Closing EZSource Acquisition IBM Helps Developers Modernize Mainframe Environments

Digital Transformation Barometer

IBM z SystemsIBM announced today the acquisition of EZ Legacy Ltd. (EZSource), an application discovery and understanding company that helps developers understand and visualize software to more easily modify mainframe applications. Financial details were not disclosed.

 

Together, EZSource and IBM will enable clients to unlock billions of lines of application code residing on z Systems to help accelerate companies’ adoption of hybrid cloud. The combination can help developers identify and change parts of applications that are candidates to connect into the hybrid cloud via application programming interfaces (APIs).

IBM’s strength in digital transformation, API Economy, hybrid cloud and enterprise DevOps is complimented by EZSource’s capabilities to understand and analyze applications. The infusion of EZSource’s technology into the z Systems portfolio will help clients more rapidly discover new ways to take advantage of the mainframe.

Ross Mauri, IBM

IBM Ross Mauri

“The IBM mainframe is a foundational technology for digital transformation. Today’s developers can drown in the sea of complex application code. EZSource’s application discovery technology makes it fast and easy for developers to understand and extend those applications at the speed of business.” said Ross Mauri, general manager, IBM z Systems.

 

More about the IBM z Systems portfolio

More about IBM Application Discovery

Source: IBM News Room, 27 June 2016

Photo Sources: IBM

 

 

PROFITABILITATE LA PUTEREA A 3-A

 

Big Data Cover

iBusiness Romania, Agora Group și Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) vă invită Joi 30 Iunie la Hotel Continental, cu începere de la ora 09:30 la Evenimentul dezbatere: ”Big Data – The Cloud – Analytics – Triunghiul Profitabilității

Se estimează că până în anul 2020 volumul de date va fi de 25 de zettabytes (10 la puterea 21!) ceea ce ridică imense provocări tehnologice dar și cu impact social și economic. Peste 90% din volumul de date care există astăzi au fost create în ultimii 2 ani!

Conferința își propune să demonstreze că Big Data nu este numai o tendință tehnologică despre care astăzi vorbește toată lumea, ci că poate oferi soluții de creștere a profitabilității accesibile pentru orcine.

Îmbinarea dintre Big Data, Analytics  şi Cloud Computing poate reprezenta și pentru companiile din România, una dintre cele mai benefice căi de modelare a viitorului.

Participând la eveniment, vă puteți pune la curent cu toate aspectele legate de provocările actuale generate de Big Data și alte tehnologii precum: Cloud Computing, securitatea cibernetică, Analitycs, Data cleansing, managementul infrastructurii critice, IT – as- a- Service etc .
Totodată, organizatorii vă propun o dezbatere cu reprezentanți ai sectorului public, guvernamental și privat, în scopul de a identifica cele mai bune modalități de a pune în aplicare BI și Big Data Analytics și de a beneficia de toate avantajele pe care le oferă această tehnologie. Big data (și toate soluțiile de management aferente) este cu siguranță cel mai important instrument care acoperă și alte aspecte ale industriei IT : securitatea cibernetică, BI, ERP/CRM, analytics, data cleansing, managementul infrastructurii critice, cloud, IT – as- a- Service, etc .

Conferința dedicată fenomenului Big Data își propune să transmită audienței calificate câteva mesaje clare:

  • Big Data  – oportunitate de profit;
  • Big Data în utilități: ce fel de aplicații sunt optime pentru acest domeniu? Studii de caz;
  • Data Cleansing și data mining – curățare și optimizare;
  • Ce soluție alegem pentru specificul business-ului?
  • Securitate și managementul infrastructurilor critice;
  • Big Data – știința, cercetarea, mediul, cadastrul – domenii în care datele și acuratețea lor fac diferența;
  • Sectorul public – soluții și aplicații;

Participarea este gratuită.

Nu uitati să vă înregistrați pe oricare dintre site-urile:

http://ibusinessevents.ro/cloud-big-data-analitycs-triunghiul-profitabilitatii/

http://www.agora.ro/conferinta/cloud-big-data-analytics-triunghiul-profitabilita-ii

Agoralogo-iBusiness

Book of the Month: DRaaS for Dummies

Here is cloud☁mania’s “Book of the Month” recommendation for June

Author Peter H. Gregory, CISA, CISSP is an American information security advisor, computer security specialist, and writer. He is the author of several books on computer security and information technology. This Special Edition brought to you by Veeam Software – “Making Everything Easier”

Draas-FD-cover

Source: Veeam Software

Book: “DRaaS for Dummies-Veeam Software Special Edition

Author: Peter H. Gregory

Publisher: John Wiley & Sons Inc., 2016

Short description: DRaaS For Dummies is a must-have for professionals in IT organizations that are looking to turn their business into an Always-On Enterprise using DRaaS.

Read the book and learn how to: 

  • How DaaS almost makes disaster recovery as simple as settings up a smartphone
  • How to work through the legal and compliance requirements of DR
  • How to select a DRaaS services provider
  • How to test the DR plan.

Summary:

Disaster Recovery (DR) has a reputation to be difficult and time consuming. Setting Up alternate processing sites, procuring hardware, making data replication, and failover testing are very expensive. Disaster Recovery as a Service is turning DR business on its head. Today DRaaS makes setting up DR almost as easy as settings up a new smart phone.

Backup and replication of critical data and applications to a secondary site is now made easier with DRaaS by replacing the complexity of traditional DR approaches with more efficient and affordable cloud-based services. Disaster-Recovery-as-a-Service is not just for enterprises, it is also ideal for smaller organizations that are looking to outsource backup and DR expertize without additional effort.

More info and How to order

 

De ce e mai bun softul in Cloud? 10 + 1 argumente Pro

digital transformation_0

În ultimii ani am avut ocazia să particip la aceasta amplă transformare generată de schimbarea modalității de licențiere a aplicațiilor software. Cu toate efectele disruptive pentru vechile modele de vânzare prin canalele de parteneri. Dar și cu victimele colaterale, inevitabile într-un proces atât de radical.

Cloudul a produs deja multe transformări in business-ul de vânzare software. Și încă va mai produce. Deși furnizorii au simțit si ei ca pe un pumn in plex tăvălugul generat de migrarea aplicațiilor software in Cloud, nu au încotro si merg mai departe. Chiar si casele de software enterprise tradiționale. Unicornii vin tare din urmă.

De aceea, mi-am propus sa fac o centralizare a celor mai importante avantaje oferite de licențierea Cloud și de utilizarea soluțiilor SaaS. Unii analiști estimează că până în 2019 subscripțiile Cloud vor fi majoritare pe piața aplicațiilor software. Și intr-adevar, în SaaS nu există excepții. De la utilitare și instrumente, la aplicații de office, contabiltate, ERP, CRM, distributie, HR, logistica, la baze de date sau cele mai specializate solutii de CAD, simulare sau PLM (Product Lifecycle Management), document management.

În industria de software, încă există furnizori care oferă clienților posibilitatea de a-și alege modul de licențiere pe care îl preferă: licențe software perpetue cu pachete de mentenanță, licențe care pot fi închiriate pe o perioadă predefinită, și evident aceleași aplicații accesibile pe baza de subscripție sub formă de servicii Cloud. Dar acesta este o situație ideală, din ce în ce mai puțin întâlnită.

În marea majoritate a cazurilor, furnizorii folosesc sisteme diferite de licențiere iar clienții trebuie să aleagă în primul rând între funcționalitățile asigurate de fiecare produs, și mai apoi care e forma de licențiere.  Dar care este cea mai bună formă de licențiere pentru un produs software? De cele mi multe ori aceste aspecte sunt foarte puțin explicate, vendorii sau partenerii acestora punând accentul pe ceea ce îi interesează mai mult.

Technology in the handsDesigur, cum spunem acest sistem generează și numeroase inconveniente. Deranjul este chiar destul de mare. Dar ce este foarte important, aceste inconveniente nu îl afectează pe utilizator… ci pe resellerul și pe distribuitorul tradițional de software care ani de zile au vândut diskete si CD-uri… Și chiar pe furnizorul de software, care e nevoit ca într-un tip extrem de scurt să își instruiască sau să reconstruiască echipele de marketing și vânzări, pentru că vânzarea de Cloud e altceva față de vânzarea de licențe…,

Practica demonstrează că aplicațiile software oferite ca servicii oferă clienților o serie de avantaje competitive, neegalate de celelalte forme de licențiere. De se este mai bun softul în Cloud?

Iată așadar cele mai importante, dintre aceste avantaje. Desigur că ele sunt mut mai multe. Și vă rog chiar să mă completați. Sau să le disecați…

  1. Timp mai scurt pentru începerea utilizării – în modelul de licențiere SaaS aplicația software este gata instalată și configurată. Utilizatorii pot proviziona serverele din Cloud și pot avea acces instant la aplicații. Asta reduce fundamental fazele de instalare și configurare, oferind mai mult timp pentru utilizarea efectivă a aplicației.
  2. Plătești ce folosești – aplicațiile în Cloud oferă marele avantaj al costurilor predictibile, atât pentru subscriere, cât și pentru administrare. Chiar la schimbarea numărului de subscripții, se poate face o bugetare rapidă.
  3. Mai multe rezultate cu mai puține resurse – optând pentru modelul Cloud, companiile pot reduce sau chiar renunța la propriile centre de date. Reducerea numărului de servere, a costurilor de licențiere și a personalului alocat asigură diminuarea spectaculoasă a costurilor IT fără a afecta în mod major valențele de business ale clienților.
  4. Costuri scăzute – modelul SaaS asigură în primul rând o reducere dramatică a costurilor de infrastructură. Clientul plătește pentru serviciile dorite într-un mediu partajat sau multitenant. În acest caz costurile hardware și software sunt mult mai reduse în comparație cu modelul de clasic de licențiere.
  5. Mai puține cheltuieli de capitalunul dintre cele mai apreciate beneficii oferite de modelul de subscriere în Cloud este posibilitatea de a reduce considerabil investițiile de capital (CapEx). În ciuda disputelor care există încă în legătură cu valoarea trecerii de la un modelul CapEx la cel bazat pe cheltuieli operaționale  (OpEx), există un punct de vedere comun că pentru proiectele scurte și cele de durată mijlocie modelul OpEx este mai atractiv, prin absența angajamentelor financiare pe termen lung. In modelul OpEx nu mai e nevoie de o investiție inițială ceea ce permite organizațiilor să demareze proiectele foarte rapid, dar și să le încheie rapid, fără riscul de pierdere a investiției inițiale.
  6. Se poate lucra de oriunde – Utilizatorul de aplicații software în Cloud poate folosi programul dorit oriunde are acces la Internet. Grație progreselor realizate în serviciile mobile de Cloud și oferta de aplicații mobile, nu există restricții legate de dispozitivul mobil folosit.
  7. Update automat – pentru modelul de subscripții în Cloud, nu este nevoie de cheltuieli suplimentare pentru mentenanță sau alte pachete de administrare. Actualizările de software si reînnoirile de subscripții sunt asigurate de furnizorul de servicii Cloud, fără costuri suplimentare pentru client.
  8. Colaborare mai eficientă – aplicațiile în Cloud îmbunătățesc sensibil colaborarea prin posibilitatea pe care o oferă diferitelor categorii de utilizatori de a se întâlni în mod virtual și a partaja informații. Această facilitate reduce timpul de acces al produselor pe piață și crește calitatea produsului și a serviciilor client.
  9. Creșterea siguranței – una dintre marile griji ale scepticilor, este teama de a expune datele secrete ale companiei dincolo de gateway-ul organizației. De fapt, conform datelor furnizate de analiști soluțiile de stocare bazate pe Cloud oferă condiții superioare de siguranță. Toți furnizorii SaaS adoptă standarde de Securitate din cele mai stricte, atât pentru transferul, cât și pentru găzduirea informațiilor rulate de aplicații.
  10. Deschiderea spre competitivitate – migrarea către aplicațiile în Cloud oferă oricărei categorii de utilizator deschiderea către cele mai evaluate tehnologii de clasă enterprise, accesibile în forma on-premise numai unei populații restrânse de clienți. De multe ori, organizațiile mici și mijlocii sunt mai flexibile și iau decizii destul de rapid pentru a surclasa o concurență mult mai puternică, a cărei dezvoltare e frânată de inerția dintre diferitele nivele decizionale. Cele 80 de startup-uri care sunt considerate deja ca Unicorni (companii care au atins o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari după doar câțiva ani de la înființare) în industria IT sunt cel mai bun exemplu pentru această oportunitate.

În încheiere, cel de-al ”10+1” –lea argument menționat în titlu:

ERADICAREA PIRATERIEI – licențierea în Cloud și accesul controlat elimină aproape în totalitate pericolele legate de pirateria software, una dintre cele mai mari probleme din industria software. În special pentru aplicațiile comerciale care erau cele mai expuse pericolului de INSTALARE neautorizată. Desigur că subscripțiile Cloud nu elimină în totalitate problemele legate de UTILIZAREA neautorizată a aplicațiilor. Asta depinde de integritatea și disciplina utilizatorului autorizat… Dar asta e o altă problemă…

logo_it_trendsO bună parte din conținutul acestui articol se regăsește și în articolul „10 motive pentru care Subscripțiile Cloud sunt mai bune pentru business decât licențele software perpetue” , publicat în revista IT Trends din luna Mai 2016.

 

Are we ready for the Collaborative Economy?  

Collaborative economy cover

Digital Revolution comes with big changes in the future of European Community. Accelerate innovation opened the needs for a Digital Single Market. Digital Europe needs new business models to better fit the regional development and the new competitiveness requests.

Collaborative economy is one of the new and big challenges in the new geopolitical landscape. The development of existing collaborative platforms is a real problem for existing market players and practices, but offers extraordinary opportunities to individual citizens to offer new services, in flexible working arrangements and new sources of income.

Named also “sharing economy”, the collaborative economy covers a variety of sectors and is rapidly emerging across Europe. But Europe should be ready to proactively support the innovation, competitiveness and growth opportunities offered by modernization of the economy. Looking to encourage the development of new collaborative economy model, European Commission very recently announced a set of “Guidance and policy recommendations for the collaborative economy”, activity included in the “European agenda for the collaborative economy”.

 

Digital EuropeThe Guidance offers essential information about the single digital market evolution and shows the European Commission’s support for consumers, businesses and public authorities to engage confidently in the collaborative economy. The Commission will review collaborative economy developments, collect statistical data and evidence and work with Member States to exchange best practices.

The collaborative economy is growing rapidly, with important market shares increases in some sectors. Gross revenue in the EU from collaborative platforms and providers is estimated at EUR 28 billion in 2015. This was a two time growing comparing last year. Collaborative economy could add EUR 160-572 billion to the EU economy, according experts estimations.

What is Collaborative Economy?

In a short definition „collaborative economy” refers to business models where activities are facilitated by collaborative platforms that create an open marketplace for the temporary usage of goods or services often provided by private individuals. Collaborative economy transactions generally do not involve a change of ownership and can be carried out for profit or not-for-profit.

According EU Commission, the collaborative economy involves three categories of actors:

  • service providers who share assets, resources, time and/or skills — these can be private individuals offering services on an occasional basis (‘peers’) or service providers acting in their professional capacity (“professional services providers”);
  • users of these
  • Intermediaries that connect — via an online platform — providers with users and that facilitate transactions between them (‘collaborative platforms’).

5 Key issues in collaborative economy development

collaborative systemMarket access requirements – creating new markets and expanding existing ones collaborative economy businesses affect markets traditionally served by classic service providers. According existing EU law, collaborative platforms and new collaborative service providers can be subject to market access requirements (business authorizations, licensing and quality standard requirements);

Liability regimes – according EU law online platforms – as providers of digital intermediary services, are under certain conditions exempted from liability for the information they store. This exemption from liability applicability will depend on the legal and factual elements relating to the activity performed by the collaborative platform.

Users’ protection – collaborative economy blurs the lines between traditional consumers and business classification, due to multi-sided relationship that may involve business-to-business, business-to-consumer, consumer-to-business, and consumer-to-consumer transactions. In these relationships, it is not always clear who the weaker party requiring protection may be.

Self-employed and workers – traditional employment models are disrupted. New digital citizens of Europe can work in flexible arrangements, having individual tasks performed on an ad hoc basis rather than regularly performed tasks.

New taxation models – collaborative economy should adopt the same taxation rules (personal income, corporate income and value added tax). EU community still need to solve key issues associated to taxpayers and taxable income regulations, weak information exchange and differences in tax practices across the EU.

European Commission will establish a monitoring framework covering both the evolving regulatory environment and economic and business developments. The monitoring will aim to follow trends on prices and quality of services, and identify possible obstacles and problems encountered, generated by divergent national regulations or regulatory gaps.

%d bloggers like this: