VIITORUL DIGITAL AL EUROPEI SE BAZEAZĂ PE A 4-A REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ

Industria este unul dintre pilonii economiei europene. Sectorul de producție din Uniunea Europeană reprezintă 2 milioane de întreprinderi, 33 de milioane de locuri de muncă și 60% din creșterea productivității. Industria europeană trebuie să exploreze viitorul potențial al tehnologiilor IT&C, procesele de automatizare, precum și tehnologiile de fabricație și prelucrare centrate pe om.

Transformarea digitală a industriei este privită ca o sursă pentru crearea de oportunități extraordinare pentru Europa, care prin prisma evoluției Uniunii Europene se confruntă cu provocări uriașe. Posibilitățile deschise de sistemele de producție conectate și noile modele de afaceri sunt extrem de promițătoare, dar și riscurile pot fi dramatice. Conform unei estimări Rolland Berger, până în 2025 industria producătoare din Europa ar putea ajunge la o valoare adăugată brută de peste 1,25 miliarde de euro, în timp ce valoarea riscurilor e asociată cu posibile pierderi de 605 miliarde de euro, în valoare adăugată.

Tehnologiile digitale joacă rolul central în crearea de valoare în economia Uniunii Europene, având menirea de a produce transformarea radicală a tuturor aspectelor legate de dezvoltare, producție și servicii conexe. Renașterea industrială a Europei poate deveni o realitate numai în cazul în care digitalizarea produselor, proceselor și modelelor de afaceri este integrată în toate sectoarele industriale.

Günther Oettinger, Comisar European pentru Digital Economy and Society. Foto: ec.europa.eu

Dat fiind că industria este un pilon esențial al economiei europene, cu 2 milioane de companii și 33 de milioane de locuri de muncă, provocarea noastră politică și economică generală este de a vedea că toate sectoarele industriale, profită din plin de inovațiile digitale în produse, procese și modele de afaceri. Prin urmare, primul meu obiectiv este ca fiecare regiune din Europa să aibă un centru de inovare digital, care poate oferi expertiză de clasă mondială și competențele digitale necesare pentru economia locală și regională. (…) Și avem nevoie de aceste centre de competență pentru a lucra împreună la nivel european. Acesta este motivul pentru care voi propune ca, pentru prima dată, o parte substanțială din bugetul UE prevăzut pentru cercetare și inovare în domeniul digital să fie dedicată pentru acest lucru”, Günther OettingerBlog post 13 Aprilie 2015

 

La nivelul Uniunii Europene există deja o viziune care a debutat odată cu inițiativa Agendei Digitale a Europeiuna dintre cele șapte componente majore ale strategiei Europe 2020. Programul Agenda Digitală a evoluat și s-a transformat în Digital Single Market.

Adoptată pe 6 mai 2015, strategia Digital Single Market își dorește să asigure un acces mai bun la avantajele oferite de tehnologiile digitale tuturor cetățenilor și mediilor de afaceri din toată Europa. Acest lucru va permite eliminarea diferențelor esențiale dintre economiile clasice și cele moderne și va sparge barierele în calea dezvoltării activităților transfrontaliere online. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Cele 4 Revoliții industriale, Foto: wikipedia.org

În toate aceste eforturi de unificare a forțelor pentru digitalizarea Europei, domenii precum Cloud Computing, Big Data, IoT, sistemele cibernetice fizice și robotica sunt apreciate ca principalele surse de oportunități. Industria din Europa are potențialul de a se putea transforma, prin asimilare inovațiilor tehnologice, robotizarea și automatizarea producției, soluțiilor software pentru mediul enterprise sau procesele de fabricație bazate pe 3D Printing și realitate augmentată.

Pentru ca Uniunea Europeană să-și mențină competitivitatea, să păstreze o bază industrială puternică și să poată gestiona tranziția către o economie industrială și servicii inteligente, este nevoie de transformarea digitală a tuturor sectoarelor. 75% din valoarea adăugată de economia digitală provine din industriile tradiționale, nu din piața IT&C. Dar integrarea tehnologiei digitale de către acele întreprinderi tradiționale este elementul cel mai slab.

Strategia de dezvoltare digitală a Europei este bazată pe patru linii de acțiune:

  • Asigurarea accesului facil la tehnologiile digitale pentru toate întreprinderile industriale, în special IMM-uri. Acțiunea poate contribui și la completarea infrastructurilor de inovare digitale naționale și regionale;
  • Asigurarea supremației europene pe platformele industriale digitale bazate pe forța industriei europene în domenii importante de fabricație și inginerie precum industria auto, aeronautica și energia;
  • Pregătirea forței de muncă care trebuie să beneficieze de transformarea digitală – prin promovarea competențelor digitale în Europa și regiunile sale, la toate nivelurile și etapele de educație și formare profesională;
  • Identificarea unor soluții de reglementare inteligente pentru o industrie inteligentă – găsirea celor mai adecvate forme de abordare politică a problemelor dificile, cum ar fi răspunderea și siguranța sistemelor autonome sau proprietatea și utilizarea datelor industriale

Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016.

Se poate descărca ca pdf de la: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digitising-european-industry

Strategia își propune să stabilească legături între inițiativele naționale și regionale – cum ar fi ”Industrie 4.0”, ”Smart Industry”, ”Industrie du Futur”, ”High Value Manufacturing” – cu asigurarea gradului necesar de coordonare și să ajute la atingerea masei critice în cazul în care inițiativele individuale nu se pot realiza.

Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016.

Pe harta inițiativelor europene preluată de pe site-ul Comisiei Europene poate fi văzută o repartiție geografică a inițiativelor industriale lansate în fiecare dintre țările membre. Vom reveni cu amănunte despre cele mai reușite proiecte.

Viitorul producției industriale este digital

Încă de la Expozitia de la Hannovra din 2014  Siemens oferea o premieră a viziunii sale asupra industriei viitorului. Foto: siemens.com

  • Big Data: Până în 2020 volumul global de date va crește la 44 zettabyteswith, dintre care  10% vor fi date provenite de la sistemele Internet of Things.
  • Conform 52% dintre CEO industria va suferi transformări radicale ca urmare a digitizării
  • Ciclul de viață al produselor a scăzut cu 25%. Noile produse trebuie dezvoltate și lansate mult mai rapid.

Surse: Siemens AG, IDC, Statista, siemens.com/magazin

O parte din conținutul acestui articol conține materiale publicate în Catalogul Claud Computing Romania, ediția a 5-a, Digital Industry

 

Advertisements

Industry 4.0 motorul producției digitale

Într-o eră în care totul tinde să capete prefixul ”Smart”,  produsele inteligente fac parte deja din peisajul transformării digitale a industriei. Revoluția digitală modifică radical procesele tradiționale de fabricație. De la revoluția modelelor digitale din inginerie, la fabrici inteligente și la extinderea operațiunilor de vânzare la servicii pe întreg ciclul de viață al produselor, totul se referă la prototipuri virtuale, procese digitale de fabricație și mașini inteligente. Revoluția digitală în industria producătoare a devenit sinonimă cu conceptul Industry 4.0.

Ce este Industry 4.0?

Industry 4.0 este un concept larg adoptat ca driver de dezvoltare al industriei digitale. Acesta are la bază proiectul ”Industrie 4.0”, inițiat de un grup de cercetare industrială aplicativă, preluat și dezvoltat ulterior de guvernul german și anunțat în premieră în 2011, la Târgul Internațional de la Hanovra. Conform Industry 4.0, industria digitală se bazează pe produse personalizate, dezvoltate în medii flexibile de fabricație. [1]  Valoarea produselor inteligente va reuni caracteristicile fizice ale acestora cu experiența clienților și partenerilor de aprovizionare. Totul este integrat cu servicii de înaltă calitate, într-o nouă categorie de produse hibride.

Ce tehnologii drenează industria digitală?

Boston Consulting Group (BCG) a identificat o serie de tehnologii majore care guvernează conceptul Industry 4.0 [2]:

  • Serviciile Cloud – singura alternativă în procesarea, stocarea, monitorizarea și controlul datelor din proceselor industriale;
  • Internetul obiectelor (IoT) – reunește întregul ecosistem de comunicare între echipamente, dispozitive și senzori ce captează informații primare și generează răspunsuri în timp real;
  • Big Data și Analytics – datele generate de fiecare etapă de dezvoltare a producției, de la inginerie la proiectare, testare și lansare de producție sunt preluate și analizate generând decizii în timp real;
  • Simularea inginerească (CAE) – produsele scenariilor virtuale de modelare din fazele timpurii ale fluxului de lucru sunt vitale pentru atingerea performanțelor, scurtarea timpului de comercializare și reducerea costurilor de producție;
  • Imprimarea 3D și producția de aditivi – capacitatea Imprimantelor 3D industriale joacă deja un rol tot mai mare în producerea de mici piese și componente personalizate;
  • Realitatea augmentată (AR): sistemele bazate pe senzori și echipamente mobile de realitate augmentată vor juca un rol-cheie în creșterea productivității, instruirea și accelerarea proceselor de producție. .

De la IoT la la industria digitală

Într-o definiție Accenture, “Internetul obiectelor (IoT) este un concept și o paradigmă care consideră o prezență omniprezentă în mediul înconjurător a unei varietăți de obiecte, tehnologii convergente pentru medii inteligente și ecosisteme integrate” [3]. Aceeași sursă menționează că nucleul industriei digitale se bazează pe sisteme conectate extrem de inteligente, care creează un lanț de valori complet digital. Aceasta este cea de-a 4-a revoluție industrială activată de Industry IoT (IIoT).

Transformări esențiale aduse de industria digitală:

  • Procesele digitale asimilate în producție, în toate sectoarele, de la mașini de înaltă tehnologie la echipamente industriale;
  • Industrializarea digitală – companiile trebuie să integreze aceste tehnologii pentru a-și îmbunătăți lanțul valoric;
  • Optimizarea – procesele de producție digitale sunt esențiale pentru creșterea afacerii.
  • Produse inteligente pentru industria digitală 4.0

Produsele inteligente integrate în fluxurile de producție moderne sunt capabile să se auto-proceseze, să stocheze date, să comunice și să interacționeze cu ecosistemul industrial. Pornind de la sistemele inițiale bazate pe tehnologii RFID, capacitatea produselor de a furniza informații a evoluat. Produsele inteligente nu transmit doar identitatea lor, ci și maturitatea în istoricul ciclului de viață. Mașinile inteligente pot acționa autonom, luând singure decizii critice legate de oprirea unor procese sau înlocuirea unor componente, trimițând recomandări pentru operațiunile de întreținere viitoare [4].

Tezele de la Hechenberg la baza modelului digital

Un pas important în procesul de fabricare modern a fost adoptarea de modele digitale în fluxurile de producție. Pe baza planurilor inițiale de inginerie, schițate de designerul de produs, desenate de echipa de proiectare și prototipuri de către inginerul de testare, avantajele principale ale modelului digital sunt că acesta poate fi modificat în orice moment într-un proces de fabricare complet digital. Pe măsură ce colaborarea dintre aceste echipe se îmbunătățește, prototipul va fi asimilat rapid în producție, iar produsul finit va deveni mai rapid pe piață. Mai multe produse, mai bune, mai rapide și cu mai puține costuri de producție. Orice eroare poate fi detectată rapid, indiferent de faza î care a ajuns produsul, fără pierderi materiale adiționale.

Conceptul de model digital se regăsește pentru prima oară în ”Tezele din Hechenberg” – un set de 4 teze dezvoltate de un grup de specialiști în inginerie și software care în mai 2014 s-au adunat în satul bavarez cu acest nume:

  • Baza produselor inovatoare, “inteligente”, conectate, sunt modele digitale;
  • Modelul digital trebuie să conțină toate elementele mecanice, electrice, electronice și software și poate reflecta practic interacțiunea lor;
  • Modelele digitale fac posibilă dezvoltarea, producția și funcționarea produselor complexe;
  • Gestionarea integrată a modelelor de produse digitale de-a lungul întregului ciclu de viață este o condiție prealabilă importantă pentru Industry 4.0.

Consecința acestor teze a fost diversificarea soluțiilor software specializate în procesare inginerească, proiectare (CAD) și simulare (CAE), precum și a pachetelor integrate de aplicații Product Lifecycle Management (PLM). Conform unui raport al Research & Markets [5], piața globală de software pentru inginerie a fost de 20 miliarde dolari în 2014, cu o creștere preconizată de 12,4% pe an până în 2022. Driverele de dezvoltare sunt automatizarea proceselor industriale și cererea sporită de soluții integrate de analiză și proiectare. Platformele pentru aplicații inginerești au evoluat împreună cu întreaga industrie IT. Un impact dramatic în reducerea costurilor, îmbunătățirea calității și lansarea de noi produse a reprezentat migrarea aplicațiilor de proiectare și de simulare în Cloud. Soluțiile PLM sunt utilizate într-o varietate de procese de dezvoltare a produselor, în întregul ecosistem din industrie, de la produse de mari dimensiuni și procesare la furnizori de lanț de aprovizionare.

Ce urmează după transformarea digitală?

Greu de ghicit… După un val, vine altul… Ce va aduce noul val e greu de anticipat pentru că fenomenul ține de ampla transformare economică și socială care controlează asimilarea inovației în business și în viață. Ce se poate bănui deja, este faptul că transformarea digitală aduce organizațiile industriale în pragul unui alt trend perturbator: Convergența [7]

Industria IT, aflată în primele tranșee ale procesului de transformarea digitală, a ajuns la anumite limite. A atins granițele unui ecosistem în care diferențele dintre furnizorii tradiționali de hardware, dezvoltatorii de software, furnizorii de servicii IT și telecomunicații au dispărut. Furnizorii de tehnologie combină diferite componente IT în pachete de servicii ”pay-per-use”. Mulți vendori IT s-au lansat în afacerile non-IT. Plățile mobile, tehnologiile ”Near Field Communication (NFC)”, soluțiile de plată ”friend-to-friend” sau schimbul valutar P2P sunt câteva exemple de domenii în care companiile high-tech au început să se extindă pe o piață controlată până acum doar de industria financiară. Un studiu Accenture a arătat că 72% din populația născută după anul 2000 în America de Nord e mult mai deprinsă să genereze tranzacțiile financiare de la un operator de comunicații, dintr-un magazin high-tech sau de la o unitate poștală, decât de la sediul unei bănci.

Sunteți gata pentru Convergență?

Convergența care rezultă din valul de transformare digitală va afecta treptat și organizațiile din alte sectoare. Cu cât companiile devin mai digitale, granițele dintre industriile tradiționale se vor estompa. Așa cum industria IT a reușit să integreze diverse componente IT complexe într-un singur serviciu de Cloud, ce ar împiedica băncile digitale să ofere servicii de ipotecare, asigurări, utilități, Internet, televiziune digitală și securitate odată cu finanțarea pentru o casă – adică tot ce ai nevoie pentru o nouă locuință – într-un pachet unic de servicii ”pay-per-use” disponibil online? Dacă ne gândim bine, tehnologia și infrastructura pentru o astfel de convergență există deja…

Pe măsură ce tot mai multe servicii vor urca în Cloud și se vor acomoda cu multivalențele Convergenței, furnizorii vor trebui să își clădească propriile avantaje competitive prin relații digitale cu clienții. Un bun exemplu este evoluția Michelin [6]. Conectivitatea și echipamentele industriale inteligente au permis producătorului de anvelope să-și repoziționeze modelul de afaceri. Michelin nu se mai recomandă ca producător și vânzător de anvelope, ci ca furnizor de servicii de rulare… Cum asta? Prin funcții inteligente și senzori de bord, anvelopele sunt controlate și monitorizate permanent, generând servicii de mentenanța predictivă. În cazul Michelin, noul model de business asigură convergența modelului economic clasic – bazat pe vânzarea de produse, într-unul digital -axat pe furnizarea de servicii pe întreg ciclul de viață.

Transformarea digitală și Convergența vor continua să remodeleze industriile, societatea și viața noastră curentă. Asigurați-vă că organizația dumneavoastră e pregătită pentru această călătorie!

Referințe:

[1] “The new High-Tech Strategy Innovations for Germany”, Bundesministerium für Bildung und Forschung, 2014;

[2] BCG.perspective – ” Industry 4.0: The Future of Productivity and Growth in Manufacturing Industries”, 2015;

[3] Accenture – “Are you ready for Digital Industry 4.0?”, 2015;

[4] Schmidt R., Möhring M., Härting R.C., Reichstein C., Neumaier P., Jozinović P. – “Industry 4.0 – Potentials for Creating Smart Products: Empirical Research Results”, Springer, Iunie 2015;

[5] Research and Markets: ”Engineering Software (CAD, CAM, CAE, AEC, & EDA) Market – Global Industry Analysis, Size, Share, Growth, Trends and Forecast 2014 – 2022”, Business Wire, 2015

[6] ”L’industrie numérique 4.0 : un cas d’école pour une révolution industrielle”, L’UsineDigitale, 2014.

[7] Radu Crahmaliuc – ”30 de întrebări despre transformarea industriei digitale”, Catalog Cloud Computing, ediția a 5 –a Digital Industry, Iulie 2016.

 

GDPR explicitat (6): Dreptul de acces, rectificare, ștergere sau restricționare

AU MAI RĂMAS 295 zile!

Noul regulament pe care noi îl discutam sub titulatura generica de GDPR vine cu unele drepturi noi pentru indivizi și consolidează unele dintre drepturile care existau deja in Legislația Europeana.  GDPR oferă persoanelor fizice vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal următoarele drepturi generale: Dreptul de a fi informat, de acces, de rectificare, de ștergere,  de a restricționa procesarea, dreptul la portabilitatea datelor,  la obiect, precum și drepturi legate de luarea de decizii automatizate și de profilare.

După ce în articolul precedent am prezentat și comentat dreptul de a fi informat și transparența comunicării, continuăm trecerea în revistă a celorlalte drepturi.

Dreptul de acces

Ce informații poate o persoană să ne solicite conform GDPR?

Conform GDPR orice persoană vizată poate solicita dreptul de acces la datele personale, în anumite condiții.  În mare aceste drepturi se regăsesc și în prevederile legislației anterioare.

Astfel, potrivit Articolului 15: ”Dreptul de acces de către persoana vizată”, pot fi solicitate următoarele tipuri de  informații:

  • care e scopul prelucrării datelor personale?
  • ce categorii de date cu caracter personal sunt în cauză;
  • care sunt destinatarii cărora le-au fost furnizate datele cu caracter personal;
  • care este perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal;
  • dreptul la rectificare, ștergere, obiecție sau restricție;
  • dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere;
  • în cazul în care datele cu caracter personal nu sunt colectate de la persoana vizată, orice informații disponibile cu privire la originea lor.

Care este scopul asigurării dreptului de acces?

În noua formulare, GDPR preia în mare parte prevederile existente, în virtutea faptului că orice persoană vizată trebuie să aibă drept de acces la datele cu caracter personal colectate care o privesc şi ar trebui să îşi exercite acest drept cu uşurinţă şi la intervale de timp rezonabile, pentru a fi informată cu privire la prelucrare şi pentru a verifica legalitatea acesteia. Acest lucru include dreptul persoanelor vizate de a avea acces la datele privind sănătatea, de exemplu datele din registrele medicale conţinând informaţii precum diagnostice, rezultate ale examinărilor, evaluări ale medicilor curanţi şi orice tratament sau intervenţie efectuată.

Orice persoană vizată trebuie să aibă dreptul de a cunoaşte şi de a i se comunica în special scopurile în care sunt prelucrate datele, și dacă este posibil, perioada pentru care se prelucrează datele cu caracter personal, destinatarii datelor cu caracter personal, logica de prelucrare automată a datelor şi, cel puţin în cazul în care se bazează pe crearea de profiluri, consecinţele unei astfel de prelucrări.

Putem percepe vreo taxă pentru furnizarea datelor?

Vechile prevederi ale Legi 677/ 2001 arătau că o persoană putea solicita accesul la date în mod gratuit doar o data pe an. Actualul regulament nu specifică perceperea vreunei taxe, dar lasă libertatea fiecărui membru UE să stabilească în ce condiții pot fi percepute anumite taxe, mai ales când implică un volum considerabil de lucru din partea operatorului sau atunci când o cerere este vădit nefondată, excesivă sau repetitivă.

În cât timp trebuie să furnizăm informațiile solicitate?

Regulamentul oferă operatorilor o perioadă rezonabilă de până la o lună pentru a răspunde  solicitărilor de acces la datele personale. În anumite situații, acest termen poate fi prelungit cu încă o lună, dar suntem obligați în acest caz să anunțăm persoanele vizate de această prelungire, cu justificările de rigoare în termen de cel mult o lună de la primirea solicitării.

Cum putem furniza  informațiile?

În mod normal, trebuie să verificăm mai întâi identitatea persoanei care depune cererea, folosind „mijloace rezonabile“. În cazul în care cererea se face electronic, ar trebui să furnizăm informațiile tot într-un format electronic utilizat în mod obișnuit. Față de prevederile anterioare, GDPR vine cu o idee inovatoare: acolo unde este posibil, noi ca operatori de date ar trebui să putem furniza acces de la distanţă la un sistem sigur, care să ofere persoanei vizate acces direct la datele sale cu caracter personal. Acest drept nu ar trebui să aducă atingere drepturilor sau libertăţilor altora, inclusiv secretului comercial sau proprietăţii intelectuale şi, în special, drepturilor de autor care asigură protecţia programelor software (GDPR – Considerentul 63). Deși acest tip de acces nu este posibil în toate cazurile, există unele sectoare în care acest lucru ar fi posibil, prin integrarea în sistemele CRM.

Dreptul la rectificare

Ce este dreptul la rectificare?

Conform Articolului 16: ”Dreptul la rectificare” ”Persoana vizată are dreptul de a obţine de la operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea datelor cu caracter personal inexacte care o privesc. Ţinându-se seama de scopurile în care au fost prelucrate datele, persoana vizată are dreptul de a obţine completarea datelor cu caracter personal care sunt incomplete, inclusiv prin furnizarea unei declaraţii suplimentare.”

Când pot fi rectificate datele personale?

Persoanele vizate au dreptul de a ne solicita rectificarea datelor personale, în cazul în care acestea sunt inexacte sau incomplete și în special când datele personale nu au fost colectate direct. Perioada de timp alocată de regulament pentru rectificarea datelor este de maxim o lună, cu posibilitatea extinderii la două luni, în condiții speciale. În cazul în care nu se iau măsuri ca răspuns la o cerere de rectificare, trebuie să ca persoana vizată să fie informată de cauzele speciale existente  și în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, trebuie să știe că are dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere și la o cale de atac.

 

Dreptul la ștergere sau ”Dreptul de a fi uitat”

Ce este dreptul la ștergere?

Dreptul la ștergerea datelor personale face parte din noile prevederi introduse de GDPR. Cunoscut în special ca „dreptul de a fi uitat“, acesta se bazează pe principiul de a garanta oricărui individ libertatea de a  face ce vrea cu datele sale personale, inclusiv de a le șterge, dacă nu există un motiv convingător sau special pentru continuarea procesării și stocării acestora.

Când ni se poate solicita dreptul la ștergere?

Conform Articolului 17, Alineatul 1: Dreptul la ștergerea datelor (“dreptul de a fi uitat”), persoana vizată are dreptul de a obţine din partea operatorului ştergerea datelor cu caracter personal, fără întârzieri nejustificate, iar noi ca operatori avem obligaţia de a şterge datele cu caracter personal, în cazul în care există unul dintre motivele:

  • datele nu mai sunt necesare pentru scopurile pentru care au fost colectate sau prelucrate;
  • persoana vizată îşi retrage consimţământul pe baza căruia are loc prelucrarea;
  • persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) dreptul la opoziție
  • există neclarități legate de legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal;
  • datele trebuie şterse pentru respectarea unei obligaţii legale care revine operatorului;
  • datele cu caracter personal aparțin unor copii, cu vârsta sub 16 ani.

În Articolul 17, Alineatul 2 se ia în discuție cazul în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal şi este obligat, în temeiul alineatului (1), să le şteargă. Ce trebuie să facem în acest caz? În funcție de tehnologia disponibilă şi de costul implementării, trebuie să luăm ”măsuri rezonabile”, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa toți procesatorii care prelucrează datele cu caracter personal că persoana vizată a solicitat ştergerea de către aceşti operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.

Trebuie să mai reținem faptul că dreptul la ștergere nu asigură și o aplicare absolută a „dreptului de a fi uitat“. Persoanele fizice au dreptul de a dispune cum doresc de datele cu caracter personal șterse, le pot încredința unui alt operator, le pot actualiza și pregăti pentru alte tipuri de prelucrări.

Când putem refuza să dăm curs unei cereri de ștergere a datelor?

Situațiile în care prevederile de la Alineatele 1 și 2 nu se aplică sunt explicitate la Alineatul 3, unde se consideră ca situații de excepție cele în care prelucrarea este necesară pentru:

  • exercitarea dreptului la liberă exprimare şi la informare;
  • respectarea unei obligaţii legale;
  • motive de interes public în domeniul sănătăţii publice (Articolul 9, Alineatul 2, Literele h şi i și Articolul 9, Alineatul 3);
  • scopuri de arhivare în interes public, cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice (Articolul 89, Alineatul 1);
  • constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă.

Dreptul la restricționare

Când ni se poate solicita dreptul la restricționarea prelucrării?

Conform Articolului 18: Dreptul la restricţionarea prelucrării, persoana vizată are dreptul de a obţine din partea operatorului restricţionarea prelucrării într-unul dintre cazurile:

  • se contestă exactitatea datelor, pentru o perioadă care ne permite ca operator să verificăm exactitatea datelor în cauză;
  • prelucrarea este ilegală, iar persoana vizată se opune ştergerii datelor cu caracter personal, solicitând în schimb restricţionarea utilizării lor;
  • ca operatori nu mai avem nevoie de datele cu caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana vizată ni le solicită pentru o acțiune în instanţă;
  • persoana vizată s-a opus prelucrării (Articolul 21, Alineatul 1) pentru intervalul de timp în care se verifică dacă drepturile noastre legitime ca operatori prevalează asupra celor ale persoanei vizate.

Dacă prelucrarea a fost restricţionată în temeiul Alineatului 1, astfel de date cu caracter personal pot, cu excepţia stocării, să fie prelucrate numai cu consimțământul persoanei vizate. De asemenea, conform Alineatului 3, avem datoria ca o persoană vizată care a obţinut restricţionarea prelucrării în temeiul Alineatului 1, să fie informată din timp, înainte de ridicarea restricţiei de prelucrare.

Urmăriți articolele publicate în cadrul inițiativei GDPR Ready! În următorul material ne vom ocupa de Articolul 20 din GDPR: ”Dreptul la portabilitatea datelor”.

Articole anterioare:

%d bloggers like this: