Prins mai mult cu „gdpr-izarea” din diferitele proiecte, nu prea am avut timp să văd ce se mai întâmplă cu evoluția digitală. N-am mai urmărit de mult rapoartele DESI (Indicele economiei și societății digitale), pe care încă de la primele evaluări ale Comisiei Europene din 2014, le-am tot analizat și comentat în speranța că oferă o imagine obiectivă a stadiului în care ne aflăm cu alfabetizarea digitală. Personal, nu cred că au ajutat prea mult.

Deschizând ultimul raport DESI din 2021 am dat peste aceeași imagine în care poziția României este eterna ultimă bară din coada clasamentului. E drept că grație Brexit-ului, am avansat de la locul 28 pe 27, dar nu e meritul nostru… În fine, acum toată lumea se pricepe la digitalizare și  la transformare și e destulă agitație la nivel guvernamental. Mi-am zis că merită să mă uit puțin pe raportul de țară pentru România care corespunde aceluiași raport DESI din 2021.  Am avut surpriza unui raport de 18 pagini bine structurat și actualizat, care deși ne situează în continuare mult sub media UE la aproape toți indicatorii analizați, conține o serie de informații de actualitate care ne dau speranța că în curând lucrurile vor începe să se modifice, pe linia eforturilor depuse pentru digitalizare în ultimii ani.

În primul rând, prefer să folosesc termenul de „evoluție digitală„ pentru că ar reflecta mai bine faptul că orice proiect de digitalizare pornește de la niște premise existente care au sau nu legătură cu tehnologia informației. Apoi, termenii de „transformare” sau chiar „revoluție” asociați cu o matrice digitală sunt mult prea radicali, chiar dacă din punctul de vedere al impactului asupra oamenilor au un efect de emancipare digitală. În fond, nu lipsa abilităților native sau a deschiderii este principala barieră a accesului oamenilor la facilitățile oferite de evoluția tehnologică. Să-i dăm omului un instrument adecvat și vom vedea cum acesta se adaptează rapid la noile facilități. Cunosc destule exemple, chiar rude apropiate trecute de 85 de ani, care își comandă mâncarea online, se duc la analize cu Uberul sau vorbesc zilnic pe Zoom cu copiii sau prietenii de peste oceane.  

Revenind la studiul DESI, inițiativele UE privind piața online au produs oarecare modificări față de gândirea inițială, permițând țărilor să își integreze propriile programe și inițiative. În 2021, Comisia a ajustat DESI pentru a reflecta cele două inițiative de politică majore cu impact asupra transformării digitale în UE: „Mecanismul de redresare și reziliență” și „Busola pentru deceniul digital”.

În prezent, indicatorii DESI sunt structurați în jurul celor patru domenii principale ale Busolei înlocuind structura anterioară cu cinci dimensiuni; 11 dintre indicatorii DESI 2021 măsoară obiectivele stabilite în Busola pentru dimensiunea digitală. În plus, avem un indicator nou care măsoară nivelul de sprijin pe care tehnologiile IT&C adoptate l-au oferit companiilor în luarea unor măsuri ecologice (IT și durabilitatea mediului) și în adoptarea serviciilor gigabit, precum și, în plus, procentul de întreprinderi care oferă formare în domeniul TIC și utilizează facturarea electronică. Punctajele DESI și clasamentele din anii anteriori au fost recalculate pentru toate țările, astfel încât să reflecte modificările în alegerea indicatorilor și rectificările datelor subiacente efectuate. Pentru detalii vezi: https://digitalstrategy.ec.europa.eu/en/policies/desi.

Care sunt concluziile studiului de țară pentru România în noua structură?

• România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).
• În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși avem un număr mare de absolvenți în domeniul IT (unde ne situăm pe locul 4), deficitul de specialiști ne limitează capacitatea de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale.
• În ceea ce privește numărul femeilor specialiste IT, ne situăm pe locul 3.
• La partea de conectivitate s-au înregistrat progrese privind acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate
• acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puţin 100 Mbps (52 %).
• Companiile nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații,
• platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale (!?). Adică sunt sute de firme care nu au încă adrese de email, dar cele care știu, investesc în unelte AI?
• În fine, la serviciile publice digitale, indicatorii cheie ne așează pe ultimul loc, adică serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele pre-completate.

Spre deosebire de rapoartele din anii trecuți în care suspectam poziționarea defavorizantă prin lipsa de informaţii actualizate, cineva și-a făcut de data asta lecțiile și Raportul menționează că Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică lansat de Guvern în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane EUR din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030. Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

• crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date;
• utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
• crearea unui punct unic de contact;
• introducerea cărții de identitate electronice;
• migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
• dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică;
• creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.

Așteptând primele rezultate concrete către o reală evoluție digitală a României, să recapitulăm principalele elemente de performanţă prin prisma metricilor analizate și poziționarea noastră actuală:

În funcție de timp, voi încerca să revin cu analize și comentarii mai detaliate pentru  fiecare dintre cele 4 axe ale Busolei pentru dimensiunea digitală.