Am scris tot mai puțin despre cloud în ultima vreme. Și asta nu pentru că nu m-ar mai interesa subiectul, dar prin natura evoluției lucrurilor, m-am concentrat pe alte teme la fel de provocatoare… Apropiata aniversare a 9 ani de la înființarea site-ului CloudMania m-a făcut să arunc o privire nostalgică pe primele articole și să mă gândesc, care au fost cele mai radicale schimbări din acea perioadă de pionierat pentru Cloud.
Vorbind despre cloud, se pare că evoluția tehnologică a depășit așteptările analiștilor. Dacă la început apăruse ca o alternativă de scădere a costurilor, acum a devenit o certitudine pentru orice infrastructură informatică modernă. Dar să vedem ce înseamnă asta prin câteva repere.
Cu certitudine, cloudul s-a dovedit cea mai puternică tendință tehnologică din ultimii ani. Puterea disruptivă a Cloud-ului a condus la dispariția unor procese anacronice de business și la uberizarea tuturor verticalelor industriale, punând la nivel de egalitate companii cu zeci de ani vechime cu start-upuri apărute și afirmate peste noapte. Provocările ridicate de Pandemie au desființat și ultimele bariere de rezistență împotriva noutăților tehnologie, cloudul devenind o ”stare de fapt” în toate industriile și pentru orice dimensiune de business.
Cloudul Hibrid – de la scepticism la stare de fapt
Când prin 2008 a început să se discute prima oară despre modelele hibrid, puritanii cloud computing au respins ideea cu vehemenţă. Supoziţia că ar putea exista o variantă de cloud mixtă, care să folosească platforme private şi infrastructuri locale părea ridicolă. Şi asta în conjunctura în care chiar şi cloud-ul privat era privit ca denumirea mai exotica a clasicelor centre de date.
În timp, experienţa echipelor IT din mediile enterprise a validat rolul major al cloud-ului hibrid, ca un mix între avantajele oferite de platformele publice şi resursele IT locale. Practica a demonstrat că folosirea platformelor trebuie să fie foarte transparentă şi să ţină cont de puterea de calcul şi resursele de stocare ale infrastructurii IT.
Folosirea unui model hibrid este un beneficiu în primul rând pentru arhitectura sistemului, considerând că pot fi mixate şi controlate resursele oferite de infrastructurile locale, costisitoare şi greu de scalat, cu infrastucturile flexibile ce pot fi dimensionate la cerere. Aplicaţiile şi datele pot fi migrate pe cea mai bună dintre platforme, cu posiblitatea inversării rolurilor. Modelele hibrid mai oferă avantajul de a putea considera că nu toate resursele IT sunt expuse prin migrarea pe platforme publice şi că cele mai critice procese pot fi păstrate şi rulate în infrastructurile private.
Dar, treptat lumea și-a dat seama că migrarea la hybrid nu e un fenomen tocmai uşor. ”Adoptarea unui model hibrid nu trebuie făcută cu ochii închişi”, afirma Judith Hurwitz, co-autor al cărţii “Hybrid Cloud for Dummies”. Părerile preconcepute de care trebuia să ne ferim la acea vreme, țineau de faptul că nu orice business putea fi migrat în cloud, căci migrarea nu înseamnă neapărat şi rezolvarea tuturor problemelor funcţionale sau de eficienţă sau faptul că nu toate structurile publice erau periculoase pentru organizaţie. După ce și-au suflecat mânecile, oamenii care se ocupau de migrare au realizat că nu era nevoie ca toate aplicaţiile vitale să fie mutate din datacenter în cloud, precum și de faptul că siguranța reţelelor publice nu depinde numai de renumele companiei care le operează. Dar cea mai importantă confuzie era legată chiar de esența tehnologică, multi considerând că o infrastructură de cloud privat nu era decât o altă denumire pentru propriul datacenter – structurile private de cloud bazându-se pe aceleași tehnologii ca şi cele publice, ceea ce le delimitează total de mediile clasice de calcul bazate pe servere locale.
Treptat, modelul de cloud hibrid s-a bucurat de o tot mai mare popularitate pentru că reprezintă o soluție în care toată lumea ”cădea la pace”. Hibridul oferea unei organizațiile toate atuurile pentru a își păstra integritatea și conformitatea sistemelor on premise, beneficiind de scalabilitatea și versatilitatea cloudului. Vendorii tradiționali precum IBM, Oracle sau HPE au încurajat de la bun început adopția acestui model, având deja o bază importantă de clienți care erau dispuși să investească în cloud, dar care nu aveau încă resursele necesare sau înțelegeau de ce e nevoie să își mute toate resursele într-un mediu de cloud privat.
Cele mai mari beneficii ale modelului hibrid au fost valorificate de companiile în care structurile manageriale au mizat pe avantajele de business ale acestui model. Managerii au înţeles faptul că adopția strategică a modelelor hibride de cloud poate fi transpusă prin creșterea agilității de business, adică reacții mult mai rapide și o dezvoltarea productivă bazată pe adaptarea rapidă la evoluția pieței și la cerințele clienților. În plus, cloudul hibrid asigură atât procesele de colaborare și eficientizarea a comunicării și accesului la date și aplicații, cât și dispersia inovației la nivel de organizație și reducerea timpului în care un produs sau un serviciu poate ajunge pe piață. A început să se înțeleagă faptul că în timp ce infrastructura cloud asigura cele mai inteligente investiții pe termen mediu și lung, abordările hibride asigurau în plus ușurința optimizării modului în care este folosită infrastructura, sporind valoarea investiției. Mai mult de atât, prin intermediul instrumentelor de control, disponibilității, performanțelor și platformelor optime de dezvoltare, soluțiile bazate pe cloud hibrid pot satisface simultan toate cerințele utilizatorilor care așteaptă aplicații și servicii rapide, eficiente și sigure.
Strategia cloud-first
Dar cea mai obiectivă evoluție este redată de evoluția cifrelor. În perioada 2016-2017. Un studiu Synergy Research Group aprecia o rată anuală de creștere de peste 45% pentru adopția serviciilor de cloud hibrid. Potrivit unor rapoarte MarketasandMarkets, piața de cloud hibrid se înscria pe o creștere estimată de la 33,28 miliarde dolari în 2016, respectiv 44,6 miliarde USD în 2018 la 97,6 miliarde USD până în 2023. Potrivit evaluărilor Statista, în anul 2020 piaţa globală de soluții Hybrid Cloud market a fost evaluată la 52 miliarde dolari, cu o estimare de a atinge 145 miliarde USD în anul 2026.
Pe lângă nevoia accelerată de mobilitate și flexibilitate generată de Pandemie, creșterea cererii de soluții cloud hibrid este guvernată de mai mulți factori, precum eficiența costurilor, scalabilitatea, agilitatea și securitatea. Căci într-o lume în care cuvântul de ordine a devenit transformarea digitală, cloudul hibrid a devenit o punte între avantajele oferite de IT și procesele de business prin îmbunătățirea agilității și eficienței, precum și prin furnizarea rapidă a resurselor tehnică de calcul la un cost redus.
„Nu există strategie de afaceri fără o strategie cloud”, spune Milind Govekar, vicepreședinte Gartner. „Adopția și interesul pentru cloud-ul public continuă fără încetare, deoarece organizațiile urmăresc o politică cloud-first pentru integrarea noilor sarcini de lucru. Cloudul a permis noi experiențe digitale, cum ar fi sistemele de plată mobilă în care băncile au investit în startup-uri, companii energetice care folosesc cloud pentru a-și îmbunătăți experiențele de retail ale clienților sau companiile auto care lansează noi servicii de personalizare pentru siguranța și infotainmentul clienților.” Conform Gartner, în 2022, veniturile globale din cloud sunt estimate la 474 de miliarde de dolari, în creștere față de 408 de miliarde de dolari în 2021. În următorii câțiva ani, analiștii Gartner estimează că veniturile din cloud vor depăși veniturile non-cloud pentru piețele IT relevante ale întreprinderilor. Utilizarea tehnologiilor cloud-native va fi omniprezentă, peste 85% dintre organizații vor adopta principiul cloud-first până în 2025 și nu vor putea să își execute pe deplin strategiile digitale fără utilizarea arhitecturilor și tehnologiilor native din cloud. Până în 2025, Gartner estimează că peste 95% din noile sarcini digitale vor fi implementate pe platforme cloud-native, în creștere de la 30% în 2021.
Pe măsură ce modelul de operare se schimbă, organizațiile vor apela la un model orientat pe produs, în care întregul flux de valoare al afacerii și IT-ul va trebui să fie aliniat pe produse. Acest lucru va crea noi roluri și responsabilități, cum ar fi inginerii de fiabilitate a site-ului, managerii de produs sau comunitățile de practici.
Alte articole pe teme asemănătoare:
Catalog Cloud Computing – ediția a 6-a, 2017, soluții de Hybrid Cloud