitiv – de la desktop la tabletă sau telefon mobil.

Un alt avantaj stă în faptul că managerii primesc feedback permanent privind activitățile de studiu ale angajaților (ritm de lucru, cât din curs au acoperit, punctajul testelor etc.). Pe scurt, Cloud Learning este o platformă completă de instruire, evaluare și management al materialelor de instruire, o soluție flexibilă și sigură pe care o oferim organizațiilor. Și este singura de acest fel din România.

Ce aduce nou serviciul Cloud Learning pe piața de eLearning pentru companii?

Ceea ce propune inedit serviciul Cloud Learning este o soluție care combină cursurile online interactive, centrate pe cursant, cu instruirea tradițională în sala de curs, centrată pe instructor. Tehnica se numește blended learning. De ce este atât de important să le îmbinăm?

Gândiți-vă că, dintr-un colectiv de angajați, nu sunt cu toții novici, de pildă, în negociere sau în marketing sau în tehnici de comunicare. Aceștia ar pierde timp prețios participând la un curs de trei zile, în care trainerul îi învață pe toți cursanții noțiuni de bază, pentru a-i aduce la un numitor comun de cunoștințe. Iar pentru un nivel superior de cunoștințe poate că nici nu mai rămâne timp. Dacă, în schimb, ar parcurge cu toții un curs în Cloud Learning, ar ajunge la acest numitor comun fără a consuma atât de mult timp. Timp nu doar de stat în sală, ci și de deplasare până la sala de curs, timp care se traduce pentru angajator în bani.

Odată ce cursanții au obținut cunoștințele de bază în domeniul studiat, recomandăm trainingul la sală, cu unul dintre partenerii de training Cloud Learning, care să explice noțiuni avansate, să răspundă la întrebări și să clarifice toate aspectele importante. Toată lumea are de câștigat aici: trainingul nu mai este o formalitate, angajații își însușesc toate cunoștințele, iar costurile de instruire se pot reduce cu până la 40%, deoarece angajații nu își întrerup activitatea pentru o perioadă mare și nu se mai deplasează până la sala de curs.

Platforma este românească sau conține cursuri traduse și adaptate?

Toate cursurile sunt create de noi, aici, în colaborare cu cei mai buni specialiști din domeniile vizate. Aceștia ne oferă suportul de curs, pe care noi îl digitalizăm. Avem experiență de aproape un sfert de secol în proiecte și soluţii integrate de eLearning, atât pentru segmentul academic și preuniversitar, cât și pentru instruirea permanentă, destinată adulților, pe care englezii o numesc frumos, lifelong learning.

Cum se poate utiliza, concret, platforma?

E foarte simplu. Din clipa în care ați achiziționat abonamentul, aveți acces la cursurile pe care le pune la dispoziție serviciul Cloud Learning, care pot varia de la cele de inducție profesională, la cele care asigură dobândirea de „soft skills”, acele competențe vitale pentru integrarea armonioasă într-o organizație. Managementul companiei poate începe să planifice participarea angajaților la instruire imediat, pentru că există această bază generoasă de cursuri deja existente.

Dar platforma AeL oferă și un editor de cursuri, un editor de teste și unul pentru crearea sondajelor, ceea ce permit crearea de cursuri specifice fiecărei companii. Astfel, pot fi create și cursuri noi de către trainerii interni, fără niciun cost suplimentar, care pot rula pe orice tip de dispozitiv, indiferent de sistemul de operare: laptop, tabletă sau smartphone.

Angajații pot comunica cu instructorul și cu colegii pe forumul dedicat cursului respectiv și pot pune întrebări sau învăța din răspunsurile postate pe forum. Din 2016, platforma AeL poate fi utilizată în sistem Software as a Service (SaaS), în Cloud. Astfel, nu este necesară o investiție inițială, iar costurile de instruire se reduc semnificativ.

Există și niște cursuri în abonament?

Serviciul Cloud Learning permite utilizarea platformei eLearning AeL pe baza unui abonament lunar sau anual. În abonament sunt incluse şi cursuri precum: Prevenirea și Stingerea Incendiilor, Sănătate și securitate în muncă, Managementul Timpului, Noțiuni introductive de marketing, Lucrul eficient în echipă, Negociere, Securitate IT, Recrutare și selecție, Raportare CSR – Dezvoltare durabilă. Cei interesati se pot LOGA AICI pentru a testa platforma eLearning AEL.

Informatii suplimentare pe pagina de Web a serviviului Cloud Learning.

Acest material a fost pus la dispoziție de SIVECO România pentru Catalogul Cloud Computing ed.a 6-a, Hybrid Cloud

Primul Catalog de Cloud Hibrid din România disponibil acum și online!

A 6-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicată soluțiilor de Cloud Hibrid, rezultat al bunei colaborări între Agora Group și cloudmania, poate fi citită acum și online. De ce acum un Catalog despre Cloudul Hibrid? Deoarece acum este momentul. Toți analiștii spun că 2017 va fi Anul Cloudului Hibrid în întreaga lume. Rămâne să vedem dacă și în România…

”It is not the strongest species that survives, nor the most intelligent that survives.

It is the one most adaptable to change.”

Charles Darwin

Implementările bazate pe modele hibride de Cloud se bucură de o popularitate în continuă creștere pentru că oferă soluții de compromis, la îndemâna oricărei organizații care știe ce vrea și pe ce poate miza, și nu visează la o teleportare pe o planetă digitală. Căci, vrem nu vrem, ne-am trezit în plină eră în care limbajul universal de business a devenit digital, iar tehnologiile disruptive în frunte cu soluțiile Cloud tind să acapareze orice strategie de dezvoltare. Cei care încă ezită să facă pasul radical către migrarea într-un Cloud public, pot găsi în arhitecturile hibride de Cloud cea mai bună combinație între controlul intern și beneficiile clasice ale mediilor publice.

De la editarea primului nostru Catalog Cloud Computing în ianuarie 2014 implementările bazate pe modelul de Cloud Hibrid au devenit tot mai populare. Cu o platformă hibridă, orice companie poate alege tehnologii on-premises, infrastructuri private de Cloud gestionate sau nu, precum și servicii publice de Cloud de la unul sau mai mulți furnizori va suporta nevoia crescută de procesare în orice moment, de oriunde. Piața de Cloud Hibrid va crește în următorii 3-4 ani ani cu o medie de 22%, iar aproape trei sferturi dintre directorii IT și managerii chestionați de un studiu The Economist Intelligence Unit sunt deja pe cale de a adopta un model de Cloud hibrid.

Iată un sumar al conținutului primului catalog de Cloud hibrid publicat în România:

  • Trăim într-o lume hibridă, contradictorie, dar care evoluează inevitabil spre Cloud – Radu Crahmaliuc (R.C.), cloud☁mania;
  • Tot ce e mai bun din ambele lumi: 25 de întrebări despre Hybrid Cloud – R.C., cloud☁mania;
  • Ce cred specialiștii despre Cloudul hibrid? – R.C., cloud☁mania;
  • Hibridul ca motor al pieței de Cloud din România – R.C., cloud☁mania;
  • Modelul pragmatic IDC pentru abordarea Cloud hibridă – Răzvan Savu, IDC;
  • Cloud-ul hibrid în România – Eugen Schwab-Chesaru, PAC;
  • Cloud hibrid cu ajutorul produselor Cisco și ale serviciilor profesionale Datanet Systems – Datanet Systems;
  • Protejați-vă aplicațiile și datele cu ajutorul soluțiilor de securitate pentru Cloud de la Palo Alto Networks – Palo Alto Networks;
  • Soluții enterprise de Cloud pentru aplicații critice – Dell EMC;
  • eLearning în Cloud sau cum redevenim stăpâni pe timpul nostru – Viorel Jigman, SIVECO Romania;
  • Coperta 2: Servicii NXDATA
  • Coperta 3: SocrateCloud: ERP 7 CRM & BI în Cloud – BIT Software;
  • Coperta 4: GTS Data Center & Cloud (IaaS) – GTS Telecom.

Le mulțumim specialiștilor care ne-au oferit părerile lor: Bernd BECKER – Entrepreneur and Cloud Computing Expert Scout2Cloud Consulting, co-founder and former President EuroCloud Europe, Ron KEREN – IBM Country Leader Romania & Republic of Moldova, Ian MOYSE – #1Global Social Cloud Influencer & Cloud Industry Commentator , Florin ILIA – Președinte și Director General SIVECO Romania, Nicoleta MACOVEI – Executive Director Asseco SEE Europe, Gabriel MARIN – Chief Executive Officer OMNILOGIC, Mihnea MIHĂILESCU – General Manager Ymens și Răzvan STOICA – Chief Executive Officer GTS Telecom.

Le mulțumim, de asemenea și companiilor partenere la acest proiect, care au participat cu informații despre tehnologiile și oferta lor curentă de soluții ce pot fi angrenate într-o structură hibridă: BIT Software, Datanet Systems, Dell EMC, GTS Telecom, IDC Romania, NXDATA, PAC, Palo Alto Networks și SIVECO Romania.

 

 

First Hybrid Cloud Catalogue in Romania

 

The 6th edition of Cloud Computing Catalogue Romania dedicated to Hybrid Cloud solutions is here!

”It is not the strongest species that survives, nor the most intelligent that survives. It is the one most adaptable to change.” Charles Darwin

Hybrid Cloud models are more and more popular because they offer compromise solutions to any organisation that knows what they want and what they can bet, and they do not dream in teleporting on a digital planet. Because, if we want or not, we are in the era where the universal business language is becoming digital, and the disruptive technologies at the forefront of Cloud solutions tend to take on any development strategy. Those who still hesitate to make a radical move towards public cloud migration can find in the hybrid cloud model architectures the best fit between the internal control and classical benefits of public environments.

From our first Cloud Computing Catalogue in January 2014, the Hybrid Cloud implementations become more and more popular. With a hybrid platform, any company could choose on-premises technologies, private Cloud infrastructure managed or not, and Cloud public services from one or more providers, to support increased need for processing anytime, anywhere. According to a The Economist Intelligence Unit study, the Hybrid Cloud market will grow in the next 3-4 years with 22 percent average rate, and almost 3 from 4 IT managers are already in the process to adopt the Hybrid Cloud model.

How do we think the Hybrid Cloud Catalogue editorial structure? First of all, we have a Hybrid Cloud comprehensive guide mapped on 25 essential questions like:

  • What id the Hybrid Cloud? (HC)
  • Which are the fundaments of an HC model?
  • Private, public, or hybrid: What is better for us?
  • Transition stage of the end of the line?
  • Frontend or backend?
  • How could we develop applications in hybrid environments?
  • How can we choose the best Cloud environment?
  • What are market figures saying?
  • Why is so important the HC model?
  • Why is HC more and more popular?
  • What is Cloud Economic Efficiency?
  • Why is HC a business strategic tool?
  • Which are the financial advantages offered by hybrid systems?
  • Which are the marketing advantages offered by HC?
  • How can we avoid the HC miss-concepts?
  • There is a transformation miraculous receipt using HC?
  • What should we understand from a good management of HC system?
  • Public or private? Where should we begin in an HC system implementation?
  • How can we match the private-public puzzle?
  • How can we choose the best provider for hybrid services?
  • Which are the HC system associated risks?
  • What will nobody tell us about the HC adoption?
  • How important are becoming data centres for HC systems?
  • What is a backup in an HC model?
  • How can we choose a backup provider for an HC model?

More that, the Catalogue has a special section where 8 specialists, cloud experts, pioneers and managers offered us their personal statements about Hybrid Cloud. We have to thank for their valuable contribution to Bernd BECKER – Entrepreneur and Cloud Computing Expert Scout2Cloud Consulting, co-founder and former President EuroCloud Europe, Ron KEREN – IBM Country Leader Romania & Republic of Moldova, Ian MOYSE – #1Global Social Cloud Influencer & Cloud Industry Commentator , Florin ILIA – President and General Manager SIVECO Romania, Nicoleta MACOVEI – Executive Director Asseco SEE Europe, Gabriel MARIN – Chief Executive Officer OMNILOGIC, Mihnea MIHĂILESCU – General Manager Ymens, and Razvan STOICA – Chief Executive Officer GTS Telecom.

Finally, to offer a better image and a more accurate perspective on the local market hybrid solutions potential, we have made data centres analyse with a focus on the main services categories there are provided in the whole country: dedicated servers, colocation, virtual servers, Cloud infrastructures, platform hosting, and application hosting services.

We have also to thank companies which understood the value of this project, offering us information about their current hybrid services offers: BIT Software, Datanet Systems, Dell-EMC, GTS Telecom, IDC Romania, NXDATA, PAC, Palo Alto Networks, and SIVECO Romania.

According to cloud☁mania’s analysis, Hybrid Cloud adoption key drivers in Romania are most related to:

  • The Impact of Cloud Computing on the IT Industry
  • Penetration of Broadband and the Internet
  • Large acceptance of Outsourcing Delivery Model
  • Level of Virtualization Adoption
  • Licensing Policy of ISVs

We hope all these drivers together with the largest adoption of hybrid models starting from one existing Cloud or on-premises implementation will conduct to the fast acceleration of local market development in a period when the Hybrid is the better way for all.

Like other five editions of the Cloud Computing Romania Catalogue, this editorial project is the result of the friendly collaboration between Agora Group – the most important IT & business publishing & events group on the Romanian market today, and cloudmania – one of the most appreciated independent knowledge platform for Cloud and business transformation in Central East Europe.

A apărut primul Catalog de Cloud Hibrid din România

Am ajuns la a 6-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicat soluțiilor de Cloud Hibrid, rezultat al bunei colaborări între Agora Group și cloudmania. De ce, acum, un Catalog despre Cloudul Hibrid? Deoarece acum este momentul. Toți analiștii spun că 2017 va fi Anul Cloudului Hibrid în întreaga lume. Rămâne să vedem dacă și în România…

Implementările bazate pe modele hibride de Cloud se bucură de o popularitate în continuă creștere pentru că oferă soluții de compromis, la îndemâna oricărei organizații care știe ce vrea și pe ce poate miza, și nu visează la o teleportare pe o planetă digitală. Căci, vrem nu vrem, ne-am trezit în plină eră în care limbajul universal de business a devenit digital, iar tehnologiile disruptive în frunte cu soluțiile Cloud tind să acapareze orice strategie de dezvoltare. Cei care încă ezită să facă pasul radical către migrarea într-un Cloud public, pot găsi în arhitecturile hibride de Cloud cea mai bună combinație între controlul intern și beneficiile clasice ale mediilor publice.

De la editarea primului nostru Catalog Cloud Computing în ianuarie 2014 implementările bazate pe modelul de Cloud Hibrid au devenit tot mai populare. Cu o platformă hibridă, orice companie poate alege tehnologii on-premises, infrastructuri private de Cloud gestionate sau nu, precum și servicii publice de Cloud de la unul sau mai mulți furnizori va suporta nevoia crescută de procesare în orice moment, de oriunde.

Cât de popular este Cloudul Hibrid? Din ce în ce mai popular. Chiar și cei mai reticenți în asimilarea unui model de Cloud realizează că nu mai au încotro dacă vor să rămână în business. Piața de Cloud Hibrid va crește în următorii 3-4 ani ani cu o medie de 22%, iar aproape trei sferturi dintre directorii IT și managerii chestionați de un studiu The Economist Intelligence Unit sunt deja pe cale de a adopta un model de Cloud hibrid.

Cum am gândit Catalogul de Cloud hibrid? Ca la fiecare ediție a Catalogului nostru am încercat să vă aducem informațiile cele mai actuale și mai valoroase despre oferta de soluții și servicii hibride de Cloud de pe piața din România. Tot în buna noastră tradiție am pregătit și un Ghid de Cloud Hibrid, care prin cele 25 de întrebări vă oferă răspunsuri pertinente și sistematizate despre fenomenul hibrid, de la definiții și modele de Cloud hibrid, la avantaje și dezavantaje, cifre de piață, sfaturi utile pentru adopție, precum și criterii de alegere a celor mai potrivite soluții pentru fiecare.

În plus, Catalogul se bucură de contribuția personală a unui grup de 8 experți, evangheliști, pionieri ai pieței de Cloud, manageri și specialiști cu mare experiență pe piața internă și internațională cărora le-am adresat același set de două întrebări ce rezumă chintesența fenomenului hibrid: ce avantaje oferă și cum va marca evoluția viitoare a pieței.

În fine, pentru a oferi o imagine cât mai realistă despre potențialul pieței autohtone de soluții hibride, am realizat o analiză a centrelor de date existente în acest moment în România, pe baza datelor publice cu menționarea principalelor categorii de soluții și servicii oferite bazate pe structuri onsite, virtuale, și Cloud.

Le mulțumim specialiștilor care ne-au oferit părerile lor: Bernd BECKER – Entrepreneur and Cloud Computing Expert Scout2Cloud Consulting, co-founder and former President EuroCloud Europe, Ron KEREN – IBM Country Leader Romania & Republic of Moldova, Ian MOYSE – #1Global Social Cloud Influencer & Cloud Industry Commentator , Florin ILIA – Președinte și Director General SIVECO Romania, Nicoleta MACOVEI – Executive Director Asseco SEE Europe, Gabriel MARIN – Chief Executive Officer OMNILOGIC, Mihnea MIHĂILESCU – General Manager Ymens și Răzvan STOICA – Chief Executive Officer GTS Telecom.

Le multumim, de asemenea, și companiilor partenere la acest proiect, care ne prezintă informații despre tehnologiile și oferta lor curentă de soluții ce pot fi angrenate într-o structură hibridă: BIT Software, Datanet Systems, Dell-EMC, GTS Telecom, IDC Romania, NXDATA, PAC, Palo Alto Networks și SIVECO Romania.

”It is not the strongest species that survives, nor the most intelligent that survives. It is the one most adaptable to change.” 

Charles Darwin

iCU’17 – One Belt One Road for Telco Digital Transformation

 

Bucharest hosted between 11th and 12th of April a pioneering event in East Europe, part of an international network of events for key players in telecommunication. The “iCU’17 – One Belt One Road” in Bucharest was the first from a similar series of events which will be hosted by Hong Kong (20-21 June), Frankfurt (5-6 September), and Amsterdam (3-4 October). EuroCloud Romania was part of the event partners, hosting the panel discussion dedicated to the Cloud.

Established in June 2016 in Berlin, iCU Events organise international networking events for key players in telecommunications, including telecoms, datacenters, mobile tech, IoT and digital marketing companies. The Bucharest iCU’17 event main purpose was to offer a neutral networking bridge between East and West, for all telecom operators, wholesale carriers and service providers which buy or sell voice, data, delegate SMS, cloud, peering, data centre, content and other services. More than 300 managers and specialists from 30 countries participated in this event, having as main partners NxtVn (as iCU events global partner), Telekom Romania Wholesale, Telekom Austria Group Wholesale, Turk Telecom, Azertelecom, Microsoft, NLix, NXDATA, EuroCloud Romania, ANISP, ANIS, eco, and AFOR.

The panel discussion proposed by iCU for Bucharest event covered a large spectrum of subject reflecting the large transformation process covering the telecom industry, from the centric role of the customer in banking industry, to the “New silk road from China to Germany”, or “Evolution of fiber optic  cables and networks in Romania” and the new partnership between wholesale and enterprise for changing the business needs. The second-day agenda was opened by the Cloud role in digital transformation, followed by a very interesting panel dedicated to the data centers transformation under the impact of evolving IT architectures, and content, digital media & Cloud providers development. Also interesting was the IoT dedicated panel, where the discussions covered how to build an IoT environment for a smart city project.

A special look to “Cloud – a driver of digital transformation” panel moderated by Elena Zvarici – President EuroCloud Romania, and having as guest representants Adrian Popa – Hosting Data Center Product Manager at Telekom Romania, Daniel Rusen – Cloud & Enterprise Lead at Microsoft Romania, Elena Cartsoiu – COO at 4PSA, and Dan Nechita – former State Counselor in Romanian Government. Cloud Computing is becoming more than a driver for the digital transformation process. Cloud is the main driver in this revolutionary phenomenon.  And there are a lot of arguments able to sustain this.

Focusing on the Cloud transformation role for a country like Romania, all panel participants agreed this transformation process is not easy but should be started with an equal focus on horizontal economic efficiency perspectives, but from big companies, SMB and government also. Microsoft was the first large software provider to launch Cloud solutions in Romania, and Telekom was naturally the first major operator to offer special packages for different business categories, whose diversification package was dictated by the growing demand for cloud services. “We have seen this phenomenon of adopting Cloud solutions as a challenge and we have found that the transition process is not easy. Being a local subsidiary of a large international group, it has been easier for us to adapt to the very specific services of the market From Romania,” said Adrian Popa of Telekom.

Answering to CloudMania’s question about “How do you appreciate the Cloud adoption opening of the Romanian market for Cloud solutions?”, the panel participants admitted that the process was not easy at all, and the essence of transformation depends on the level of customer’s permissibility for digital technologies. “From our experience, the first adopters of the Cloud solutions were those who quickly understood what the benefits are. High-tech companies, followed by banking, were those with more evolved digital skills,” said Daniel Rusen from Microsoft. “In our case also we noticed a step-by-step adoption process. The first companies that have turned to Cloud have migrated their lighter processes first, following an increasingly complex integration as they have achieved the benefits of operational efficiency and cost savings,” said Adrian Popa from Telekom. Dan Nechita, ex-member of the government and initiator of the GovITHub project, explained how difficult it was to approach digital technologies in public services and mentioned the need for continuity of the programs started, especially from the perspective of raising the general level of digital skills, as well as from the perspective of alignment with European legislation.

The conclusion of the discussions in the Cloud Panel was that although we are still in an early stage, in a few years Romania may become a champion of the Cloud services adoption in Central and Eastern Europe.

A special mention for the highly professional organisation of the event by iCU Events, which brought to Romania a new model of valorising local talents and technologies, in conjunction with regional evolutions and trends, in a field characterised by the most dynamic evolution.

Image source: ICU Events

4 ani de cloud☁mania: Transformarea digitală prin Cunoaștere

 

Cu peste 4 ani de prezență publică activă,  cloudmania s-a afirmat ca cea mai populară platformă independentă de digital knowledge din Europa Centrală și de Est.

Lansată în Februarie 2013 ca un proiect editorial bazat pe instrumente tehnologice sociale, evoluția cloud☁mania reprezintă un adevărat exemplu de transformare digitală. Pornind de la un hobby ce avea ca scop plăcerea de a analiza și a partaja cele mai interesante informații despre Cloud Computing, cloud☁mania a devenit o platformă de cunoaștere, care are ca principal obiectiv transformarea know-how-ului în valori de business.

Dar, nu numai atât… cloud☁mania

  • este o punte de legătură între consumatorii de tehnologie digitală și furnizorii de soluții, comunitățile de business și profesionale;
  • ajută utilizatorii să înțeleagă mai bine nevoia schimbării în business, alternativele oferite de Cloud, procesele de migrare în Cloud;
  • nu acoperă doar tehnologiile Cloud, ci adresează întreaga gamă de tehnologii digitale inovative: virtualizare, Big Data & Analytics, Mobile Computing, Fog Computing, Internet of Things, Machine-2-Machine, Industry 4.0, Virtual & Augmented Reality, Digital Marketing și altele…

Asumându-și un rol, de liant în coagularea unei comunități active de Cloud în România, cloud☁mania a devenit membru activ EuroCloud din Ianuarie 2016, implicându-se, pe lângă colaborările anterioare, în promovarea și jurizarea internă și internațională a concursului EuroCloud Award și de organizarea și moderarea Forumului EuroCloud de la Bucuresti.

Prin diversitatea și profesionalismul serviciilor oferite, capacitatea de customizare, expertiza internațională și flexibilitatea ofertei adaptată la cerințele sezoniere ale clientului, cloud☁mania se dovedește un adevărat ”Cloud de servicii de consultanță”. Spuneți-ne ce nu puteți să faceți singuri și face cloud☁mania pentru dumneavoastră!

Clienții cloud☁mania își pot externaliza activitățile de procesare și analiză a cunoașterii digitale pentru care nu au suficiente resurse interne și se pot concentra pe valorificarea valorii cunoașterii, ce constituie driverul transformării digitale.

Astfel, portofoliul serviciilor oferite de cloud☁mania pe plan intern și internațional se bazează pe:

  • Conținut original (articole, broșuri, povești de succes, testimoniale, bloguri de companie, prezentări customizate, infografice, ghiduri online, White Papers & eBooks, Catalogul Cloud Computers Romania – 6 ediții
  • Studii de piață, analize și evaluări (cercetări de piață, analize independente, poziționări, analiza concurenței, cercetări la cerere, sondaje ad-hoc)
  • Consultanță și business development pentru vânzări și marketing (strategii și servicii Demand Generation, campanii Leads Generation, deschiderea de subsidiare și lansarea de noi produse, auditarea și eficientizarea proceselor de marketing și comunicare, strategii și campanii de marketing și comunicare, brand awareness și Employer Branding, programe de instruire în marketing și vânzări pentru Cloud și tehnologii digitale
  • Consultanță și organizare evenimente (conferințe, seminarii și workshopuri, Webinarii pe teme de transformare digitală, prezentări Keynote și moderări conferințe B2B, interviuri VIP și declarații în exclusivitate.

Cea mai recentă realizare cloud☁mania este editarea celei de-a șasea ediție a Catalogului Cloud Computing Romania dedicată soluțiilor Hybrid Cloud. Realizat în colaborare cu Agora Grup, primul catalog de Cloud hibrid din România are o structură editorială bazată pe un Ghid de Cloud Hibrid, care prin cele 25 de întrebări oferă răspunsuri pertinente și sistematizate despre fenomenul hibrid, de la definiții și modele de Cloud hibrid, la avantaje și dezavantaje, cifre de piață, sfaturi utile pentru adopție, precum și criterii de alegere a celor mai potrivite soluții pentru fiecare. În plus, Catalogul se bucură de contribuția personală a unui grup de 8 experți, evangheliști, pionieri ai pieței de Cloud, manageri și specialiști cu mare experiență pe piața internă și internațională care au răspuns la același set de întrebări ce rezumă chintesența fenomenului hibrid: ce avantaje oferă și cum va marca evoluția viitoare a pieței. În fine, pentru a oferi o imagine cât mai realistă despre potențialul pieței autohtone de soluții hibride, Catalogul conține o analiză a centrelor de date existente în acest moment în România, realizată de cloud☁mania prin studierea datelor publice oferite de furnizori, cu menționarea principalelor categorii de soluții și servicii hibride oferite. Catalogul Cloud Hibrid a apărut deja în forma tipărită și va putea fi consultat și online.

Articol este publicat și pe site-ul EuroCloud Romania, la rubrica de Știri despre membrii comunității.

CATALOG HYBRID CLOUD – ULTIMA STRIGARE!

AGORA Group și cloudmania au lansat acum cateva saptamani scrisorile de intentie pentru proiectul 

CATALOG CLOUD COMPUTING ROMANIA – editia a 6 – HYBRID CLOUD

Precedentele editii au avut ca teme principale:Catalog Digital Industry

  1. CLOUD COMPUTING
  2. IaaS – Infrastructure–as-a-Service
  3. MOBILE CLOUD
  4. Internet of Things
  5. Digital Industry

Linkuri catre versiunile online ale acestora pot fi gasite pe pagina:Who is cloudmania?”

Catalogul Hybrid Cloud  își propune să ofere organizațiilor și companiilor locale cele mai relevante informații legate de caracteristicile tehnice, comerciale și criteriile de selecție ale platformelor hibride de Cloud, precum și modalitățile de adopție, nivelul de absorbție și principalele tendințe asociate fenomenului de transformare digitală.  

NU ATI AUZIT INCA DE ACEST PROIECT?

SUNTETI INTERESATI SA VA PUNETI IN VALOARE SOLUTIILE HIBRIDE?

INCA MAI E TIMP! NICI NU STITI CE PIERDETI…

CONTACTATI-NE!

TRAIM INTR-O EUROPA SUPERCONECTATA

connected-europe-cover

Acum câteva săptămâni am participat la un webinar organizat de IDC Customer Insights and Analysis Group unde s-a discutat despre evoluția mondială și regională a investițiilor în sisteme IoT. Iată câteva dintre principalele tendințe și estimări legate de evoluția pieței de IoT discutate cu acest prilej.

Ceea ce e impresionant la piața Internet of Thinks în comparație cu alte domenii din IT este extraordinara dinamicitate. Toată lumea vede în IoT un mare potențial bazat pe diversitatea tehnologică și larga aplicabilitate. Practic orice industrie verticală este gata să adopte un larg spectru de tehnologii, de la senzori, metode de comunicare și infrastructura de transport și stocare, până la aplicațiile și instrumentele de analiză și raportare a informaților structurate și nestructurate acumulate în Big Data.

Într-o definiție formulată de IDC, Internet of Things este “o rețea a rețelelor de puncte terminale cu identificare unică (sau lucruri) care comunică fără a avea nevoie de interacțiunea umană folosind conectivitate IP (…) locală sau globală”.

Pornind de la perspectivele dezvoltării pieței, specialiștii IDC încearcă să înțeleagă cât mai bine fenomenul IoT, investind într-o mare diversitate de studii și cercetări la scară globală, regional. Astfel, raportul IDC Worldwide Semiannual Internet of Things Spending Guide” oferă o primă evaluate asupra oportunităților din ecosistemul pieței IoT. Cifrele de piață sunt impresionante, ca orice ține de piața Iot, de altfel…. Conform IDC, până în 2020 piața mondială de soluții Internet of Things va crește la peste 1.300 miliarde de dolari, peste 70% din cheltuieli vor fi asociate unor clienți noi, iar baza instalată de echipamente asociate zonei de consum va depăși numărul cumulat de telefoane inteligente și de tablete.

digital-generic-2Concentrându-se pe evoluția pieței europene, studiile IDC relevă o evoluție aproape similară a zonei țărilor dezvoltate și a regiunii centrale și de est: 25% dintre companiile intervievate în ambele regiuni declară că vor adopta sau vor extinde implementările IoT în anul viitor. Surpriza cea mare este că peste 20% dintre organizațiile din Europa de Vest și 15% din Europa Centrală și de Este folosesc deja componente ale sistemelor IoT, dar nu sunt interesate de dezvoltarea acestora în viitor…

Din punct de vedere al evaluării pe verticale, studiile IDC arată că cele mai evoluate sisteme bazate pe IoT sunt mai apropiate de zona de consum individual, mai degrabă decât de zona enterprise. Dar de enterprise se leagă speranțele de evoluție viitoare… Cele mai importante verticale la nivel mondial vor fi: industria producătoare (22% din investițiile IoT în 2020) și transporturile (10%) urmate de un grup de industrii precum vehiculele conectate, clădirile inteligente și aplicațiile de ID care împreună vor cumula cca.  12% din piață.

Revenind la zona noastră, studiile IDC estimează o proiecție de peste 1,4 miliarde de obiecte conectate până în 2020, și o valoare de piață de circa 24 miliarde de dolari. Cele mai importante industrii, unde adopția platformelor IoT se află pe un trend avansat sunt:

  • Monitorizarea transporturilor de marfă – există deja o serie de implementări IoT bazate pe sisteme RFID, GPS, GPRS și GIS cu funcții de identificare inteligentă, localizare, urmărirea traseului și comunicare prin rețele wireless, satelit sau alte canale;
  • Digitizarea fluxurilor de producție — mapându-se pe inițiativa Industry 4.0 există deja unități de producție ce incorporează tehnologii digitale, bazate pe instrumente inteligente și interconectate (senzori, relee, echipamente video și de recunoaștere, etc) ce modernizează diferite componente ale procesului de fabricare (mașini unelte, utilaje inteligente, roboți, echipamente industrial de proces), ce emit și schimbă informații, luând decizii de acțiune și controlându-se în mod independent.
  • Rețele inteligente – există deja companii de utilități care și-au modernizat echipamentele de control și optimizare a resurselor și energiei din teritoriu.
  • Clădirile inteligente și Vehiculele conectate – sunt alte zone de investiții importante pentru viitorul apropiat.

 

Articol publicat in revista IT Trends, Februarie 2017

Va facilita Cloudul sinergiile de transformare digitală a României?

digital-office

5 tendințe majore pe piața de Cloud din România în 2017

Ultimii ani au marcat o certă maturizare a pieței de Cloud din România, cu influențe pozitive în toate zonele de recristalizare a noilor modele de business bazate pe tehnologiile digitale. Chiar dacă nu sunt super-spectaculoase și aproape de loc mediatizate se întâmplă o mulțime de lucruri bune în România… Din punct de vedere tehnologic, România nu trebuie scoasă totuși din contextul regional, unde clasamentele existente nu ne dau prea mari șanse de a ieși pre curând din zona de ”emerging markets”.

Plecând de la ce se întâmplă, de la potențialul nostru și de la dreptul de a ajunge la niște performanțe pe care le merităm, voi încerca să fac o anticipare a evoluției pieței de soluții Cloud în anul 2017. Cât de viabile sunt aceste predicții? Vom vedea la anul, pe vremea asta…

O analiză a pieței de Cloud trebuie privită în toată complexitatea ei, plecând de la capacitatea de asimilare a pieței, de la nivelul ei de maturitate și de pregătirea pentru absorbția transformărilor digitale. După aceea trebuie văzut cât de pregătiți sunt vendorii și ofertanții de servicii Cloud pentru particularitățile și mai ales asperitățile pieței din România. Ambele unghiuri de vedere trebuie completate cu realitățile din zona guvernamentală, care are un rol tot mai important în alinierea și mai ales în transparența digitală a României ca membră a Uniunii Europene și ca poziționare geo-politică. Esențiale sunt orizontalizarea, dar și verticalizarea pieței, marii beneficiari ai proceselor de transformare digitală fiind industriile strategice, cu contribuții majore la PIB-ul României. Dar haideți să le luăm pe rând…

Utilizatorii români nu se feresc de Cloud: piața e pregătită pentru o adopție accelerată a soluțiilor hibride

Hackatlon Techsylvania

Image: Hackatlon Techsylvania

Este o afirmație bazată pe experiență, pe interacțiuni directe, discuții, argumente și evidențe practice legate nu numai de reușite, ci și de analiza la rece a greșelilor. Clienții de Cloud din România sunt companiile, de toate mărimile și din toate domeniile. Beneficiarii serviciilor de Cloud sunt diverși: în primul rând organizațiile în cazul serviciilor de infrastructură, dezvoltatorii și furnizorii de aplicații Cloud în cazul soluțiilor PaaS, utilizatorii individuali din zona publică și privată în cazul aplicațiilor SaaS.

Chiar dacă mai există încă reticențe manageriale sau tehnice, companiile din România nu sunt opace la soluțiile care le ajută să devină mai eficiente, să țină pasul cu piața, să o ia înaintea concurenților, să își gestioneze mi bine costurile și să aibă acces la un top al tehnologiilor, pe care în mod normal nu și l-ar putea permite decât câteva dintre companiile foarte mari… Arată-i clientului ce avantaje poate avea și nu îl va interesa unde îi sunt găzduite datele în mod fizic sau cine și unde îi rulează aplicațiile esențiale de business. Rata de adopție depinde în primul rând de abilitatea ofertanților de a arata, a demonstra și a convinge…

Potrivit unui studiu IDC citat de Oracle la o întâlnire cu ziariștii, în 2015 piața locală de soluții IT în Cloud a fost evaluată la circa 42 de milioane de dolari, cu o creștere de peste 80% față de 2014. Deși nu există practic studii de piață reprezentative pentru larga populație a utilizatorilor, evidențele sunt clare și piața de Cloud va continua să crească cu un ritm mult mai accelerat decât alte sectoare IT.

Vendorii sunt gata pentru abordarea piețelor locale: oare sunt gata și partenerii locali?

Trebuie să recunoaștem că activitatea vendorilor de soluții și servicii Cloud nu a fost una extrem de agresivă pe piața din România… În cele mai multe cazuri producătorii hardware și software au trebuit să se adapteze din mers la noile modele impuse de business-ul de Cloud, să se reorganizeze intern, să își angajeze și să instruiască oamenii și abia după aceea să vadă ce se întâmplă pe piață, ce zic clienții mai vechi, care sunt zonele unde trebuie să își concentreze eforturile…

Image: Microsoft.ro

Image: Microsoft.ro

La orice analiză a perspectivei de evoluție a vendorilor de Cloud, lucrurile trebuie privite diferit, pentru că esteța business-ului în Cloud este alta. Din perspectiva ofertanților de soluții de infrastructură, piața IaaS are toate șansele să se dubleze sau chiar să se tripleze în 2017, pentru că aici concurența este mare. Există deja în România câteva centre de date cu o mare disponibilitate de găzduire și vor mai apărea cel puțin două. Vendorii tradiționali își îmbie clienții mai vechi să își consolideze propriile Clouduri private și să mute aplicațiile pe platformele publice, apelând la avantajele ”împăciuitoare” ale modelelor hibride care oferă șansa păstrării unor componente esențiale pe platformele on-premise existente.

Piața de soluții PaaS este la fel de concurențială, orice dezvoltator de aplicații putând să aleagă între platformele clasice oferite de Amazon, Microsoft, Google, IBM sau Oracle și platformele Open Source. Nevoia crescută de aplicații din toate domeniile va determina tot mai mulți dezvoltatori locali să vină cu soluții cât mai diversificate, dar și mai adaptate pentru mobilitate, Cloud distribuit, IoT sau analiza Big Data.

Piața de soluții SaaS va fi în continuare driverul dezvoltării pieței de Cloud, pentru că aici toți producătorii de software și-au dublat oferta de licențiere clasică cu subscripții SaaS. Chiar dacă nu toate soluțiile software ofertate astăzi ca aplicații în Cloud sunt bazate pe subscripții clare de software ca servicii, reprezentând versiuni online ale unor aplicații vândute anterior pe CD, tendința este clară: piața de soluții SaaS are toate șansele să crească de 4-5 ori în 2017 față de situația actuală… Asta va depinde și de modul în care vendorii de aplicații software vor avea priceperea de a-și adapta canalele de distribuție la noile modele de vânzare, ajutând reselleri tradiționali să devină brokeri de servicii Cloud.

Orizontalizarea Cloudului: oricine are nevoie de eficiență, costuri reduse, flexibilitate și ușurință de administrare…

cloud-cover-2Aici lucrurile sunt forte clare. Puterea disruptivă a Cloudului nu constă în noutatea tehnologiilor, ci în felul în care sunt ele folosite… Cloudul impune noi modele de business care sunt valabile pentru orice organizație, de orice mărime, din orice zonă de activitate, fie ce este vorba de un startup specializat în proiectare CAD, un mic producător de mobilă, o școală dintr-un sat de munte, o firmă de curierat, o primărie sau de o fermă de struți. Modelele de business sunt aceleași, dar gradul de integrare a proceselor digitale diferă și poate aduce avantaje competitive la nivelul concurenței pe verticală. Există deja nenumărate studii de caz în Europa Centrală și de Est care reflectă avantajele dar și greutățile migrării la modele Cloud.

În afară de asta, acum nu discutăm numai de Cloud. Avem numeroase proiecte și implementări de platforme Internet of Things, avem implementări de nivel industrial, avem proiecte Smart City, avem aplicații și servicii mobile. Din păcate, din diferite motive legate de politici interne, lipsa specialiștilor în realizarea de content, lipsa de transparență a clienților sau slaba mediatizare, numărul poveștilor de succes din România este destul de limitat… Cele puține care există le puteți găsi în ClaudMania sau în articolele scrise în publicațiile partenere.

Experiența de utilizator este încă elementul cel mai important în luarea unei decizii de cumpărare. A trecut de mult modelul de achiziție bazat pe regula ”celor trei oferte”… Acum clientul se interesează, se uită pe site-uri să vadă cine sunt și ce zic alți clienți, compară ofertele calitativ și cantitativ și este foarte maleabil la orice recomandare primită de la cineva care folosește deja soluția respectivă și care îi zice și care sunt hibele sau capcanele ascunse din ofertă…

Pentru a putea convinge cât mai ușor clienții de valoarea reală a soluțiilor Cloud oferite, vendorii și providerii vor trebui să se concentreze pe realizarea de conținut de valoare, să publice povești de succes și să fie mai activi în rețelele sociale.

Verticalizarea este o realitate: Utilitățile, industria producătoare, industria high-tech, logistica și transporturile pot fi cei mai mari beneficiari ai transformării digitale

meat-industry-will-benefit-from-digital

Image: GlobalMeatNews.com

E din ce în ce mai clar că pe lângă beneficiile generale aduse de inovațiile tehnologice, trebuie luate în seamă și aria tot mai diversă de avantaje oferite de soluțiile și serviciile specifice unor diferite domenii economice și sociale. Tendința este ca tot ce ne înconjoară să devină ”smart”, cu sau fără microcip încorporat, cu sau fără conectare la Internet, RIFID, GPS sau GIS…

Vrem să trăim în case inteligente, situate în campusuri inteligente din orașe inteligente. Vrem să conducem mașini inteligente, pe șosele moderne, cu semnalizare inteligentă, iluminare inteligentă și locuri de parcare care să te îmbie: ”sunt aproape de tine și sunt liber…” Vrem să lucrăm în fabrici inteligente, în birouri superdotate sau în laboratoare high-tech. Vrem ca tânăra generație să învețe în școli inteligente care să îi pregătească pentru adevărata lume digitală? Câte dintre acestea vor fi și realizabile?

Aproape toate, dar nu toate deodată și în același loc. Piața soluțiilor IoT a adus un suflu nou și în România, prin larga diversitate de ofertanți care vin din domenii industriale sau tehnologice diferite: furnizori de utilități, vendori IT, furnizori telco, specialiști în automatizări și robotică, operatori publici și organizații guvernamentale. La o analiză succintă a tuturor surselor de informare la care am avut acces în ultima perioadă, cele mai dinamice domenii, care vor veni și cu cele mai importante investiții în tehnologiile digitale vor fi:

  • energia și utilitățile (rețele smart grid, eficientizarea proceselor de monitorizare a consumului și distribuției;
  • producătorii industriali (soluții PLC, automatizarea și digitalizarea producției din industria auto, prelucrarea și procesarea materiilor prime, industria alimentară și industria materialelor de construcții);
  • furnizorii de servicii high-tech bazate pe subscripție (telefonie, rețele, cablu-TV, hosting in centre de date, aplicații SaaS;
  • companiile de transport și logistică (automatizarea și clusterizarea depozitelor, aplicații de gestionare a încărcăturilor și de monitorizarea flotelor).

Continuitatea proiectelor GovITHub și respectarea termenelor impuse de Parlamentul European

Structurile legislative și guvernamentale trebuie să fie principalele motoare ale promovării Cloudului și tehnologiilor digitale în România. După o bună perioadă în care proiectele generate sub pălăria Agendei Digitale Europene sau limitat la câteva acțiuni de cooperare public-privat, ale căror rezultate au fost estompate de nefasta implicare a politicului în tehnologie și de bruiajul scandalurilor partinice, anul acesta s-a remarcat o coerență în gândire, care a generat câteva rezultate rapide și concrete.

govithub

Image: GovITHub

Cel mai important a fost inițiativa înființării GovITHub, un program guvernamental – anunțat în iulie 2016 și devenit operațional în septembrie – prin care specialiștii din comunitatea IT: programatori, designeri, manageri de proiect, antreprenori au fost invitați să se alăture decidenților din administrația publică centrală pentru a încerca simplificarea interacțiunii cu cetățenii prin digitalizare, dar și pentru a aduce un plus de inovație în acest domeniu dezvoltând servicii noi sau lucrând la îmbunătățirea celor existente.

Încă de la început GovITHub s-a ghidat după 4 principii de bază: Cloud Ready, MobileFirst, Security & Privacy și Open by Default și a fost deschis tuturor celor care doresc să susțină activitățile programului devenind parteneri, contributori sau pur și simplu membri în Comunitatea GovITHub.  Prin dezvoltarea proiectelor GovITHub în regim Open Source, s-a încercat asigurarea unei transparențe totale și posibilitatea îmbunătățirii ulterioare a acestor soluții. Un bilanț al proiectelor propuse și aflate în diferite stadii de finalizare după primele 3 luni de activitate GovITHub poate fi găsit într-o postare de pe pagina organizației http://ithub.gov.ro/2016/12/24/planuri-urari-pentru-viitorul-an/

O altă realizare a anului 2016 a fost înființarea rolului de CIO Guvernamental și a Biroului CIO (CIO Office) cu afiliere directă la Cancelaria Primului Ministru, gândit ca structură de coordonare centrală a dezvoltării sistemelor informatice ale administrației, independent de celelalte ministere. În noiembrie 2016 în rolul de CIO Guvernamental a fost numit Cristian Cucu, un specialist cu bogată experiență în industria IT.

Am citit bogata listă de activități pe care noua echipă de la Palatul Victoria le-a inclus în cele peste 100 de pagini ale programului de guvernare și m-au bucurat că rolul IT-ului este considerat la adevărata lui valoare, de emulator în toate sectoarele economice și sociale. M-au mai bucurat deciziile de întărire a rolului CIO și de continuare și îmbunătățire a proiectelor generate în cadrul GovITHub.

Ce n-am găsit eu în program – dar știu sigur că actualul CIO și sunt convins că și noul titular de la MCTI sunt conștienți de importanța acestui lucru – este un plan concret de măsuri de asigurare a aplicării acțiunilor stipulate în cadrul programului european de protecție a datelor personale. Aprobat în luna mai a anului trecut de către Parlamentul European, Regulamentul General pentru Protecția Datelor Personale (GDPR – General Data Protection) va trebui să intre în vigoare pe 25 mai 2018 în toate țările membre. Un an de la adoptare a aproape a și trecut și anul 2017 va fi hotărâtor pentru implementarea unui set de acțiuni concentrate prin care Guvernul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a ne asigura că nu vor exista amenzi aplicate pentru buna funcționare a infrastructurilor critice, dar și organizațiilor private.

2017 ar trebui să fie deci un an de referință pentru dezvoltarea industriei de IT și a economiei, având ca motor amplele transformări digitale de care e nevoie ca să progresăm. Esențial este să se creeze sinergiile necesare între factorii decizionali care vor trebui să își respecte promisiunile făcute, jucătorii din industrie interesați de promovarea soluțiilor Cloud și marea masa a comunității de utilizatori.

 

Freight Monitoring, Industry 4.0 and Smart Grids: Main Drivers for EMEA’s IoT Spending until 2020

iot-idc-cover

A few days ago I had the opportunity to participate in a very interesting Webinar organised by IDC’s Customer Insights and Analysis Group having as topic the evolution on worldwide IoT market spending.

What is impressive to Internet of Thinks market, comparing with other IT areas, is his extraordinary dynamicity. Everybody see in IoT a huge development potential based on diversity of technologies and large applicability ability. Practically every industry vertical is ready to adopt a wide spectrum of technologies. Starting from everything can be connected and everything could be smart, to the opportunity of intelligent analysis of huge amount of data, until the best BI and predictive tools to put in value the golden core of information and knowledge, every business and industrial process could be improved. Our lives could be improved. Citizen’s lives could be improved…

But who is generating this spectacular development of the market? The Internet of Things (IoT) is not a simple trend or a huge opportunity.  IoT market is a complex ecosystem with multiple specialisations and thousands of players, including sensors device vendors, IoT infrastructure providers, software developers, and Cloud services providers. For the enterprise ecosystem, IoT is also representing the interference between Business, Operations, and Information Technology levels.

Deserving such impressive potential and diversity, the new IoT concepts started to be developed. In an IDC’s definition, Internet of Things is “a network of networks of uniquely identifiable endpoints (or things) that communicate without human interaction using IP connectivity (…) locally or globally”. Starting from the market development perspectives, IDC specialists are trying to better understand the IoT phenomena, being involved in a large spectrum of studies and researches covering worldwide, regional and ecosystem technology breakouts forecasts, various analysis of technology components and regular executive surveys related to IoT adoption, preferences, and platform deployments.

idc_p29475_0033

Source: IDC

IDC’s “Worldwide Semiannual Internet of Things Spending Guide” provides guidance on the expected technology opportunity around this market at a regional and total worldwide level. Segmented by industry, use case, and technology component, this guide provides IT vendors with insights into this rapidly growing market and how the market will develop over the coming year. During the “Worldwide IoT Spending Guide Review” webinar from January 11, IDC’s specialists from Customer Insight and Analysis Group discussed IoT adoption and emerging use cases, presented worldwide and regional market snapshots, and the newest research conclusions.

The market figures are impressive. According to IDC, until 2020 the worldwide Internet of Things market will grow to almost $1.3 trillion, 70% of spending will be net new, and the installed base of consumer IoT devices will exceed the installed base of smartphones and tablets combined.

Focusing on the European market evolution related to IoT platform adoption, interesting is two different surveys covering Western Europe and Central East Europe revealed almost similar results: 25% of Western European and CEE Enterprises will adopt or expand IoT technology in the next year. The big surprise is more than 20% organisations from Western Europe and 15% from CEE are already using IoT components but aren’t interested in more development…

Looking to vertical forecasts, IDC studies reveal that the worldwide top ten fastest growth use cases are more aligned to consumer spending than enterprise… In store contextual marketing, smart homes, connected vehicles, and personal wellness are the areas with the biggest average rate development in 2015-2020 period. IoT investments will reach $1.29 trillion in 2020. With more than 37.6% of this pie, Asia Pacific area leads the regional spending forecast, followed by North America, Latin America, West Europe (19.6%), Japan, and CEMA (2.5%) {1}.

Other important evidence revealed by the studies is asset-intensive industries drive the global major shares of IoT forecast spending. The top three vertical and associated industries spending in 2020 will be manufacturing (with 22% shares), cross industries (12%), and transportation (10%):

  1. Manufacturing (22%)iot-idc-freight
  • Food Traceability
  • Maintenance & Field Service
  • Manufacturing Operations
  • Production Asset Management
  1. Cross Industries (12 %)
  • Connected Vehicles
  • Smart Buildings
  • Staff Identification

 Transportation (10%)

  • Air Traffic Monitoring
  • Fleet Management
  • Freight Monitoring

From technologies perspective, software and services gain in technology spending share, comparing with hardware and connectivity – affected by device diversity and cost reductions, despite the essential roles of IoT receptors and mobile communication.

Looking to our region, IDC research identifies the same development trends estimated in previous studies, with a projection of 1.4 Billion connected things by 2020, and a CEE IoT market opportunity of 24 Billion dollars. Despite de name associated with the Internet, IoT is more than a simple connectivity. Any IoT system is a conglomerate between devices, platforms, applications and services enabling enable a world of connected things {2}

Concentrating on EMEA area, the IoT use cases receiving the greatest levels of investment from CEE organisations across these three industry segments are:

  • Freight Monitoring— leading IoT spending in EMEA, is using RFID, GPS, GPRS, and GIS technologies to create monitoring systems based on intelligent recognition, location, tracking, and real-time communications via wireless, satellite or other channels.
  • Manufacturing Operations— fuelled by German Industry 4.0 initiative, are supporting digital manufacturing technologies using intelligent and interconnected tools (sensors, actuators, drives, vision/video equipment) to enable the different components from manufacturing process  (machine tools, robots, industrial process equipment) to autonomously exchange information, trigger actions, and control each other independently.
  • Smart Grid– where smart field devices owned by the utility companies are used to control and optimise power, water and other resources flow to assure efficient, safe, and reliable service. Utility-owned, in-home devices could be included in this category when are used for grid operations.
  • Smart Buildings and Connected Vehicles are other important investment areas in the near future

idc-milan-statement“The Internet of Things is one of a handful of technology areas that are set to drive IT growth and innovation in the coming decade, and it both enables and is fueled by digital transformation,” appreciate  Milan Kalal, program manager of Internet of Things research with IDC CEMA. “The IoT market is driven by companies’ focus on business optimisation and productivity, the increasing attention to customer experience, and the growing availability of technologies, while security concerns and budget constraints inhibit adoption” {3}

The IoT use cases that will experience the greatest revenue growth over the 2016-2020 forecast period are smart buildings, smart grid (gas), insurance telematics, and connected vehicles. In addition, eight other IoT use cases will see revenue growth of more than 100% during this time.

“Companies will spend large amounts on IoT solutions, and the market potential is significant for vendors that have the right capabilities and understand how to position themselves in the emerging ecosystems,” says Kalal. “IoT adoption and use cases strongly vary across industry sectors, with flourishing opportunities both on the business and consumer sides. There has been an explosion of industry-specific pilots in the past months — the next steps now for adopters is understanding how to make IoT have a deeper impact on their business activities and extrapolating bang for the buck from their IoT investments.” {3}

IoT Market Expectation in CEE – by 2019

  • 25 Billion – the number of fibre connections
  • 25 Million – annual spending on connected vehicles
  • 42 Million – annual in-store offer revenue
  • 65 Million – annual omnichannel revenue
  • 19 Million – annual telehealth systems revenue
  • 49 Million – annual smartphone shipments

 Source: The Future of Connected Life in CEE, IDC April 2016 {4}

References

{1} Marcus Torchia (IDC US), Nigel Wallis (IDC Canada), Andrea Siviero (IDC West Europe), and Milan Kalal (IDC CEMA) – “Worldwide IoT Spending Guide Review”, IDC Webinar, January 11, 2017

{2} Milan Kalal – “Capturing the IoT Opportunity”, IDC IoT Forum, Bucharest, November 24, 2016

{3} Milan Kalal – “The Internet of Things in Central and Eastern Europe – Driving Change, Bringing Opportunity”, IDC CEMA Article, September 2016

{4} Radu Crahmaliuc – “IDC IoT Forum Bucharest 2016: Transforming Business and Improving Citizen’s Lives”, cloud☁mania, December 12, 2016

ANALIZA CLOUDMANIA – TOP 10 TENDINȚE PENTRU CLOUD ÎN 2017

cloud-cover-4

Ne pregătim să mai legăm cu fundă încă un an și să îl punem bine în cartea vieții. Ce s-a întâmplat în 2016? A fost un an bun, un an rău? Multi dintre noi abia așteaptă să se termine să vină ceva mai bun și mai curat… La fel și cu industria Cloud-ului. A fost un an de certă dezvoltare pe fondul liantului pe care îl reprezintă mediile  de Cloud în ansamblul inovațiilor care ne bombardează din ce în ce mai accelerat cu noi aplicabilități pentru Big Data & Analytics, aplicații mobile, Internetul tuturor lucrurilor conectate, realitatea virtuală și augmentată, inteligența artificială și ce s-o mai inventa de acum încolo…

Fiind fârșit de an au apărut tot soiul de predicții, tendințe, globuri de cristal și semne în bobi legate de ce va fi de acum încolo. Până mai acum 2-3 ani era simplu cu predicțiile astea pentru că nu existau decât 2-3 surse care anunțau trendurile tehnologice ce vor trebui băgate în seamă în anul care va să vină. Dar cum e deja greu să ți pasul cu toate anunțurile, analizele și articolele legate de predicții, pentru că deja sunt multe iar ritmul de diversificare și de verticalizare e tot mai accelerat.

De prin Octombrie încoace am tot urmărit anunțurile, le-am pus bine, iar acum încerc să fac o sinteză a tendințelor referitoare la evoluția industriei de Cloud din perspectiva CloudMania.

Organizațiile mari votează pentru Cloud

Cloudul s-a dovedit cea mai puternică tendință tehnologică din ultimii 10 ani. Puterea disruptivă a Cloud-ului a condus la dispariția unor procese anacronice de business și la uberizarea tuturor verticalelor industriale, punând la nivel de egalitate companii cu zeci de ani vechime cu organizații apărute și afirmate peste noapte.

Începând din 2017 rata de migrare în Cloud a companiilor mari se va accelera, ceea ce va influența o creștere accelerată a pieței. Care vor fi valorile acestei piețe? Aici estimările sunt total diferite, in funcție de surse. Conform Forrester, piața globală de Cloud public va fi în 2017 de peste 146 miliarde, cu un tren super-accelerat de creștere cu valori de cca 236 miliarde USD în anul 2020 (Forrester, Septembrie 2016). IDC vede o piață de Cloud care va crește la cca. 196 Miliarde USD în 2020 . Tot IDC prevede în alt studiu  o rată de creștere anuală de peste 19% și o piață globală de Cloud public de 141 miliarde USD în 2019. Gartner vine cu cifrele cele mai optimiste, preconizând că piața mondială de Cloud public va ajunge la o valoare de peste 204 miliarde USD încă de la sfârșitul acestui an…

2017 va fi anul Cloudului hibrid

cloud-cover-1Modelul de Cloud hibrid se bucură de o tot mai mare popularitate pentru că reprezintă o soluție în care toată lumea ”cade la pace”.  Hibridul oferă unei organizațiile toate atuurile pentru a își păstra integritatea și conformitatea sistemelor on premise, beneficiind de scalabilitatea și versabilitatea Cloudului. Vendorii tradiționali precum IBM, Oracle sau HPE încurajează  în primul rând adopția acestui model, având deja o bază importantă de clienți care sunt dispuși să investescă în Cloud dar nu au încă resursele sau nu văd care ar fi motivele să adopte o soluție integrate bazată pe un model de Cloud privat.  Un studiu Synergy Research Group apreciază o rată anuală de creștere de peste 45% pentru adopția serviciilor de Cloud hibrid, în timp ce serviciile publice IaaS/PaaS cresc cu peste 51%.

Emanciparea sistemelor hiper-convergente

Conceptul de hiper-convergență mai este asociat și cu aserțiunea: ”orice trebuie să aibă în spate o aplicație software”… Sistemele hiper-convergente reprezintă bundele de elemente hardware și software ce asigură funcții de procesare, stocare și comunicare prin rețea reunite într-un sistem de orchestrare ce permite administrarea prin intermediul unor instrumente din Cloud și dezvoltare de aplicații. Deși au fost avute în vedere încă de acum doi-trei ani, există toate premisele ca în 2017 sistemele hiper-convergente să fie adoptate pe scară largă la nivel enterprise.

Rolul CIO va suferi mutații importante

Pe măsură ce centrele de date vor migra spre Cloud, rolul și atribuțiile tradiționale ale directorilor informatici se va schimba radical. Rolul primar al unui CIO era legat de implementarea, upgradarea și menținerea în stare de bună funcționare a sistemelor la nivel de organizație. Prin migrarea în Cloud a celor mai importante elemente ale infrastructurii și utilizarea aplicațiilor de business în regim SaaS, tascurile efective ale unui CIO vor fi tot mai diverse și mai legate de eficiența operațională a organizației, nu numai de funcționarea calculatoarelor din birouri și accesul la Internet.

Migrarea bugetelor către departamente 

cloud-cover-2Oarecum în legătură cu tendința anterioară, poate fi privită și ca un paradox. De cele mai multe ori migrarea în Cloud nu înseamnă diminuarea bugetelor IT așa cum mulți analiști o consideră ca tendință clară. Există motive să credem că în realitate companiile vor cheltui tot cam atâta pe IT, doar că exercițiile bugetare se vor muta către departamente, conform unui trend de descentralizare a cheltuielilor operaționale. Conform predicțiilor avansate de IDC FutureScape, în anul 2020 peste două treimi dintre investițiile marilor companii vor fi direcționate către Cloud și tehnologiile disruptive…

Agregarea în jurul marilor furnizori 

Evoluția pieței demonstrează cu claritate că furnizorii care oferă tehnologii și soluții de infrastructură sunt campionii actuali ai pieței de Cloud. În ciuda unei diversificări continue a soluțiilor IT oferite ”as a Service”, vom asista la o intensă agregare a ofertelor de servicii în jurul platformelor oferite de marii jucători și de ecosistemele lor de parteneri. Astfel, Amazon, IBM; Google, Microsoft, Oracle, Salesforce sau SAP vor accelera adopția propriilor soluții de Cloud Privat sau vor găzdui platformele marilor organizații. Micii furnizori vor trebui să devină din ce în ce mai specializați pentru a putea oferi servicii de nișă. Asta până când îi va înghiți un ”pește mai mare”, care le va adopta serviciile sau le va desființa…

Există un container pentru orice

Integrarea containerelor bazate pe sisteme Open Source în platformele de dezvoltare a aplicațiilor nu mai este o modă, ci o necesitate. Forrester apreciază că în 2017 containerele Linux vor fi disponibile în orice platformă majoră, publică sau privată.  Dezvoltatorii le vor folosi în mod direct, construindu-și propriile ”stack-uri” pentru dezvoltarea de micro-servicii. Dar această tendință își va genera propriile provocări, deoarece la o adoptare masivă la scară enterprise apar inevitabilele problem legate de Securitate, monitorizare, stocare, back-up și networking generate de adoptarea containerelor în sistemele de producție.

Aplicațiile enterprise migrează în Cloudul public

Există deja un precedent, care se va intensifica și este deja considerat ca una dintre tendințele anului 2017. Mulți directori informatici din companiile care s-au încumetat să își găzduiască aplicațiile critice de business în infrastructurile publice de Cloud consideră că prin această măsură se rezolvă o bună parte din problemele critice specific mediilor enterprise. 

Verticalizarea ofertelor de soluții SaaS 

cloud-cover-3Piața aplicațiilor oferite ca servicii este deosebit de dinamică, deoarece aici există cea mai mare populație de furnizori. Practic,  orice producător de software și-a lansat cel puțin o replică a aplicațiilor tradiționale în Cloud, chiar dacă de multe ori simplul acces la o aplicație printr-un browser nu reprezintă garanția unui serviciu 100% Cloud. Dezvoltarea pe orizontală acoperită de migrarea aplicațiilor ERP sau CRM în Cloud va fi însoțită în 2017 de o intensificare a ofertelor specifice industriilor verticale, unde nivelul de specializare este tot mai ridicat.  Conform IDC, până în 2020 rata de penetrare a soluțiilor SaaS față de soluțiile on-premise va fi de 25%. Eu am toate motivele să cred că pentru multe vertical industrial această rată de penetrare va fi substanțial mai mare sau va fi atinsă mult mai curând. Să ne gândim numai la acceleratul proces de digitizare din industria productive, unde automatizarea, robotizarea și platformele IoT favorizează cu precădere utilizarea aplicațiilor mobile în Cloud.

Cloudul va genera noi modele de distribuție

Ei, asta da surpriză! Poate părea un paradox, în ideea că până acum unul dintre efectele cele mai disruptive ale Cloudului a fost dezechilibrarea metodelor tradiționale de vânzare a licențelor software perpetue. Sunt cazuri în care schimbarea metodelor de livrare a aplicațiilor a afectat canalele de distribuție. Marea majoritate a resellerilor nu au fost învățați să vândă servicii, chiar dacă nu toți clienții erau reticenți la marea necunoscută pe care o reprezenta achiziția de software prin subscripție. Acolo unde vendorii au încercat să tatoneze piața, oferind soluțiile SaaS ca alternative la licențele perpetue, a apărut foarte curând fenomenul de opacitate a resellerilor, pe modelul ”vând ce se vinde mai bine” și ”ce îmi aduce marginea cea mai mare”. Marginile la subscripțiile Cloud nu au fost la fel de ”generoase” ca cele ale licențelor perpetue, unde mai apăreau mici diferențe din vânzarea de pachete de mentenanță. În plus, foarte curând a apărut teama că la reînnoirea subscripției de Cloud clienții pot apela direct la vendor. În fine, situațiile în care unii clienți cumpărau direct cu cardul de la producători sau de la wholesellerii regionali au complicat și mai mult lucrurile, resellerii și distribuitorii tradiționali simțindu-se trădați. Și uneori pe bună dreptate…

Revenind la marea surpriză care se întrevede, sperăm ca o tendință, nu ca un fenomen singular, apare posibilitatea pentru acei reselleri care au și competențe de consultanță și servicii să se transforme în brokeri de soluții Cloud. Adică furnizorii de servicii vor avea posibilitatea să recomande cea mai bună soluție de Cloud, în funcție de cerințele sale, și să contribuie în mod direct la implementare și instruire. Conform unui raport  Markets and Markets, piața de brokeraj a serviciilor de Cloud va crește substanțial în perioada următoare grație și soluțiilor de Cloud hybrid. ”

IDC le dă mari speranțe distribuitorilor opinând că până în 2021 peste 75% dintre veniturile furnizorilor de servicii Cloud vor fi mediate de canalele de parteneri și de brokeri. În plus, toți distribuitorii majori vor miza pe brokerajul serviciilor de Cloud, care le vor aduce peste o treime din venituri chiar în anul 2018.

INOVAȚI, INTEGRAȚI, INCORPORAȚI

time-to-change

10 adevăruri crude în 2017, prezise de IDC pentru directorii IT

Într-un webcast de la începutul lunii noiembrie susținut de analiștii Joe Pucciarelli, Serge Findling, și Mike Jennett, IDC anunța cele zece predicții tehnologice de care trebuie să țină cont orice CIO în 2017.

În buna tradiție a analizelor IDC, predicțiile CIO Agenda acoperă cele mai importante tendințe ale momentului ce guvernează transformarea digitală a întregii economii globale, dar oferă o proiecție și pentru următorii 3 ani.

1: Valorificarea datelor – Până în 2019, 40% dintre proiectele IT vor avea ca scop crearea de noi servicii digitale bazate pe valorificarea mai eficientă a datelor – în era cunoașterii informația reprezintă combustibilul economiei digitale. Orientarea către servicii este un trend mai vechi, dar noile servicii vor fi bazate pe tehnologii ce valorifică toate valentele informației, de la analiza valorii la orice moment, la puterea predictive a datelor.

2: Pentru orice ecosistem – Până în 2018, 65% dintre organizațiile IT vor oferi servicii specifice fiecărui ecosistem, personalizate în funcție de cerințele de business ale clienților – rolul echipei de IT ca furnizor de servicii customizate este în continua creștere și reprezintă în sine transformarea prin care rolul IT-ului migrează din zona strict tehnică în cea de business.

3: Lipsa de viziune – Până în 2017, 40% dintre directorii IT nu vor putea aspira la un rol decizional la nivel de organizație din cauza lipsei de viziune, de credibilitate și de abilitatea de a influența – pare un procentaj destul de mare, dar să ținem cont de faptul ce estimarea este pe termen scurt. În 2-3 ani procentajul are toate șansele să scadă. În plus, mulți dintre directorii IT de astăzi nici nu își doresc o funcție executivă…

4: Adopția inovațiilor – Până în 2019, 75% dintre CIO vor recunoaște limitările tradiționalelor sisteme IT și vor adopta tendințele inovative –până acum 2-3 ani majoritatea managerilor IT erau reticenți în fața noilor tehnologii. Acum migrarea în Cloud nu mai este de loc un experiment riscant, ci o necesitate de business, iar impactul BiG Data & Analytics, IoT, Mobile sau Social este din ce în ce mai evident. Revoluția digitală acționează rapid, cu efecte radicale. Sunt șanse reale ca procentul să fie mult mai mare până în 2019.

5: Transformarea digitală – Până în 2018, 40% dintre directorii IT vor propune inițiative de transformare digitală bazate pe coerența dintre liniile de business, echipele IT și resursele organizaționale – Esența economiei digitale este valorificarea cunoașterii bazată pe colaborarea tuturor entităților dintr-un ecosistem.

 

idc-joe-pucciarelli

Image Source: Enterprise Mobility Forum

“În noua economie digitală, un CIO trebuie să învețe cum să formeze și să conducă o organizație IT care să se adapteze simultan cele trei imperative reunite în principiul Leading in 3D: Innovate, Integrate, and Incorporate.

Joe Pucciarelli, Group Vice President & IT Executive Advisor, IDC IT Executive Programs

 

 

 

6: Bimodalul pe cale de dispariție – Până în 2019, 80% dintre organizațiile IT bimodale vor fi afectațe de efectul cumulativ al complexității tehnologice, costurilor și pierderii credibilității – Este un adevăr crud, dar este clar că bimodal nu este același lucru cu hibrid…

7: Pasul de la fizic la digital – Până în 2018, 45% dintre directorii informatici vor face pasul preocupărilor primare de la fizic la digital – Dacă ne uităm la rapiditatea cu care evoluează piața, s-ar putea să avem aici o subestimare. În următorii 2 ani mulți CIO vor trebui să se adapteze la sistemele digitale din nevoia de viteză, predictibilitate și scalabilitate.

8: Apelați la platformizare – Până în 2018, 45% dintre CIO se vor canaliza pe ”platformizare” folosind DevOps – Am putea să ne gândim la un procentaj mai mare de 50%, ținând cont de nevoia acută de reducere a costurilor, implementare mai rapidă și creșterea agilității organizațiilor.

9: Să învățăm de la startup-uri – Până în 2019, 70% dintre organizațiile IT vor migra către o cultură apropiată de cea a startup-urilor – Asta înseamnă o atitudine bazată pe nevoi stringente, cu practice manageriale de ultimă oră și resurse oferite de comunitățile open source.

10: Adaptarea strategiilor de risc – Până la sfârșitul anului 2017, 80% dintre CIO vor adopta strategii de risc bazate pe reacții adaptive la amenințările de securitate, nevoia de conformitate și posibilele căderi de business.

Mesajul analiștilor IDC este clar: directorii informatici trebuie să găsească cea mai bună metodă pentru a reinventa rolul organizației IT. Altfel nu vor putea face față transformărilor. Iar riscul cel mai mare este posibilitatea de a fi înlocuiți de furnizori specializați în oferirea de servicii dedicate.

Articolul ”10 adevăruri crude pentru 2017, prezise de IDC pentru directorii IT” a fost publicat în revista IT Trends, nr.1, Noiembrie 2016

ICIPRO – CLOUD INFRASTRUCTURE FOR PUBLIC INSTITUTIONS IMPLEMENTED BY YMENS RECOGNIZED BY EUROCLOUD AWARDS ROMANIA FOR BEST BUSINESS IMPACT OF CLOUD SERVICES

Cover ICIPRO

Continuing the presentation of Romanian winners of EuroCloud Award 2016, here is a review of one of the most important Cloud project recognised in the “Best Business Impact provided by Cloud Services” category, where the champion is company Ymens, for the project „ICIPRO – Cloud Infrastructure for Public Institutions”.

Buton ICIPROWhat about the project? The ICIPRO project – Cloud Infrastructure for Public Institutions in Romania” is the result of deep collaboration between ICI – the National Institute for Research and Development in Informatics and Ymens, a Romanian company from Teamnet group. The project was born from a critical need for more efficient acquisition, implementation, and better operation and usage of IT infrastructure. In the same time, Romanian government should be aligned to the European strategy regarding Cloud adoption in eGovernment services.

What is very important here? ICIPRO is practically the very first major Cloud initiative for the public institutions in Romania. This is the first step in a more large adoption of Cloud Computing in Romanian public infrastructure. National Institute for Research and Development in Informatics (ICI) will be ready to extend ICIPRO bringing more services to this platform and offering more storage opportunities to Romanian government organizations. In this moment, only 20% of the data center capacity is currently used by ICIPRO.

The ICIPRO implementation is important also for his capabilities to create the required regulatory framework that will drive a fast adoption of Cloud models throughout the Romanian market.

ICIPRO is the first Cloud infrastructure project in Romania that addresses typical issues in public administration structures:

  • Data fragmentation and data duplication;
  • Improper usage of existing infrastructure capacity;
  • Complicated public procurement procedures and difficult flows.

The main benefits offered by ICIPRO implementation are:

  • Data center consolidation – ICIPRO offers IT availabilities for processing, storing and communication to all public entities that can either leverage this infrastructure to build new services or to migrate existing systems to a unified central platform;
  • Business Continuity services – available as backup or Disaster Recovery for existing systems in Public Administration;
  • One-stop-shop – for IaaS or PaaS services needs in the public entities for eGov services developing.
Costin-Matache

Costin Matache, CEO Ymens

 

“Innovation is our main goal. And for Ymens innovation has multiple dimensions. For the public administration clients, the innovation involves new technologies adoption stimulation. In this way, ICIPRO project transformed the National Institute for Research and Development in the first Cloud services provider for the public sector in Romania”, said Costin Matache, CEO Ymens, in an interview for EuroCloud Romania. “On the other hand, Ymens is a powerful promoter of BPaaS (Business Process as a Service) concept on the local market. On European level, this business model is already well defined as Smart Cloud BPaaS Broker”.

Which are the technologies adopted in the ICIPRO implementation? The main technology stack is based on a Microsoft core with Windows Server / Hyper -V 20 12 R2, Microsoft System Center, and Microsoft Windows Azure Pack. This was complemented by two components: NSBS Platform – NEC Cloud Brokerage Suite and ELO Digital Solutions – ELO Enterprise 9 as document management solution. In order to enhance the services delivered through this Cloud infrastructure, the project included also an interoperability platform based on Microsoft Biztalk Server 2013, and a user management platform based on Microsoft Forefront Identity Management Server.The software platform is supported by a high-end hardware infrastructure: 148 NEC servers based on Intel Xeon technology, HP storage systems 3 PAR 350 TB, CISCO Communication Infrastructure 10 Gbps, IBM Tap eLibrary, placed into a specially designed data centre location.

ICIPROBut ICIPRO project benefits will be multiplied by secondary and multi-reflection impacts of Cloud adoption, with direct involvement in:

  • Economic Growth: acquisition and usage of IT resources and services become more efficient, with major investment and operational costs;
  • Fast Social Integration: all public institutions, including social care institutions, gain access to high-performance IT infrastructure and services, being able to radically improve the quality of social services provided;
  • Environmental Sustainability: by infrastructure consolidation, any Cloud platform can reduce the CO2 footprint and improve the IT energy efficiency;
  • Governance: more performing IT infrastructure is a warranty for more efficient and better performing eGov services for citizens and business environment.

In the same time, ICIPRO platform offers a wide area of benefits for the Government employees:

  • Increased focus on building new and better services for citizen;
  • Fast access to high-quality infrastructure with reduced costs;
  • Improve internal workflows with ready-made solutions available on the Cloud and adapted to public sector user profile;
  • Funds reallocation for other priority investments;
  • Easier scaling for peak periods;
  • Improved SLAs for ITC infrastructure;
  • Business Continuity infrastructure availability.

Interesting is one of the ICIPRO main clients is ICI itself, due to platform facilitates allowed to scientific research activities. This will enable ICI to build an academic knowledge database associated with the implementation and operation of Cloud services.

Concluding, the ICIPRO project has the potential to enhance the technology usage in the Romanian public sector, thus covering IT needs and providing the necessary tools for a more transparent and efficient service delivery model for the citizens and the business environment. Cloud model brings a simplified interaction between citizens and the public administration, reducing the errors, providing rapid access to information, and impressive economies of time and budget.

Related articles:

Interviu cu Costin Matache, CEO Ymens, câștigator al premiului EuroCloud Romania 2016 „Cel mai Mare Impact in Business prin Implementarea Serviciilor Cloud” cu proiectul ICIPRO“, EuroCloud Romania, August 2016

Romanian Winners of EuroCloud Award 2016“, cloud☁ mania, July 2016

România nu a ieșit din Criza de Inovație

Innvation Cover

Iată un foarte interesant studiu făcut anual de Comisia Europeană în privința capacității de inovare a statelor membre. Rezumându-ne numai la rezultatele referitoare la România, concluzia generală este că suntem cam leneși… din punct de vedere inovativ.

Raportul CE ne ia mai cu binișorul: ”Romania is a Modest Innovator” Performanțele monitorizate în cadrul unui index de inovare arată o creștere gradată până în anul 2010, după care urmează declinul…  Capacitatea de inovare din 2015 este la un nivel semnificativ mai mic decât cea din 2008.

European Innovation Scoreboard (EIS)

EU Innovation Scoreboard

Sursa: European Innovation Scoreboard

Cunoscut anterior sub numele Innovation Union Scoreboard, European Innovation Scoreboard (EIS) este un instrument de monitorizare a nivelului de adoptare a inovației în toate statele UE. EIS oferă o analiză comparativă a performanței inovării în statele membre ale UE, dar și în alte țări europene sau la vecinii din regiune. EIS evaluează punctele forte și cele slabe ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice zonele în care trebuie să acționeze.

Raportul realizat pentru European Innovation Scoreboard 2016 relevă o Europă preocupată să ajungă din urmă marii lideri ai inovării la nivel mondial. Dar rata de inovare este încă scăzută la nivelul UE din cauza volumului redus de investiții și a unor condiții restrictive care afectează în special IMM-urile.

Suedia este lider autoritar al inovării în UE urmată de Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda. Cele mai rapide rate de creștere a inovației se pot observa în Letonia, Malta, Lituania, Olanda și Regatul Unit.

Mult sub media UE

Innovation Index

Sursa: European Innovation Scoreboard 2016

La fel ca pentru fiecare țară, UE a urmărit îndeaproape evoluția indicelui de inovare și pentru România. De-a lungul timpului, performanța relativă de inovare a României s-a depreciat de la 50% în 2008 la 34,4% în 2015 (procentele sunt în raport cu media europeană). România se poziționează cu mult sub media Uniunii Europene aproape la toate dimensiunile și toți indicatorii. Cele mai slabe performanțe sunt atribuite spiritului antreprenorial (din perspectiva dimensiunilor relative) și cererilor de brevete PCT (în termeni de indicatori).

România este apropiată totuși de media UE la un număr de indicatori, cu ar fi ponderea tineretului cu studii secundare de nivel superior, exporturile de produse high-tech sau ocuparea forței de muncă în firmele cu creștere rapidă în sectoare inovatoare.

Procentual, cele mai mari creșteri se observă pe dimensiunea resurselor umane (4,4%), iar ca indicatori la veniturile din licențe și venituri din străinătate (17%), proiecte și  modele comunitare (14%).

Cele mai puternice scăderi ale performanței sunt observate la investițiile de capital (-23%) – de ce oare?, la cota de vânzări a produselor noi din inovații (-21%), la cheltuielile de inovare non-R&D (-17%), la  IMM-urile inovatoare in-house (-17%), sau la IMM-urile cu inovații de produs sau de proces (-17%).

Ce concluzii putem trage de aici?

Iustin Capra

Marele inventator Iustin Capră

Ca nivel general de inovație suntem sub anul 2008, adică începutul marii crize… Criză care încă ne dă dureri de cap în destul de multe sectoare.

Leneși nu suntem, și nici proști. O serie întreagă de dovezi susțin acest lucru. Stăm destul de bine încă la resursele umane, la exportul de software și la nivelul de ocupare a forței de muncă din sectoarele cu putere mare de absorbție a inovației.

Cel mai prost stăm la investițiile de capital. Cam toți investitorii tradiționali și-au pierdut suflul și curajul. Prea mult au riscat. Prea mult au pierdut. O altă zonă nevralgică este incapacitatea noastră de a ne vinde inovația. Știm și vedem o serie întreagă de inventatori care mor de foame, în ciuda medaliilor cucerite la concursurile internaționale. Ar putea fi sursa unei campanii CSR: 2% pentru reabilitarea creierelor din România.

Ce au suedezii, danezii sau  finlandezii și noi nu avem? Ca să nu mai vorbim de nemți… Pe ei îi ajută vopseaua… În anii 90 se tot vorbea de modelul suedez. În timp s-a dovedit că nu e suficient numai modelul. E nevoie și de suedezii care să îl pună în aplicare…

Acum la modă e modelul portughez, urmat ce cel islandez. Două exemple clare și dure de pragmatism și răutate canalizată către un obiectiv. Obiectivele noastre care sunt? ”Răutatea” noastră unde e?

Astăzi, ”Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși a reușit să polarizeze atenția societății. Când vom vedea un mare banner pe clădirea Guvernului: ”Inovațiile inventatorilor români sunt ale tale, așa cum și țara asta e a ta.” ?

De ce e mai bun softul in Cloud? 10 + 1 argumente Pro

digital transformation_0

În ultimii ani am avut ocazia să particip la aceasta amplă transformare generată de schimbarea modalității de licențiere a aplicațiilor software. Cu toate efectele disruptive pentru vechile modele de vânzare prin canalele de parteneri. Dar și cu victimele colaterale, inevitabile într-un proces atât de radical.

Cloudul a produs deja multe transformări in business-ul de vânzare software. Și încă va mai produce. Deși furnizorii au simțit si ei ca pe un pumn in plex tăvălugul generat de migrarea aplicațiilor software in Cloud, nu au încotro si merg mai departe. Chiar si casele de software enterprise tradiționale. Unicornii vin tare din urmă.

De aceea, mi-am propus sa fac o centralizare a celor mai importante avantaje oferite de licențierea Cloud și de utilizarea soluțiilor SaaS. Unii analiști estimează că până în 2019 subscripțiile Cloud vor fi majoritare pe piața aplicațiilor software. Și intr-adevar, în SaaS nu există excepții. De la utilitare și instrumente, la aplicații de office, contabiltate, ERP, CRM, distributie, HR, logistica, la baze de date sau cele mai specializate solutii de CAD, simulare sau PLM (Product Lifecycle Management), document management.

În industria de software, încă există furnizori care oferă clienților posibilitatea de a-și alege modul de licențiere pe care îl preferă: licențe software perpetue cu pachete de mentenanță, licențe care pot fi închiriate pe o perioadă predefinită, și evident aceleași aplicații accesibile pe baza de subscripție sub formă de servicii Cloud. Dar acesta este o situație ideală, din ce în ce mai puțin întâlnită.

În marea majoritate a cazurilor, furnizorii folosesc sisteme diferite de licențiere iar clienții trebuie să aleagă în primul rând între funcționalitățile asigurate de fiecare produs, și mai apoi care e forma de licențiere.  Dar care este cea mai bună formă de licențiere pentru un produs software? De cele mi multe ori aceste aspecte sunt foarte puțin explicate, vendorii sau partenerii acestora punând accentul pe ceea ce îi interesează mai mult.

Technology in the handsDesigur, cum spunem acest sistem generează și numeroase inconveniente. Deranjul este chiar destul de mare. Dar ce este foarte important, aceste inconveniente nu îl afectează pe utilizator… ci pe resellerul și pe distribuitorul tradițional de software care ani de zile au vândut diskete si CD-uri… Și chiar pe furnizorul de software, care e nevoit ca într-un tip extrem de scurt să își instruiască sau să reconstruiască echipele de marketing și vânzări, pentru că vânzarea de Cloud e altceva față de vânzarea de licențe…,

Practica demonstrează că aplicațiile software oferite ca servicii oferă clienților o serie de avantaje competitive, neegalate de celelalte forme de licențiere. De se este mai bun softul în Cloud?

Iată așadar cele mai importante, dintre aceste avantaje. Desigur că ele sunt mut mai multe. Și vă rog chiar să mă completați. Sau să le disecați…

  1. Timp mai scurt pentru începerea utilizării – în modelul de licențiere SaaS aplicația software este gata instalată și configurată. Utilizatorii pot proviziona serverele din Cloud și pot avea acces instant la aplicații. Asta reduce fundamental fazele de instalare și configurare, oferind mai mult timp pentru utilizarea efectivă a aplicației.
  2. Plătești ce folosești – aplicațiile în Cloud oferă marele avantaj al costurilor predictibile, atât pentru subscriere, cât și pentru administrare. Chiar la schimbarea numărului de subscripții, se poate face o bugetare rapidă.
  3. Mai multe rezultate cu mai puține resurse – optând pentru modelul Cloud, companiile pot reduce sau chiar renunța la propriile centre de date. Reducerea numărului de servere, a costurilor de licențiere și a personalului alocat asigură diminuarea spectaculoasă a costurilor IT fără a afecta în mod major valențele de business ale clienților.
  4. Costuri scăzute – modelul SaaS asigură în primul rând o reducere dramatică a costurilor de infrastructură. Clientul plătește pentru serviciile dorite într-un mediu partajat sau multitenant. În acest caz costurile hardware și software sunt mult mai reduse în comparație cu modelul de clasic de licențiere.
  5. Mai puține cheltuieli de capitalunul dintre cele mai apreciate beneficii oferite de modelul de subscriere în Cloud este posibilitatea de a reduce considerabil investițiile de capital (CapEx). În ciuda disputelor care există încă în legătură cu valoarea trecerii de la un modelul CapEx la cel bazat pe cheltuieli operaționale  (OpEx), există un punct de vedere comun că pentru proiectele scurte și cele de durată mijlocie modelul OpEx este mai atractiv, prin absența angajamentelor financiare pe termen lung. In modelul OpEx nu mai e nevoie de o investiție inițială ceea ce permite organizațiilor să demareze proiectele foarte rapid, dar și să le încheie rapid, fără riscul de pierdere a investiției inițiale.
  6. Se poate lucra de oriunde – Utilizatorul de aplicații software în Cloud poate folosi programul dorit oriunde are acces la Internet. Grație progreselor realizate în serviciile mobile de Cloud și oferta de aplicații mobile, nu există restricții legate de dispozitivul mobil folosit.
  7. Update automat – pentru modelul de subscripții în Cloud, nu este nevoie de cheltuieli suplimentare pentru mentenanță sau alte pachete de administrare. Actualizările de software si reînnoirile de subscripții sunt asigurate de furnizorul de servicii Cloud, fără costuri suplimentare pentru client.
  8. Colaborare mai eficientă – aplicațiile în Cloud îmbunătățesc sensibil colaborarea prin posibilitatea pe care o oferă diferitelor categorii de utilizatori de a se întâlni în mod virtual și a partaja informații. Această facilitate reduce timpul de acces al produselor pe piață și crește calitatea produsului și a serviciilor client.
  9. Creșterea siguranței – una dintre marile griji ale scepticilor, este teama de a expune datele secrete ale companiei dincolo de gateway-ul organizației. De fapt, conform datelor furnizate de analiști soluțiile de stocare bazate pe Cloud oferă condiții superioare de siguranță. Toți furnizorii SaaS adoptă standarde de Securitate din cele mai stricte, atât pentru transferul, cât și pentru găzduirea informațiilor rulate de aplicații.
  10. Deschiderea spre competitivitate – migrarea către aplicațiile în Cloud oferă oricărei categorii de utilizator deschiderea către cele mai evaluate tehnologii de clasă enterprise, accesibile în forma on-premise numai unei populații restrânse de clienți. De multe ori, organizațiile mici și mijlocii sunt mai flexibile și iau decizii destul de rapid pentru a surclasa o concurență mult mai puternică, a cărei dezvoltare e frânată de inerția dintre diferitele nivele decizionale. Cele 80 de startup-uri care sunt considerate deja ca Unicorni (companii care au atins o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari după doar câțiva ani de la înființare) în industria IT sunt cel mai bun exemplu pentru această oportunitate.

În încheiere, cel de-al ”10+1” –lea argument menționat în titlu:

ERADICAREA PIRATERIEI – licențierea în Cloud și accesul controlat elimină aproape în totalitate pericolele legate de pirateria software, una dintre cele mai mari probleme din industria software. În special pentru aplicațiile comerciale care erau cele mai expuse pericolului de INSTALARE neautorizată. Desigur că subscripțiile Cloud nu elimină în totalitate problemele legate de UTILIZAREA neautorizată a aplicațiilor. Asta depinde de integritatea și disciplina utilizatorului autorizat… Dar asta e o altă problemă…

logo_it_trendsO bună parte din conținutul acestui articol se regăsește și în articolul „10 motive pentru care Subscripțiile Cloud sunt mai bune pentru business decât licențele software perpetue” , publicat în revista IT Trends din luna Mai 2016.

 

How IDC Sustain CIOs in Digital Transformation Process

Photo Source: pixabay

Ten years ago any second slide from any IT corporate presentation started with inevitable title: “Networking Industry Challenges”… Five years ago the same introductory slide started with: “Internet resources challenges”. Now, every 8 from 10 corporate presentations from all industries are using as introductory buzz: “Digital transformation challenges”…

It’s interesting the digital transformation tsunami looks to disrupt in the same way all companies, from any industry, but IT providers are affected first of all. From the managerial perspective, the responsibilities for “What are next?” be involving at the same time CEOs, CFOs, CDOs, but first of all CIOs…

How is disrupted the CIO role in organization level

The disruption power of digital waves is leading CIOs to fundamentally change the traditional technologies issues. Until yesterday the main CIOs attribution was more related to IT operations management, packaged software deployment, security prevention and risk minimization, having as main goals the general systems stability and cost reduction.

Today CIOs are forced to embrace a more expansive view of their roles, involving direct participation in company’s revenues increasing, customer experience improving and digital strategy shaping.

Who should conduct digital transformation process?

digital 3

Photo Source: pixabay

Analyst community is still divided discussing the main role in the digital economy. While majority opinion shows that CEOs should have the main contribution in digital vision and strategy establishment, it is clear that the major role in the transformation process coordination should be played by CIOs.

Looking to the business implication at organization level, it’s hard to see the limits. The goals for different departments should be aligned internally like general strategy, operational issues and process evaluation also. At the same time, the leader who establishes the vision and strategy needs strong technology knowledge and a clear understanding of transformation processes as well.

Anyway the biggest issues in CIO’s leadership will be focusing on digital business needs function of the organization’s capabilities and resources availability.  According IDC FutureScape: Worldside CIO Agenda 2016 Predictions”, 66% of CEOs plan to focus on digital transformation strategies for 2016 having in CIOs the major players in leading every department through this shift. The same report shows not many CIOs are confident in their managerial skills, only 25% being confident in how they will drive new digital streams.

Organizations have to solve now this dilemma: CEOs need CIOs in conducting role of business transformation process but CIO’s majority looks to be not ready for this demanding role. Without CIO’s technology skills a company will have not the power to adopt the key drivers of digital transformations: innovation, integration and incorporation.

While digital transformation is crucial on business success IDC predicts that by 2018, 70% of digital transformation initiatives could ultimately fail because of „ insufficient collaboration, integration, and sourcing or project management. In order to have successful digital transformation in a company, the same study shows „leaders need to encourage cross-functional collaboration around digital initiative”. IT teams will also need to use the “maturity it has achieved in agile project management, integrated service management and enterprise security to support the transformation engine,” according IDC.

6 ways CIOs should conduct digital transformation in the enterprises

digital 2

Photo Source: pixabay

Synthesizing the main conclusions of specialists researches, we can discuss about six essential powers CIOs needs to win in today’s digital transformation war:

  • Digital strategy – CIO must be able to articulate a coherent digital strategy, aligned with business objectives and to make that well understood at organization level;
  • Technology innovative leader: will continue to be the main charge of any CIO able to build and deploy the basic high-tech requirements;
  • Transformation leader – CIO will play a key role in digital business vision, helping to align digital initiatives with business goals;
  • Leadership abilities – any CIO should have a leading position in the strategy setting and execution;
  • Operational and financial knowledge – CIO should understand and assimilate the better cost of digital processes, being able to estimate ROI metrics;
  • Establishing and deploying process standards – is also critical to IT to deliver into digital business potential.

Are CIOs prepared for transformation leadership role?

Big majority of researches are showing a negative answer. What we have gone to do in such a short time? The better solution is to assist CIOs with digital transformation consultancy support. Are CIOs opens up this assistance? They don’t have too many to choose if they want to be digital transformation drivers for their organizations.

Could we teach CIOs in digital technologies? The answer should be definitively yes: CIOs has the technical skill to understand the innovation and to promote the value of change.

Could be CIOs good managers? This is function of their entrepreneurial skills and the opening on business metrics. Statistics shows more than 40% CIOs are ready to become CEOs in the next few years. This is part of business transformation process. In IT and other technical industries the limits of CEO’s and CIO’s competences are not so pregnant.

In other industries we can assume a lot of CIOs having managerial and economic skills, but average CEO’s technical level is under the understanding limits. This is the reason for the lack of reaction to digital changes in large categories of managers.

IT Executive Program for the CEE CIO proposed by IDC

IDC recently announced the extension of his IT Executive Program in the Central and Eastern Europe (CEE) Region. What is IDC’s IT Executive Program? This is an IDC initiative already tested for the US market featuring a comprehensive mix of fact-based research and advisory services for IT managers from all industries. The main goals of the program are to help organizations of the region to maximize the effectiveness of their IT investments, advising them how to identify new opportunities, how to mitigate the risks, and how to perform in business transformation process.

IDC’s initiative is starting from the clear necessity to better sustain CIOs and business leaders especially from the industries that were not considered technology dependent until recently. “IDC’s IT Executive Program is tailored to support the CIO to understand what digital transformation means for his or her industry. The program is designed to empower the CIO to be a driver of innovation in the organization, to help the CIO define his/her new role as technology becomes more integral to the business, and to concurrently support the real need to “keep the lights on” by maintaining and optimizing the existing infrastructure, service levels, and unavoidable legacy systems.” says Tom Schwieters, VP of Sales for IDC CEE and MEA.

Which are IDC’s main strengths offered as tools for specific expertise in key industries?  First of all is the analyst task force. More than 120 regional analysts and another 1,000 worldwide collaborated last year helping CIOs in CEE to receive the best answer to many specific questions like:

  • How will big data impact the pharmaceuticals manufacturing market?
  • How can oil and gas enterprises adapt to digital office trends?
  • What technologies and vendors should a large utilities firm consider when implementing its private Cloud service?
  • How should a national emergency authority organize its IT team?

 

After that, IDC has a lot of experience sourcing from best practices and a deeply knowledge of specifics in each market. IDC developed also some analytical processes like IDC Maturity framework which enables the measurement of organization’s development in various tech areas and management flows, providing a valuable guidance to lead the company to the desired level of development. Other example is IDC “Concierge” Service delivered as annual subscription model to IDC’s research database, including direct inquiry access to IDC’s research analysts around the globe, or to different projects to meet CIOs specific needs.  Each CIO has to solve a specific set of challenges, and IDC’s flexible delivery model is designed to adapt to these needs.

“The IT Executive Program is our fastest growing line of business and our number one investment priority over the medium term. We are very excited to broaden and deepen our advisory to CIOs around the region as they embark on the digital transformation journey,” explains Jan Siroky, VP and head of CEE Region at IDC.

Schloss Schonebrunn

Photo Source: schoenbrunn.at

IDC CIO Summit Vienna

Part of IDC’s support for CIOs are the specific events with different focus organised periodically around the CEE and MA regions. The next IDC event in Central East Europe is CIO Summit Vienna 20-22 of April,  organised in the imperial ambiance offered by Schönbrunn Palace.

The Summit will bring together top CIOs, thought-leading IDC analysts, and innovative vendors from 30 countries offering them good moments for networking, learning, and experience exchange. Having as key message: “Rise of the Disruptive CIO”, the main topics proposed by IDC’s analysts for this Summit addressing a lot of hot subject for this digital revolution period, like: real world experiences with the today and tomorrow key technologies (Cloud, Big Data, IoT), IT security for IoT, digital transformation in the Public Sector, banking OmniChannel, and others.

DE UNDE AU APARUT FURNIZORII IoT?

IoT a devenit un subiect din ce in ce mai mediatizat. Putem spune ca în ultimul an s-a scris și s-a vorbit mai mult despre IoT decât despre Cloud. Care sunt sursele unei asemenea evoluții? Iată o analiză publicată în recentul Catalog Cloud Computing ed. IV, dedicat sistemelor Internet of Things.

Un prim răspuns ne vine daca privim cifrele de piață – a se vedea primul capitol din Catalog

Deloitte

Source: Deloitte, 2014

→Cisco: 

  • 5 miliarde de oameni vor avea acces la Internet în 2020
  • 50 miliarde de dispozitive inteligente vor forma rețeaua IoE la nivel mondial.

→Gartner:

  • 6,5 miliarde de entități conectate în 2016 la nivel global
  • 20,8 miliarde de unități în 2020

IDC:

  • 28,1 miliarde de dispozitive IoT și M2M în 2020
  • 7100 miliarde dolari valoare piață

Juniper Research:

  • 38,5 miliarde dispozitive IoT conectate în 2020
  • 13,4 miliarde dispozitive în 2015.

Business Insider:

  • 24 miliarde device-uri instalate în 2020.

PwC:

  • 35% dintre producătorii de materii prime folosesc deja senzori inteligenți
  • 10% intenționează să achiziționeze.
  • 5,4 milioane de dispozitive IoT în industria minieră, petrol și gaze în 2020.
  • 220 milioane de mașini inteligente în transporturi în 2020.

Business Intelligence:

  • În 2030 majoritatea caselor vor fi conectate la sisteme inteligente în domeniul medical
  • 646 milioane device-uri instalate în domeniul medical în 2020.

CIFRE M2M, Machina Research:

  • 24 miliarde conexiuni M2M în 2024
  • 5 miliarde conexiuni M2M în 2014
  • 1600 miliarde dolari valoarea pieței M2M în 2024
  • 500 miliarde dolari valoarea pieței M2M în 2014
  • 1,5 milioane de dispozitive vor fi conectate la rețelele LPWA (low-power wide area) în 2020.

Un asemenea volum al pieței IoE/ IoT/ M2M nu poate fi generat decât de o multitudine de jucători. Unele estimări din 2013 indicau deja existența a peste 60 de vendori de platforme IoT, nu numai producători individuali de senzori, aplicații sau echipamente de infrastructură… Cercetările de piață de astăzi identifică peste 260 de furnizori de soluții de platformă IoT, diferitele încercări de clasificare a acestora fiind extrem de laborioase. În analiza realizată de Postscapes printre jucatorii cu cifre de afaceri de miliarde de dolari care s-au afirmat pe piața IoT regasim un amestec omogen de furnizori clasici de soluții IT (IBM, Oracle, Cisco, Google, Microsoft, SAP), producători de cipuri și soluții embeded (Intel, ARM, Atmel, Texas Instruments, Frescale), dar și companii care provin din industrii colaterale, avangardiști ai revoluției digitale (GE, Bosh, Ericsson, Qualcomm, PTC)

IoT Landscape

Source: weareratio.com

Ceea ce este aproape unanim acceptat, este faptul că diversitatea este deja prea mare și că piața IoT va trebui să parcurgă un amplu proces de consolidare. Dar până la consolidare să vedem de ce sunt șa mulți furnizori. Marea diversitate de platforme IoT existente se datorează în principal compoziției conglomeratice a ecosistemului ofertanților de soluții IoT, care vin din cele mai diferite sectoare de activitate:

  • Furnizorii de soluții PaaS – precum AWS, Azure sau Salesforce oferă deja servicii specifice bazate pe potențialul de backend al sistemelor IOT. Deși piața PaaS nu este la fel de dezvoltată precum celelalte sectoare Cloud, creșterea preconizată este semnificativă prin implicarea unor noi jucători.
  • Furnizorii de soluții software enterprise – Producători tradiționali precum Oracle și IBM și-au exprimat interesul clar pentru potențialul pieței de IoT, demarând dezvoltarea unor soluții integrate cu tehnologiile existente, aplicații verticale și servicii.
  • Operatori de telecomunicații – beneficiind de experiența asigurării canalelor de comunicare pentru sistemele M2M, furnizorii de servicii Telco au adaptat cu ușurință facilitățile tehnologice hardware și de networking existente.
  • Furnizorii de soluții Enterprise Mobile Management (EMM) – vendori precum BlackBerry sau VMware au proprile oferte pentru spațiul IoT. Pornind de la presupunerea că o mare parte din funcționalitățile acestor platforme de management mobile pot fi cu ușurință adoptate și integrate de sisteme IoT, se poate ușor constata că acest grup de furnizori sunt capabili să ofere platforme hibride, care facilitează dezvoltarea simultană de soluții EMM și IoT.
  • Companii Startup – ca și în alte etape de profunde transformări tehnologice din istoria aplicațiilor enterprise, piața IoT favorizează afirmarea unor noi furnizori de platforme care vor emula dezvoltarea noilor generații de soluții industriale. Astfel de platforme pot susține funcționalități precum procesarea evenimentelor complexe, instrumente de securitate, analitice în timp real, management operațional, ce oferă interfețe prietenoase pentru dezvoltatori. Kii, Xively, 2lemetry (Amazon), ThingWorx sunt doar câteva nume de companii care se afirmă în această zonă..
  • Producători de echipamente și infrastructură hardware – o zonă din care se afirmă nume mari precum Cisco, National Instruments sau Texas Instruments, ce au deja o bogată experiență în realizarea de senzori, dispozitive și echipamente ce pot fi conectate, configurate și administrate în rețea cu mult timp înainte ca noțiunea de IoT să devină populară.

Așadar, o mare diversitate de domenii, cu jucători care au deja tradiții, orgolii și cote importante de piață, dar care sunt dispuși să parcurgă la rândul lor un amplu proces de transformare care să le permită să se adapteze la noile tendințe tehnologice, dar mai ales să se impună pe noile piețe.

10 Titles for an IoT Books Library

In my documentation process for specific content to First dedicated IoT Catalog in Romania, I found a large number of interesting books. Unfortunately, big majority are in English. So here are some Titles for a virtual IoT Books Library. Is not a Top clasification. Is just a selection. Next step will be to find similar books in German, French, Spanish, Romanian, any other language.

Let’s see some titles:

IoT Book 01Architecting the Internet of Things

Authors: Dieter Uckelmann, Mark Harrison, Florian Michahelles

Publishing: Springer Berlin Heidelberg, 353 pages, Apr 3, 2011

Book is offering a research perspective on current and future developments in the Internet of Things. A broad range of topics are covered, from system design and core architectural approaches to end-user participation, business perspectives and applications.

 

 

IoT Book 02

Internet of Things, a Hands-on Approach

Authors: Arshdeep Bahga, Vijay Madisetti

Publishing: Vijay Madisetti, 446 pages, Sep 12, 2014,

Book is written as a textbook on Internet of Things for educational programs at colleges and universities, and also for IoT vendors and service providers who may be interested in offering a broader perspective of Internet of Things to accompany their own customer and developer training programs. The typical reader is expected to have completed a couple of courses in programming using traditional high-level languages at the college-level, and is either a senior or a beginning graduate student in one of the science, technology, engineering or mathematics (STEM)

 

IoT Book 03Internet of Things, Legal Perspectives

Authors: Rolf H. Weber, Romana Weber

Publishing: Springer Berlin Heidelberg, 135 pages, June 24, 2010

While the technology of the Internet of Things is still being discussed and created, the legal framework should be established before the Internet of Things is fully operable, in order to allow for an efective introduction of the new information architecture. If a self-regulatory approach is to be adopted to provide a legal framework for the Internet of Things, and this seems preferable, rulemakers can draw on experiences from the current regime of Internet governance.

 

IoT Book 04Internet of Things – Global Technological and Societal Trends From Smart Environments and Spaces to Green ICT

Authors:  Ovidiu Vermesan, Peter Friess

Publishing: River Publishers, 316 pages,  2011

The book is structured on the ideas promoted by the European research Cluster on the Internet of Things Strategic Research Agenda and presents global views and state of the art results on the challenges facing the research, development and deployment of IoT at the global level. IoT together with the other emerging Internet developments such as Internet of Energy, Media, People, Services, Business/Enterprises are the backbone of the digital economy, the digital society and the foundation for the future knowledge based economy and innovation society.

 

Technological Innovation for the Internet of Things” 4th IFIP WG 5.5/SOCOLNET Doctoral Conference on Computing, Electrical and Industrial Systems, DoCEIS 2013, Costa de Caparica, Portugal, April 15-17, 2013, Proceedings

IoT Book 05Authors: Luis M. Camarinha-Matos, Slavisa Tomic, Paula Graca

Publishing: Springer Berlin Heidelberg, 657 pages, April 30, 2013

This book constitutes the refereed proceedings of the 4th IFIP WG 5.5/SOCOLNET Doctoral Conference on Computing, Electrical and Industrial Systems, DoCEIS 2013, held in Costa de Caparica, Portugal, in April 2013. The 69 revised full papers were carefully reviewed and selected from numerous submissions. They cover a wide spectrum of topics ranging from collaborative enterprise networks to microelectronics. The papers are organized in the following topical sections: collaborative enterprise networks; service orientation; intelligent computational systems; computational systems; computational systems applications; perceptional systems; robotics and manufacturing; embedded systems and Petri nets; control and decision; integration of power electronics systems with ICT; energy generation; energy distribution; energy transformation; optimization techniques in energy; telecommunications; electronics: devices design; electronics: amplifiers; electronics.

 

 

Internet of Things – Unabridged Guide

IoT Book 06Author: Jacqueline Duncan

Publishing: Emereo Pty Limited, 114 pages,  September 1, 2012

This comprehensive guide offers a thorough view of key knowledge and detailed insight. In the IoT, ‘things’ are expected to become active participants in business, information and social processes where they are enabled to interact and communicate among themselves and with the environment by exchanging data and information ‘sensed’ about the environment, while reacting autonomously to the ‘real/physical world’ events and influencing it by running processes that trigger actions and create services with or without direct human intervention.

 

The Epic Struggle of Internet of Things

IoT Book 07Author: Bruce Sterling

Publishing: Strelka Press,  Kindle Edition, 30 pages, September 1st 2014

Internet of Things is not about things on the Internet. A world in which all our household gadgets can communicate with each other may sound vaguely useful, but it’s not really for us consumers. The Internet of Things serves the interests of the technology giants, in their epic wrangles with each other. And it is they who will turn the jargon of “smart cities” and “smart homes” into a self-fulfilling prophesy. In this piercing and provocative essay, Bruce Sterling tells the story of an idea that just won’t go away because there’s too much money to be made and a whole world to control.

 

IoT/ M2M CookBook

IoT Book 08Author: Harald Naumann

 Why Did I Write the IoT / M2M Cookbook? – I have worked in the Wireless M2M industry for more than a quarter of a century. Twenty-five years ago, we didn’t even have a word for “M2M” or “IoT”. We developed Machine to Machine devices without knowing that decades later these creations would be called “M2M devices”. Twenty-five years ago, the GSM network for wireless data communication did not exist. I took my first steps in wireless data communication with Frequency Shift Keying (FSK) on Private Mobile Radios (PMR). On PMRs we achieved communication speeds of 3600 bits per second. A little later we started using public analogue trunked radios. These trunked radio systems provided local terrestrial wireless networks on FSK. Years ago, the last public analogue trunked radio network in Germany was taken out of service.

 

Designing the Internet of Things

IoT Book 09Authors: Adrian McEwen, Hakim Cassimally

Publishing: John Wiley & Sons, 324 pages, Dec 9, 2013

Take your idea from concept to production with this unique guide – Whether it’s called physical computing, ubiquitous computing, or the Internet of Things, it’s a hot topic in technology: how to channel your inner Steve Jobs and successfully combine hardware, embedded software, web services, electronics, and cool design to create cutting-edge devices that are fun, interactive, and practical. If you’d like to create the next must-have product, this unique book is the perfect place to start.

 

Designing Connected Products” – UX for the Consumer Internet of ThingsIoT Book 10

Authors: Claire Rowland, Elizabeth Goodman, Martin Charlier, Ann Light, Alfred Lui

Publishing: “O’Reilly Media, Inc.”, 726 pages, May 18, 2015

This book provides experienced UX designers and technologists with a clear and practical roadmap for approaching consumer product strategy and design in this novel market. By drawing on the best of current design practice and academic research, Designing Connected Products delivers sound advice for working with cross-device interactions and the complex ecosystems inherent in IoT technology.

 

IDC: Piata IoT in regiunea CEMA va creste rapid

STUDIU IDC DEDICAT DEZVOLTARII PIEȚEI INTERNET OF THINGS ÎN ZONA CEMA

CCC4 Cover

CCC-IoT

Iată un prim studiu regional despre evolutia pietei Internet of Things, care include si Romania realizat de specialiștii de la IDC CEMA (Central Europe, Middle East and Africa). Redam integral textul articolului referitor la acest studiu, publicat in ce-a de-a 4-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania – dedicata IoT.

 

Internet  of Things este o piața care cunoaște o dezvoltare rapidă. Deși încă emergentă, tehnologia oferă un potențial considerabil pentru restul deceniului și IDC a început studiul acesteia în majoritatea țărilor din regiune, inclusiv în România.

în 2015, piața IoT în regiunea CEMA va crește rapid, aducând inovație tehnologică critică, care va permite îmbunătățirea proceselor de business și va impulsiona transformarea digitală mai departe decât a fost posibil până acum. IDC consideră că piața Internet of Things din CEMA va depăși 50 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2018, și în același timp, baza instalată de dispozitive autonome (“things”) conectate va depăși cifra de două miliarde de unități. Rata de adopție a IoT nu va fi uniformă, unele industrii crescând mai repede decât altele.

Abstract illustration with logistics infrastructure

IDC IoT

Iată câteva cifre esențiale din previziunile IDC legate de tendințele de pe piața IoT în CEMA:

  • Adopția rapidă a soluțiilor bazate pe IoT va accelera transformarea digitală a sistemului de sănătate în CEMA.
  • IoT va contribui la înlăturarea barierelor în adopția Cloud în industria producătoare (manufacturing).
  • Comunicațiile de tip Vehicle-to-Vehicle (V2V) și Vehicle-to-Infrastructure (V2I) vor căpăta o importanță deosebită pentru viitorul pieței de vehicule conectate.
  • Investițiile în IoT pentru soluții de tip omnichannel se vor dubla până la sfârșitul anului 2018.
  • Ofertele digitale personalizate și promoțiile în magazinele de retail vor aduce din ce in ce mai mulți clienți în magazine.
  • Operatorii de telecomunicații din regiunea CEMA se vor confrunta cu cereri de soluții de tip M2M (Machine-to-Machine) din ce in ce mai complexe.
  • Securitatea va continua să fie una dintre cele mai importante preocupări ale companiilor care investesc în IoT, ducând la apariția de oportunități noi pentru vendorii de soluții de securitate.
  • Securitatea publică și sistemele de urgență de tip 112 vor reprezenta mai mult de o treime din cheltuielile publice cu IoT între 2013 si 2018.
  • Până în 2020, circa 35% din sistemele de monitorizare din spațiile comerciale și cele publice vor fi conectate direct cu sistemele de management de trafic.
  • Orașele inteligente vor avea o dinamică neregulată în regiune, în strânsă legătură cu bugetele și rolul inovativ al managementului din orașele respective.

În prima jumătate a anului 2015 IDC a intervievat 1,569 de companii din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (regiunea EMEA). Dintre aceste companii, 989 au fost din Europa de Vest, 275 din Orientul Mijlociu și Africa, si 305 din Europa Centrala și de Est (CEE), mai precis din Cehia, Polonia, România și Rusia.

Rezultatele studiului în CEE arată că aproape o treime din repondenți plănuiesc să investească activ în IoT/M2M în următorii 1- 3 ani, de la investiții comune, la cele de natură critică pentru business. Majoritatea companiilor cu investiții critice vor fi din sectorul public și din sectorul financiar-bancar.

Cele mai numeroase investiții în IoT în următorii 1-3 ani vor fi făcute de sectorul financiar- bancar (39% din repondenți), urmat de servicii de business (37%) și de transport (36%). La polul opus se va situa sectorul public (21% din repondenți).

Cu toate ca regiunea CEMA nu aduce nimic nou în materie de tehnologii cutting-edge sau de implementări rapide, companiile au început să înțeleagă gradual importanța IoT și au demarat diferite proiecte de dezvoltare în domeniu. Vendorii de IoT trebuie sa fie pregătiți să vină în ajutorul acestor companii cu soluții potrivite, întrucât nevoile se vor extinde treptat de la securitate și managementul flotelor de vehicule, la soluții mai complexe (de exemplu managementul energiei).

Nefiind pionierii implementărilor IoT, pentru companiile din CEE prețul este și va rămâne cel mai important criteriu atunci când își aleg partenerul pentru implementările M2M/IoT si pentru vendorii de soluții, formula câștigătoare va fi un mix între experiența demonstrată (business cases) și prețuri avantajoase.

IDC organizează în data de 24 noiembrie 2015 prima conferința IDC Internet of Things in Romania – CONNECT to the FUTURE, ca parte a unui roadshow regional în vederea popularizării conceptului IoT în rândul companiilor. Subiecte cheie abordate în cadrul Conferinței de la București:

  • Sisteme de producție ciber-fizice – cea de-a patra revoluție industriala
  • Orașe inteligente – IoT îmbunătățește calitatea vieții
  • Clădiri inteligente – realități și viziuni
  • Era descătușării potențialului uman
  • O perspectiva legislativă – proiecte IoT, protecția datelor, drepturi de autor
  • Schimbarea paradigmelor în securitatea IT în era IoT
  • soluții IoT pentru sectoarele energie și utilități
  • IoT în sănătate – telemedicină
  • IoT în agricultură – tractoare smart, un început

”STUDIU IDC DEDICAT DEZVOLTARII PIEȚEI INTERNET OF THINGS ÎN ZONA CEMA”, Madalin Lazarescu – Research Manager IDC Romania, Catalog Cloud Computing Romania, Decembrie 2015

 

First IoT Catalog in Romania

AGORA Group and cloud☁mania started the new 2016 year with The 4th edition of Cloud Computing Catalog dedicated to Internet of Things (IoT) solutions. This is practically the first Romanian IoT dedicated publishing project released in print and online media.

CCC4 CoverAccording IDC, year-to-year growing of IoT market in CEMA region is expected to expand with 22% in 2015, reaching $14 billion in total value. More than 60% from this forecast value is estimated for CE Europe. The IoT Cloud Computing Catalog is offering most relevant information about the opportunity to choose, selecting criteria, and information about the technologies and services related to Internet of Things, with horizontal development perspectives and vertical applicability in healthcare, financial & insurance, automotive, manufacturing, agriculture, smart cities, smart homes, retail, and smart grid infrastructure.

General development of IoT regional market is driven by industrial expenses growing in automated public transit, connected vehicles, digital signage, asset management smart grid, and smart appliances coming from some key vertical industries like manufacturing, transportation, utilities, healthcare, retail and consumer.

Considering the valuable solutions and services diversity available on the Romanian market, the IoT Catalog is containing a large variety of IoT solutions and cloud services offered by international or local providers.

In alphabetical order we have descriptions and offering solutions from: BITSoftware – Socrate Cloud Distribution Solution, Fujitsu – MetaArc digital future modelling, IBM – solutions portfolio for IoT implementation in business, Microsoft Romania – dedicated IoT solutions with particular examples from Energy, Smart Public Services, Retail, and Manufacturing, Qualitance – Modern software development, SIVECO Romania – Cloud Services diversity and Waste Management Cloud solution , StarStorage – Star Vault Cloud Server, Telekom Romania – Smart City and M2M solutions, Ymens – whole SaaS portfolio,  and Zitec – complete Cloud services offer.

The IoT dedicated Cloud Computing Catalog is offering also a comprehensive guide with valuable information about:

  • Internet of Things historyCCC IoT p1
  • Market figures
  • Technology and Market Trends
  • Short IoT Dictionay
  • IoT Benefits
  • Real problems solved by IoT
  • EU IoT Reglations
  • IoT Providers Analyse
  • IoE and M2M Concepts and Benefits
  • Basics in IoT Systems Implementation
  • General Architecture of IoT Platforms
  • All abut Sensors
  • WiFi Technologies compatible with IoT
  • SCADA vs IoT
  • Fog Computing Concepts
  • Analytic Power of Fog Computing Solutions
  • Main Applicability Areas for IoT Systems
  • M2M Systems and Smart Cities
  • IoT in Healthcare
  • IoT in Automotive
  • Sherlock IoT Project
  • Data Flow in a IoT System
  • Top IoT Cities (after IoT Analytics)
  • Top 10 Books about IoT (after iotcentral.io)

Considering huge opportunities related to IoT/ IoE/ M2M industries and dynamic market development we intend to dedicate special Catalogs to most interesting verticals like: Smart Cities, Digital Manufacturing, Digital HealthCare, and more. This year Two other Catalogs are in work process.

We are open for any proposal coming from IoT providers or business partners. Just contact us @ Let’s Talk about Cloud.

 

MIC DICȚIONAR DE EXPRESII IoT

CCC$ Cover

Continuand seria de articole dedicate domeniului Internet of Things, iata cativa dintre termenii cei mai des intalniti si o descriere sumara pentru fiecare. Acest mini-dictionar de expresii des intalnite in proiectele IoT si nu numai, a fost publicat in ce-a de-a 4-a editie a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicata fenomenului Internet of Things.

 

Actuator – dispozitiv care poate completa acțiunea senzorilor, convertește un semnal electric într-o acțiune precum mișcarea. Cel mai întâlnit exemplu este servomotorul, care transformă energia electrică în energie mecanică.

Analytics – traduse uzual ca Analitice, seturi de algoritmi care transformă datele brute în informație care poate servi la luarea de decizii

Application program interfaces (API) –  set de funcții, comenzi și protocoale software folosite de programatori pentru dezvoltarea de aplicații care pot rula pe un anumit sistem de operare sau pe Web..

Artificial intelligence – capacitatea sistemelor de calcul de a efectua acțiuni care în mod normal necesită prezența omului.

Batch processing –  execuția unui set de programe fără a necesita intervenția omului. Aplicațiile analitice tradiționale rulează pe secvențe de procesare batch, în care datele sunt agregate în memorie batch și după aceea procesate.

Big Data – un termen popular pentru a descrie seturi mari de date ce nu pot fi administrate eficient cu sistemele de management tradiționale. În plus față de volum Big Data se referă la marea varietate de tipuri de date, structurate/ nestructurate sau la viteza de acumulare a acestor date.

Cloud Computing  – o definiție simplificată se referă la o infrastructură de resurse partajate (servere, rețele , aplicații, servicii) ce asigură o mare scalabilitate a administrării și procesării datelor, la costuri reduse. Mentenanța infrastructurii revine furnizorilor, iar utilizatorul are acces pe bază de servicii ș plătește pentru ce și cât folosește. .

Cognitive (technologies) –  set de tehnologii capabile să execute activități specifice, pe care doar oamenii le pot efectua. Exemple: viziune IT, procesarea limbajelor naturale, recunoașterea vocală.

Communication protocol –  set de reguli ce oferă un limbaj comun pentru comunicarea între dispozitive. Diferite seturi de protocoale sunt folosite pentru comunicarea device-to-deviceș cel mai comun exemplu e Hypertext Transfer Protocol (HTTP).

Complex event processing (CEP) –  un instrument analitic ce permite procesarea și analiza datelor în timp real, facilitând deciziile și acțiunile rapide. CEP este esențial pentru IoT prin abilitatea de a recunoaște modele prestabilite în seturile masive de date, cu rate de latență scăzute.
Computer vision –  tip de tehnologie cognitivă ce se referă la abilitatea computerelor de identificare a obiectelor, scenelor sau altor activități în imagini, care sunt procesate și folosite pentru diferite seturi de analize.

Descriptive analytics – tip de analitice ce ajută la înțelegerea cauzelor care au condus la generarea unui fenomen de business și la repetarea sau îmbunătățirea performanțelor.

Extraction, Transformation, Loading (ETL) tools – set de instrumente ce permite agregarea, procesarea și stocarea datelor într-un format ce poate fi folosit de aplicațiile analitice. Extracția se referă la achiziția datelor din multiple surse și formate.  Transformarea include activități precum diviziunea, reunirea, sortarea și transformarea datelor într-un anumit format. Încărcarea se referă la procesul de depozitare a datelor într-o bază de date, pentru a fi folosite ulterior la rularea analiticelor.

Gateway – combinație de componente hardware și software ce asigură conectarea între rețele.

Hadoop –  instrument open-source folosit la procesarea unor largi seturi de date. Dezvoltat în limbaj Java de către Apache Software Foundation,  Hadoop permite procesarea paralelă a unor mari volume de date în clustere unde fiecare computer oferă agregare și stocare locală.

oxford-english-dictionary

Photo source: change.org

In-memory processing –  poces de stocare a datelor în memorii RAM (random access memory) înaintea salvării pe hard disk; permite astfel interogarea, vizualizarea sau retragerea rapidă a datelor.

Internet Protocol (IP) –  protocol open network ce asigură o singură adresă pentru diferite tipuri de dispozitive conectate la Internet. Există două versiuni: IP version 4 (IPv4) și IPv6.

Internet transit prices – prețul stabilit de furnizorii Internet service provider (ISP) pentru transferul datelor prin rețea.

IP version 4 (IPv4) –  o versiune mai veche a IP. Oferă un spațiu pentru circa 6 miliarde de adrese, din care circa 4 miliarde au fost folosite deja.

IP version 6 (IPv6) – versiunea cea mai recentă de IP, ce oferă o scalabilitate superioară și suport pentru circa 3,4×1038 adrese unice, ceea ce practic asigură posibilitatea de a adăuga un număr nelimitat de dispozitive într-o rețea IoT.

Latency – timpul de întârziere la transferul datelor dintr-un punct al rețelei la altul. Rețelele low-latency asigură comunicația aproape în timp real.

Local area network (LAN) – rețea ce acoperă o arie de maxim 100 de metri, cu dispozitive conectate prin cablu (Ethernet, fibră optică) sau tehnologii wireless LAN (Wi-Fi).

Machine learning –  abilitatea sistemelor de calcul de a-și îmbunătăți performanțele prin simpla rulare a datelor, fără a urma alte instrucțiuni programate. Prin identificare automată a diferitelor modele de date, acestea pot fi folosite pentru a face predicții.

Machine-to-human (M2H) interfaces – set de tehnologii ce permit mașinilor să interacționeze cu omul. Exemple comune sunt dispozitivele wearables, home automation sau autonomous vehicles.

Machine to machine_00_TESLA_Institute

Photo Source: Tesla-Institute

Machine-to-machine (M2M) interfaces – set de tehnologii ce permit comunicarea de la o mașină la alta și luarea de decizii de acțiune. Unii consideră sistemele M2M similare cu cele IoT. În mod uzual, IoT este un concept mai general, care include interfețele machine-to-machine (M2M) și machine-to-human (M2H), incluzând și sistemele de management al informației care generează noi valori.

Metadata –  tipuri de date care descriu alte date. Ca exemplu simplu, metadata unui document include numele autorului, mărimea documentului, data de creare sau ultima modificare

Natural-language processing –  tip de tehnologie cognitivă ce se referă la abilitatea sistemelor de calcul de a procesa textele la fel cum o fac și oamenii, extrăgând diferite semnificații din text și generând la rândul lor texte ce pot fi citite.

Network protocol – set de reguli ce definesc modul în care computerele se identifică reciproc într-o rețea. Un exemplu este Internet Protocol (IP) ce oferă o adresă unică fiecărei mașini sau echipament conectat la Internet.

Parallel processing – prelucrarea datelor în mod concurențial în clustere de computere unde fiecare mașină asigură agregare și stocare locală.

Personal area network (PAN) –  o rețea cu extindere de maximum 10 metri, ce permite conectarea wireless prin tehnologii Bluetooth și ZigBee sau conectarea fizică prin Universal Serial Bus (USB).

Predictive analytics – instrumente de calcul ce asigură răspunsul la întrebări de genul: “Ce se poate întâmpla considerând tendințele anterioare?” Analiticele predictive procesează volume din ce în ce mai mari și varietăți de date pentru construirea de modele predictive.

Prescriptive analytics – instrumente de calcul ce răspund la întrebări de tipul: “Ce trebuie făcut pentru obținerea unui anumit rezultat dorit?” pe baza datelor legate de ceea ce s-a întâmplat și ceea ce s-ar putea întâmpla. Analiticele prescriptive includ tehnici de optimizare bazate pe largi seturi de date, reguli de business și modele matematice. Algoritmii prescriptivi pot include în permanență noi date ce asigură îmbunătățirea acurateței prescriptive și optimizarea deciziilor.

Relational databases – un tip de baze de date în care informația e organizată pe baza unor relații legate de un identificator unic. Datele structurate locate în bazele de date relaționale pot fi interogate folosind structured query language (SQL).

Sensor –  dispozitiv folosit pentru a digitaliza (a da sens) o condiție fizică sau un eveniment. Un senzor lucrează prin conversia impulsurilor non-electrice într-un semnal electric ce poate fi trimis către un circuit electronic.

Speech recognition – tip de tehnologie cognitivă focalizată pe acuratețea transcrierii vorbirii umane. Greutățile sunt legate de recunoașterea diferitelor accente, eliminarea zgomotelor de fond, viteza de vorbire, etc. Unele sisteme speech-recognition folosesc aceleași tehnici ca sistemele natural-language processing systems, altele folosesc modele acustice ce descriu sunetele și probabilitatea acestora de a se repeta într-o anumită secvență, într-un limbaj dat.

Structured data – datele stocate în formate predefinite, precum rândurile și coloanele dintr-un tabel. Sunt stocate în general în bazele de date relaționale și pot fi interogate folosind structured query language (SQL).

Structured query language (SQL) – un limbaj de programare standardizat de American National Standards Institute în 1986 ca limbaj de interogare pentru bazele de date relaționale. SQL oferă utilizatorilor un mediu de comunicare cu bazele de date și execuția unor operațiuni precum modificarea și retragerea datelor. SQL ajută agregarea, nu numai în bazele de date centralizate (toate datele în aceeași locație), ci și în bazele de date distribuite (datele stocate pe mai multe computere cu posibilitate de modificare concurențială a datelor).

Transducer – un dispozitiv ce asigură conversia unei forme de energie (electrică sau nu) într-o altă formă de energie (electrică sau nu). De exemplu un difuzor convertește un semnal electric într-un câmp magnetic și subsecvent într-o undă acustică.

Wide area network (WAN) – o rețea care acoperă o mare arie geografică, de la câteva sute de metri (între clădiri) la sute de kilometri (între orașe). O structură WAN este de fapt o conexiune de mai multe rețele locale LAN prin intermediul unor routere. Cel mai puternic exemplu de structură WAN este ”rețeaua rețelelor”, adică Internetul…

PUTEREA ANALITICĂ A SISTEMELOR FOG COMPUTING

logo_it_trendsAu trecut deja doi ani de cand vorbim despre Fog Computing. Puternica expansiune a sistemelor Internet of Things, deschide perspectiva unoi noi abordari pentru aceste tehnologii ce asigura puntea de legatura dintre IoT și Cloud. Iată un articol publicat în numărul din luna Decembrie 2015 al revistei IT Trends, bazat pe continutul specific despre IoT din Catalogul Cloud Computing – ediția speciala Iot- apărut in ultima săptămâna din 2015!

 

CCC$ CoverSe estimează că peste 90% din datele existente au fost create în ultimii doi ani… În fapt, în fiecare zi se creează alte 2,5 quintilioane de bytes de date și volumul crește exponențial. Potrivit unui studiu Cisco, proliferarea sistemelor IoT va face ca 40% din datele existente la nivelul anului 2020 sa provina din retele de achizitii de date bazate pe senzori. Astăzi un motor cu reacție poate genera 1 terabyte de date pe durata unui singur zbor, iar un retailer global poate acumula 2,5 petabytes de date provenite de la clienți în fiecare oră. În acest moment, 99,5% dintre aceste date nu au fost niciodată folosite și analizate…

Acesta este principalul motiv pentru construirea imperativă de sisteme analitice, care să poată folosi cât se poate de mult din această informație și a o returna sub formă de valoare operațională și agilitate de business.

În primul val al Internetului informația a putut fi livrată către analitice, dar folosirea datelor istorice nu a creat valoare decât într-un număr limitat de aplicații, precum estimările de exploatare a zăcămintelor de petrol sau procesarea statistică a datelor seismice pentru modelarea probabilistică a evenimentelor viitoare.

Astăzi, procesele definite mai general ca  Internet of Everything (IoE) permit rularea unei mari varietăți de aplicații ce necesită o nouă resursă intermediară de calcul, asociată cu termenul de Fog Computing. Prin extinderea funcționalităților Cloud computing către limitele rețelei, sistemele Fog Computing permit migrarea analiticelor chiar către sursele de date, facilitând procesarea acestora în timp real și generarea de acțiuni instantanee. În loc să risipească resurse prin transmiterea unor mari volume de date către centrele de procesare și analiză din Cloud, sistemele Fog Computing sortează și indexează datele local, trimițând către Cloud doar alertele sau situațiile de excepție. Pe scurt, totul funcționează ca un sistem de pre-Cloud local, de unde și analogia cu păturile de ceață care acoperă doar anumitele zone.

fogAnaliticele specifice Fog Computing necesită o arhitectură de rețea mai flexibilă, unde doar câteva elemente, precum politicile,  vor fi localizate în Cloud, cu funcții de procesare și transmitere în timp real către extremitățile rețelei. Datele care nu sunt atât de senzitive privind factorul timp pot fi trimise către Cloud pentru stocare pe termen lung și analize istorice.

Un alt imperativ al sistemelor Fog Computing este legat de standardizarea dispozitivelor și a interfețelor de date, integrarea cu modelele Cloud și construirea unei infrastructuri scalabile de administrare. O mare importanță este acordată dezvoltării viitoare a unor tehnologii precum vizualizarea datelor, ”streaming analytics” –  adaptare la fluxurile crescute de date sau ”machine learning” – îmbunătățirea performanței pe baza bunelor practici.

Cea mai comună aplicabilitate este cea a sistemelor inteligente de semaforizare. Prin aducerea analiticelor cât mai aproape de date senzorii din infrastructura de transport pot identifica poziționarea vehiculelor de intervenție (poliție, salvare, pompieri) și pot ajusta durata luminilor de trafic pentru a le ajuta să ajungă mai repede și mai sigur acolo unde este nevoie de ele. Nodurile de semafoare  pot interacționa în plan local cu alți senzori de teren, care pot detecta apropierea unui pieton sau a unui biciclist, măsurând distanța și viteza unor vehicule care se apropie de aceeași intersecție. Vehiculele pot primi la rândul lor mesaje de atenționare care pot acționa direct asupra frânei motorului în cazul unui pericol iminent.

O companie de petrol și gaze poate folosi senzorii acustici și de temperatură pentru a detecta condițiile anormale din teren și a preveni eventualele incidente. Un studiu recent arată că 37% dintre profesioniștii IT și OT se gândesc că în următorii trei ani majoritatea informațiilor vor fi analizate local, cu ajutorul unor dispozitive mobile conectate la limitele rețelelor. Alte aplicații practice pentru modelele Fog Computing sunt legate de proiecte Smart Grid, Smart Cities, educație, ecologie și sănătate.

Principlele avantaje ale modelului Fog Computing:

  • Datele sunt amplasate aproape de utilizatorul final – microcontrollerele permit păstrarea datelor în apropierea utilizatorilor, ceea ce e mai ușor decât stocarea lor într-un centru de date amplasat la mare distanță și elimină inerentele întârzieri în transferul de date.

  • Distribuție geografică – modelul Fog Computing extinde în mod natural serviciile de Cloud prin crearea unei rețele dense de ultimă generație cu numeroase noduri și distribuție geografică. Astfel accesul la Big Data și Analytics se realizează mult mai rapid, iar administratorii pot asigura suportul pentru cele mai diverse cerințe ale utilizatorilor mobili.

  • Asigură suport real pentru mobilitate și pregătirea pentru Internet of Everything – oricât de mare ar fi cererea de acces mobil și creșterea numărului de dispozitive mobile, sistemele Fog permit administrarea acestora indiferent de locație și modul de acces la informații.

  • Clienții sunt gata să le adopte –  un număr tot mai mare de furnizori de soluții de stocare și servicii distribuite de calcul au început să îmbrățișeze acest concept, pornind de la mai vechile modele de livrare de conținut și servicii complexe migrate în Cloud.

  • Integrare cu Cloud-ul și alte servicii – experiența Cloud poate fi îmbunătățită prin izolarea datelor utilizatorilor amplasați la extremitățile rețelei. De aici, administratorii pot livra servicii Data Analytics, Big Data, de securitate sau stocare direct pe un model Cloud pre-existent.

A aparut Catalogul Cloud Computing Romania – editie speciala IoT!

Primul Catalog IoT din Romania! 

Iată-ne la a 4-a ediție a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicat sistemelor Internet of Things, o alta realizare a colaborarii dintre grupul de presa Agora si platforma de knowledge cloud☁mania.

De ce IoT? Pentru că ne aflăm într-un adevărat boom al interconectărilor.

CCC$ CoverIndiferent de natura acestor conectări, senzor-terminal, mașină-mașină, mașină-om, om-om, brusc ne-am dat seama brusc că de ani buni acumulăm o grămadă de date pe care nu prea știm cum să le valorificăm. Într-o paralelă cu ce se întâmplă în minerit, pe măsură ce instrumentele de explorare și exploatare se perfecționează, crește și procentajul de minereu care poate fi separat de gangă, existând premisele ca haldele de steril să ofere resurse minerale mult mai valoroase și mai ușor de obținut decât zăcămintele în sine… S-a constatat că în multe cazuri datele provenite de la sistemele IoT existente nu sunt suficient valorificate, dar tehnicile moderne de analiză ne permit să decantăm noi resurse de valoare din informația existentă. Valoarea datelor se transformă în valoarea informației, care migrează în valoarea cunoașterii, care la rândul ei aduce valoarea de piață…

Gartner crede că aproape 21 de miliarde de unități IoT-ready vor funcționa  în anul 2020. Asta înseamnă o medie de 3,3 dispozitive pentru fiecare bărbat, femeie sau copil de pe Planetă… Uriașul volum de informații generate de oameni sau lucruri poate fi stocat, analizat și utilizat pentru a fi returnate într-o formulă customizată către fiecare receptor sub formă de VALOARE.

În cazul nostru, sperăm ca ce-a de-a 4-a ediție a Catalogului Cloud Computing să vă ofere o adevărată valoare de informații care să vă ajute la mai buna înțelegere și, de ce nu, la optimizarea sistemelor IoT de companie.

Cu atat mai mult, cu cat proiectul nostru reprezinta si primul Catalog IoT din Romania.

Le mulțumim partenerilor noștri din induwtria de IT&C  care au realizat valoarea proiectului și valoarea momentului, oferind informații de cea mai mare valoare despre soluțiile și platformele IoT , IoE sau M2M pe care le oferă la ora actuală.

 

%d bloggers like this: