AUTODESK CLOUD – ACCES NELIMITAT LA INSTRUMENTE AVANSATE DE PROIECTARE ŞI SIMULARE

S-a vorbit destul de puţin despre faptul că Autodesk a fost printre pionierii promovării cloudului, de mai bine de zece ani oferind clienţilor săi posibilitatea de a folosi o serie de instrumente şi facilităţi de proiectare asistată care puteau fi rulate în cloud. Primul produs din această serie a fost Autodesk Buzzsaw. Autodesk Cloud

Odată cu deplina afirmare a cloudului, începând din anul 2011, Autodesk a lansat o serie de facilităţi reunite sub denumirea generică Autodesk Cloud. În plus, clienţii care optau şi pentru achiziţia de subscripţie puteau beneficia de acces exclusiv la o serie de instrumente de rendering şi optimizare a proiectării de înaltă performanţă, precum şi la facilităţi de colaborare mult îmbunătăţite. Mai mult, clienţii pot beneficia de un spaţiu de stocare online de 25 GB pentru fiecare licenţă cumpărată cu subscripţie.

În prezent, aplicaţiile dezvoltate pe cloud precum Autodesk Cloud documentsAutoCAD WS sau Autodesk Design Review asigură utilizatorilor libertatea de a lucra de unde doresc şi când doresc, având posibilităţi practice nelimitate de vizualizare, partajare a desenelor şi a schiţelor cu orice coleg, partener sau client, aflat oriunde. Oricine poate să îşi descarce pe un smartphone sau pe o tablet aplicaţiile mobile AutoCAD WS şi Autodesk Design Review.

Serviciile exclusive în cloud oferite clienţilor care au subscripţie activă asigură proiectanţilor, inginerilor sau artiştilor digitali cele mai sofisticate facilităţi de comunicare vizuală 3D de înaltă definiţie, soluţii de simulare şi colaborare, precum şi soluţii Product Lifecycle Management. Printre aceste servicii exclusive se numără:

  • Autodesk Cloud rendering ― clienţii cu subscripţie activă de Autodesk Design Suite sau Autodesk Building Suite în variantele Premium şi Ultimate au acces la facilităţi performante de rendering, ceea ce le permite o mai bună vizualizare a desenelor, creşterea numărului de renderizări şi reducerea investiţiilor în hardware.
  • Autodesk Inventor optimization ― clienţii cu subscripţie de Autodesk Product Design Suites, ediţiile Premium şi Ultimate pot avea acces la un instrument de simulare intuitiv bazat pe cloud, care le permite testarea virtuală a unui număr impresionant de opţiuni pentru prototipurile lor.
  • Autodesk Revit Conceptual Energy Analysis ― clienţii de Autodesk Revit Architecture sau Autodesk Revit MEP pot extinde facilităţile de proiectre şi desenare dincolo de ecranul desktopului, prin funcţii avansate de analiză bazate pe cloud.
  • Autodesk Green Building Studio – este un sistem software ce permite clienţilor de Autodesk Building Design Suite cu subscripţie să aibă acces la o serie de servicii cloud destinate proiectanţilor, inginerilor sau arhitecţilor ce efectuează multiple analize şi iteraţii legate de structura clădirilor.
  • Autodesk Buzzsaw software as a service (SaaS) ― clienţii de Autodesk Vault Collaboration AEC cu subscripţie pot avea acces la soluţii de administrare a documentelor, datelor şi desenelor specific proiectării din arhitectură, inginerie, firme de construcţii sau operatori de infrastructură.

Printre alianţele tehnologice strategice dezvoltate de Autodesk în zona soluţiilor de virtualizare şi cloud computing se numără vechi parteneriate cu vendori dedicaţi precum Amazon şi Citrix. Astfel Autodesk colaborează de peste trei ani cu Amazon Web Services pentru găzduirea unor apicaţii de vîrf, precum Autodesk Homestyler sau serviciile Web Autodesk Seek. Amazon Web Services asigură soluţiilor Autodesk flexibilitatea de a beneficia de fenomenala scalabilitate a platformelor cloud prin Amazon Elastic Compute Cloud (EC2) sau capacitate de stocare rezilientă cu Amazon Simple Storage Service (S3) şi Elastic Block Store (EBS).

De mai mulţi ani Autodesk colaborează foarte strâns cu Citrix pentru a asigura utilizatorilor săi posibilitatea să beneficieze de impresionantele atuuri oferite de utilizarea aplicaţiilor virtuale. Autodesk este astfel cel mai important sau poate chiar singurul furnizor de aplicaţii CAD- CAM- GIS care îşi poate rula peste 12 aplicaţii pe platforma Citrix XenApp, în cadrul programului “Citrix Ready”.

Tags: Subscriptii, acces exclusiv, High-Performance Design Optimization, Vizualizare şi colaborare în cloud

WHO IS REMEMBER ROSI?

Maybe ROSI didn’t tell you something special but I’m sure Romanian Software Industry will remember to many Romanian IT pioneers the beginning period of Romanian Software Association.

ROSIWhy is ROSI 2000 important in local software history? It was one of the first official international presentation of Romanian National Software Association (ANIS in his first name…). In the fabulous year 2000,  after all IT communities just passed the famous threat Y2K, IDG Romania strongly collaborated with local association ANIS and released the first international catalog of Romanian software industry in electronic format. ROSI 2000 CD-ROM was distributed in IDG International booth from Hanover CeBIT 2000. ROSI 2000 was present also in the Romanian National booth, shared by few of most important local software companies. ROSI 2000 was a real ambassador of local software industry, coming with a first comprehensive presentation of ANIS in a big international exhibition. In meantime ROSI CD-ROM was a first official manifest initiated by a professional software association, showing to the World Romanian reach tradition in mathematics and computing. It was one of the first time a professional software association is demonstrating Romania is a huge reservoir for the young and very skills software developers, and Romania has a real potential in software industry.

Thirteen years (only) after ROSI 2000, Romania can show the proofs: thousands of corporate employees of all big vendors are working in the services and software development centers, one of local antivirus became integral part from the security tools incorporated by Microsoft, another security solutions became international brand, being present in all computershop windows, and some local software houses creating history in local, regional, and international enterprise market with ERP, CRM, eSchool, or eHealth professional solutions.

I had the privilege to participate and to coordinate some important content parts related to ROSI 2000 project.

ROSI 2000

Vă mai aduceţi aminte de ROSI?

Poate ca ROSI nu vă spune nimic, dar cu siguranţă Romanian Software Industry vă va trezi câteva amintiri legate de perioada în care industria romanească de software încerca să se definească…

ROSIDe ce important ROSI 2000 în istoria IT-ului din România? Pentru că reprezintă unul dintre primele momente ale afirmării asociaţiei companiilor de software din România (ANIS). În anul de graţie 2000, după ce tocmai trecusem cu success de faimoasa ameninţare Y2K, IDG România, într-o strânsă colaborare cu ANIS a realizat primul catalog international al industriei româneşti de software în format electronic, pe un CD care a fost distribuit în cadrul CeBIT 2000. Deşi de câţiva ani companiile interesante să se reprezinte la CeBIT puneau mână de la mână şi se adunau în standul comun organizat cu sprijinul ANCTI – embrionul MCTI de astăzi, în anul 2000 a fost pentru prima oară în care companiile româneştide software se puteau afirma ca o asociaţie unitară şi ca reprezentanţe ale unei şcoli şi a unei industrii care ulterior aveau să confime din plin.

Căci pe lângă catalogul electronic al companiilor de software şi descrierea succinta a peste 50 dintre acestea, ROSI 2000 conţinea şi primul manifest al ANIS către potenţialii clienţi şi colaboratori internaţionali, primul mesaj pentru afirmarea internatională a unei asociaţii care şi-a propus să aducă IT-ul în elita ramurilor economice şi a reuşit să includă industria de software între domeniile cu rol strategic în dezvoltarea economiei româneşti.

Am avut bucuria să particip şi să coordonez o bună parte din acest proiect…

PRESA IT – UN ADEVĂRAT MOTOR AL INDUSTRIEI

Remember IT…

Iata o serie de întamplări pe care mă gândesc să le arunc în Cloud. Şi am mai multe motive să iniţiez acest Remember IT.IT histroy

În primul rând, din dorinţa de a le înscrie ca mici repere în timp, pe scala istoriei IT din România şi de prin preajmă. Marea lor majoritate se leagă de o perioadă foarte dragă mie, cea în care am lucrat pentru IDG România… dar şi de anii următori…

În al doilea rând, pentru că am intrat în cel de-al 20- lea an din ceea ce se cheamă a doua experienţă profesională majora (după prima mea dragoste + geologia), deplin şi mult prea strâns legată de ceea ce se mai întâmplă prin IT…

În al treilea rând, din dorinţa de a reînvia o perioadă în care se întâmplau multe lucruri extraordinare pentru o ţărişoară mica precum România şi care, inevitabil, au marcat evoluţia industriei IT de astăzi…

În al patrulea rând, dintr-o dorinţă de a reda presei de IT şi în special presei scrise, un binemeritat loc în ierarhia valorilor care au contribuit la dezvoltarea industriei de astăzi, într-o perioadă în care istoria se scria la fiecare cinci minute.

Sper că am acordul Mihaelei Gorodcov şi al tuturor fostilor colegi împreună cu care am participat la această mare aventură legată de pionieratul presei IT din România. Noi cei de la IDG nu am fost singurii pionieri ai presei de specialitate şi dovadă stă pretenia care mă leagă de toţi cei cu care eram în aceeaşi barcă, indiferent de grupurile de presă sau publicaţiile unde semnam.

Toţi cei care va mai aduceţi aminte sunteţi invitaţi să participaţi şi voi cu comentarii şi cu posturi relevante despre această perioadă, care ne-a marcat şi care într-un fel, ne-a format pe mulţi dintre noi.

Dar să lasăm pălăvrăgeala şi să-i dăm drumul la treabă!

Citiţi următoarele posturi!

5 MITURI DESPRE CLOUD ŞI CUM POT FI ELE DEZAMORSATE

Ca să nu absolutizăm avantajele oferite de cloud, cred că e sănătos pentru toată lumea să vedem argumentele pro şi contra.  După postarea legată de manifestul împotriva celor care urăsc cloudul, iată şi o trecere în revistă a celor mai ferecvente păreri preconcepute despre cloud şi cum pot fi ele şlefuite sau dezamorsate, aşa cum apar ele într-un White Paper realizat de HP în colaborare cu Intel. mituri cloud

Mitul 1: Cloudul public este cea mai puţin costisitoare platformă pentru folosirea de servicii IT

Unul dintre beneficiile majore oferite de plaformele bazate pe cloud public este reducerea costurilor de infrastructură, pe baza modelului “plateşti-pentru-ce-foloseşti”. La prima vedere servicii Web precum cele oferite de Amazon EC2 sunt mult mai convenabile decât cele asigurate de sistemele clasice, unde în calculul costurilor intră şi cele de hardware, software şi administrare. Dar asta la prima vedere. La o analiză mai atentă se poate constata cu surprindere că în cazul unor resurse de care e nevoie în mod constant, se pot face optimizări şi obţine costrui cel puţin comparabile folosind resursele partajate dintr-un datacenter sau o infrastructură de cloud privat.

Una dintre analogiile folosite cel mai des este cea dintre închirierea sau cumpărarea unei maşini; pe termen scurt, mai rentabilă e închirierea, pentru care plăteşti efectiv ce consumi, dar pe termen lung apar alţi factori legaţi de economie, întreţinere, confort sau siguranţă, care înclină balanţa către achiziţia unei maşini.

Mitul 2 – Singura modalitate de migrare la cloud este tranziţia printr-un model de virtualizare

Sunt mulţi cei care încă nu apreciază foarte bine care sunt diferenţele între virtualizare şi cloud computing. Virtualizarea este un prim pas către optimizarea unei infrastructuri deja existente, care poate fi eficientizată pe baza resurselor existente şi a unei flexibilităţi crescute, conferite de maşinile virtuale sau de utilizarea de aplicaţii în mod virtual.

O transformare majoră nu are loc decât atunci când organizaţiile se decid să migreze total către o platformă cloud. Cel mai apropiat model este cloudul privat, care asigură certe beneficii legate de reducerea complexităţii, diminuarea costurilor de mentenanţă şi asigurarea unor modalităţi mai flexibile de livrare a serviciilor.

Mitul 3 – Aplicaţiile critice nu au ce căuta în cloud

Livrarea mai simplă şi mai flexibilă a aplicaţiilor de business continuă să fie cea mai importantă cerinţă a diviziilor IT. Studii precum cel publicat de Forbes relevă că cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi un CIO şi din cauza cărora privesc spre soluţiile cloud sunt cele legte de:

• reducerea costurilor de infrastructură

• ajustarea rapidă a serviciilor în funcţie de fluctuaţiile cererii

• dezvoltarea şi livrarea mai rapidă a aplicaţiilor

Dar invariabil când se ajunge la aplicaţii critice de business precum Oracle sau SAP, apar şi momente de cumpănă legate de posibiliăţile reale ale unei platforme cloud de a rula aceste aplicaţii mai rapid, mai flexibil şi mai sigur, fără a induce costuri şi eforturi sporite din partea echipei de IT.

Răspunsul constă într-o bună planificare şi o cunoaştere reală a resurselor ce pot fi alocate şi la ceea ce se poate renunţa. Platformele cele mai recomandate în astfel de situaţii sunt cele de cloud hybrid, în care aplicaţiile şi resursele de date pot fi rulate sau partajate după caz, între un cloud public şi unul privat.

Mitul 4 – Toate cerinţele de securitate în cloud sunt aceleaşi

Cea mai mare sperietoare a platformelor cloud este securitatea datelor. Chiar şi cei mai optimişti executivi IT, care înţeleg rolul major al utilizării de resurse partajate, bazate sau nu pe platforme publice, devin neliniştiţi când se pune problema accesului şi controlului eficient al datelor.

Marea majoritate a organizaţiilor mari au propriile reguli legate de accesarea, utilizarea şi stocarea datelor sensitive. Conform Cloud Security Alliance, cele mai importante îngrijorări legate de securitate se referă la:

• folosirea necontrolată şi exclusivă a serviciilor cloud

• interfeţe de dezvoltare a apliaţiilor nesigure

• riscurile interne de pierdere sau denaturare a datelor

• vulnerabilităţi legate de partajarea tehnologiilor

• vulnerabilitatea traficului, serviciilor şi a conturilor

• riscurile necunoscute

Mitul 5 – Există doar o singură reţetă pentru cloud

O bună reuşită în alegerea unei platforme cloud constă în identificarea celui mai potrivit furnizor pentru cerinţele de moment. Orice provider va încerca sa îşi impună cea mai bună ofertă, bazată pe o configuraţie unică de infrstructură…

Realitatea demonstreză că există o multitudine de configuraţii şi arhitcturi pentru platformele cloud şi că secretul unei migrări reuşite constă într-un proiect echilibrat în care se pleacă de la cerinţele reale şi aşteptările corespunzătoare. Cele mai multe exemple de best practices vin din zona de cloud hibrid, în care diferitele elemente ale platformelor private, publice sau specifice unei anumite comunităţi sunt mapate pe cerinţele reale ale clientului.

Sursa: “Five myths of cloud computing”, WP realizat de HP şi Intel, http://h20195.www2.hp.com/V2/GetDocument.aspx?docname=4AA3-4550ENW

MANIFEST ÎMPOTRIVA CELOR CARE URĂSC CLOUD-UL

Excelent articolul-manifest “Cloud haters: You too will be assimilated” postat de Jason Perlow pe un blog ZDNet, un adevărat gladiator în arena promovării noilor tehnologii, actualmente Technology Solution Professional la Microsoft. Trecând peste tonul imperativ, autorul îşi afirmă totuşi deplina compasiune pentru cei care nu pot să înţeleagă că în curând totul va fi în cloud.cloud haters

Exerciţiul argumentelor îmi aduce aminte de unul din speech-urile memorabile ale lui Larry Ellison la începutul anilor 2000(dar care speech nu e memorabil…), în care “oracolul” din Redwood Shores  prezicea moartea conceptului de PC care trebuia să fie înlocuit cu cel de NC (Network Computing). NC-ul (primul prototip de NC a fost prezentat în Japonia în 1996…) nu a produs mutaţile aşteptate, dar a fost bulgărele care a declanşat avalanşa conceptelor ulterioare de mobile network computing, outsourcing, grid computing şi cloud computing.

În fine, care este portretul robot al unui duşman al cloudului în viziunea lui Jason Perlow? În primul rând, orice individ care nu se împacă cu renunţarea la comodităţile asigurate de modul de lucru “ individual computing”. Un astfel de individ e firesc să urască orice e oferit pe bază de subscripţie, va fi veşnic un cârtitor în privinţa conectivitaţii asigutate de comunicarea în cloud, dar mai ales nu crede în gatanţiile de securitate oferite de platformele cloud. Morala? Oricine se opune, oricine e reticent, oricine denigrează astăzi cloudul, nu are decât un viitor…Va fi asimilat de cloud…

Dacă nu sunteţi un duşman al cloud-ului sau dacă aveţi încă reticenţe, cu atât mai bine, MERITĂ SA VA FACEŢI 10 MINUTE TIMP şi să citiţi acest articol plin de savoare în original: Cloud haters: You too will be assimilated” , ZDNet Blog Tech Broiler, 8 Martie 2013.

GARTNER: CREŞTERI DE PESTE 18% PENTRU SERVICIILE CLOUD ÎN 2013

Conform celor mai recente rezltate de cercetare publicate de Gartner, piața serviciilor publice de cloud va creşte cu circa 18,5 la sută în 2013, până la un total de 131 miliarde de dolari la nivel mondial, de la 111 miliarde de dolari în 2012, conform Gartner, Inc. Infrastructure as a service (IaaS) continuă să fie segmentul cu cea mai rapidă creștere din piață, în creștere cu 42.4 la sută în 2012 ajungând la 6.1 miliarde de dolari și se așteaptă să crească cu 47.3 la sută în 2013 la 9 miliarde de dolari.cloud migration

Advertising în cloud rămâne cel mai mare segment al pieței serviciilor de cloud, reprezentând 48 la sută din totalul pieței în 2012. Gartner estimează că din 2013 până în 2016, 677 miliarde de dolari vor fi cheltuite pe serviciile de cloud la nivel mondial, dintre care 310 miliarde de dolari, care vor fi cheltuite pe advertising în cloud.

Dinamica pieței variază considerabil atunci când se analizează dimensiunea pieței de cloud și creșterea pieței în diferite regiuni ale lumii. În general, piețele emergente din Asia / Pacific, America Latina, Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord prezintă cele mai mari rate de creștere, fiind în același timp cele mai mici piețe globale. “Deși previziunile de creștere sunt în general ridicate pentru toate regiunile, adoptarea serviciilor cloud variază în mod semnificativ în funcție de țară. Furnizorii nu ar trebui să presupună că o strategie aplicată generic în anumite țări sau regiuni ale lumii va produce același rezultat atunci când se aplică în alte țări, chiar țări cu caracteristici similare de piață”, a declarat Mr. Ed Anderson, research director Gartner. “Factorii economici locali, aspectele de reglementare, climatul politic local, peisajul divers al furnizorilor globali și locali, inclusiv furnizorii non-cloud, și alți factori specifici ai fiecărei țări asigură o piață unică în fiecare țară și regiune.”

Surse: Raport Gartner “Forecast Overview: Public Cloud Services, Worldwide, 2011-2016, 4Q12 Update”.

Articol preluat din pagina de Stiri a site-ului Agora Group, din 28 Februarie 2013.

5 PAŞI PENTRU O MIGRARE DE SUCCES

Pasul 1: Proiectarea

Orice proiect de success începe cu cu un design solid, deosebit de important pentru aplicaţiile de tip “mission-critical”. Faza de design trebuie să înceapă cu un proces exploratoriu prin care furnizorul de servicii trebuie să înţeleagă foarte bine structura de business, aspectele tehnice şi resursele de aplicaţii necesare.  Toate aceste trei cerinţe trebuie să se regăsească în structura design-ului. Un frunizor de servicii experimentat va folosi experienţa dobândită în proiectele similare pentru a elabora un plan bine detaliat.

Faza de Design trebuie să fie definitivată prin elaborarea unei propuneri comprehensive ce va ilustra ceea ce va conţine şi ce îşi propune proiectul, ce trebuie să facă echipa IT a beneficiarului, ce se obligă furnizorul să facă, paşii care sunt de urmat, costurile aproximative şi o precisă demarcare în timp.cloud migration 2

Pasul 2: Construcţia

Pentru eliminarea oricăror riscuri legate de migrarea pe cloud, furnizorul trebuie să dezvolte funcţionalităţi automate de previzionare, care asigură configuraţii certificate pentru cerinţele de business, tehnice şi de resurse stabilite în faza de Design. Acestea reprezintă alocările specifice de resurse care se integrează bine în ansamblu şi care pot fi suportate fără eforturi extraordinare. Motoarele de previzionare automată minimalizează riscurile şi simplifică totodată procesele de migrare pe platforme cloud.

Pasul 3: Migrarea

Odată proiectul construit, este gata de implementat. Următorul pas ar fi migrarea aplicaţiilor dorite şi a datelor în noul mediu bazat pe tehnologii cloud. În general, există patru tipuri esenţiale de migrare pentru majoritatea aplicaţiilor: datele, bazele de date SQL, imaginile maşinilor virtuale (VM) şi Linuxul.

Pentru a reduce orice risc legat de migrarea aplicaţiilor şi a datelor, furnizorii experimentaţi şi-au detvoltat metodologii compexe de migrare, bazate pe elementele de best-practices şi eventuale faze pilot de testare a aplicaţiilor pe cloud înainte ca acestea să fie eliminate de pe serverele locale.

Pasul 4: Administrarea

Odată migrarea terminată, următoarea provocare e legată de managementul mediilor bazate pe cloud. Ca şi în cazul arhitecturilor clasice, administrarea se face pe diferite niveluri şi straturi. La primul nivel de management, interacţiunile trebuie întotdeauna să se regăsească la fel ca într-un portal cu instrumente clasice de monitorizare, ce pot fi accesate prin orice browser elementar. Suportul tehnic este primit de client direct de la o echipă de profesionişti în service, care abordează orice problemă poate să apară şi care sunt susţinuţi pe linie de business de un manager CRM. Pentru orice companie de dimensiuni medii care nu dispune de personal tehnic specializat, externalizarea operaţiunilor de service către furnizorii managed cloud services specializaţi reprezintă cea mai bună şi singura opţiune.

Pasul 5: Protejarea

Faza finală a migrării aplicaţiilor pe cloud trebuie să asigure nivelul cel mai înalt de protecţie la căderi şi orice risc de securitete. Înalta disponibilitatea a aplicaţiilor mission-critical este asigurată prin configuraţii redundante ce elimină orice punct de cădere individual. Ca rezultat, întregul sistem îşi păstrează deplina operabilitate, chiar şi când o singură componentă precum un firewall sau un server nu mai funcţionează. Majoritatea furnizorilor importanţi asigură deplina securitate la nivelul întregii arhitecturi prin intermediul SLA.

Un alt aspect critic este legat de eficienţa sistemelor Disaster recovery, care trebuie să facă faţă oricărui scenariu, până la viziunile cele mai catastrofice care pot afecta întregul centru de date al furnizorului. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii legate în special de catastrofele naturale ce pot apărea în zonele de risc seismic, vulcanic şi de inundaţii, furnizorii de cloud îşi construiesc mai multe centre de date, cu acoperire regională, de unde orice informaţie poate fi la nevoie recuperată.

Sursa: Computerworld Applications Alert, Martie 2013, White Paper Hosting.com – “The Cloud Threat – Why Cloud Computing Threatens Midsized Enterprises … and What To Do About It”

 

7 PROVOCĂRI PE CARE UN CIO TREBUIE SĂ LE REZOLVE LA MIGRAREA ÎN CLOUD

În ciuda unei efervescenţe crescute în adoptarea soluţiilor şi infrastructurilor bazate pe cloud, directorii informatici din companiile mici şi medii continua să privească cu reticenţă “nori de furtună “ de la orizont, orbitând în jurul unor întrebări existenţiale de tipul:

  • ce aplicaţii trebuie să migrăm pe cloud?cloud threats
  • cât de sigură e o infrastructură cloud?
  • vor putea membrii echipei mele să asigure migrarea?
  • ce vom face dacă ceva nu merge cum trebuie?
  • cine ne asigură că nu vom depăşi bugetul?
  • cu ce trebuie să începem?

Studiul întreprins de Armada Group pe un eşantion de 200 de CIO ai unor organizaţii de mărime medie relevă că deşi 92% dintre cei intervievaţi înţeleg valoarea de business a infrastructurii cloud, doar 20% au şi un plan concret de migrare.

Hosting a identificat cele 7 provocări majore pe care le are de înfruntat un director informatic atunci când se ia o decizie legată de migrarea pe cloud:

1 Strategia – după ani de zile petrecuţi pentru a pune la punct o infrastructură datacenter şi paleta de aplicaţii, migrarea către o altă platformă de calcul împlică în primul rând elaborarea unui proiect foarte riguros, în care un manual cu elementarele întrebări “cum să…” ajută negrşit la punerea în practică a unei bune strategii.

2 Oamenii  – echipa IT a cunoscut şi ea o serie de transformări pentru a acoperi cât mai bine toate rolurile pentru infrastructura existentă, dar poate că nu e pregătită şi pentru marea integrare în cloud. Care vor fi atribuţiile individuale  în procesul de migrare şi ce va face fiecare după? Va fi nevoie de personal adiţional? Înainte, în timpul sau după migrare?

3 Bugetul – cu un buget mult afectat de operaţiunile existente, ce cheltuieli vor fi necesare pentru trecerea la cloud?  Va fi un buget realist?

4 Securitatea – nici-un CIO nu doreşte să-şi expună compania, partenerii şi clienţii la riscuri sau să inducă vulnerabilităţi adiţionale… Compatibilitatea cu standardele de confidenţialitate şi securitate rămâne unul dintre cele mai critice aspecte în procesul de migrare la platformele cloud.  

5 Sistemele moştenite – multe dintre serviciile cloud computing nu suportă aşa-zisele “legacy systems”. Dacă majoritatea aplicaţiilor unei companii ţin de această categorie, cât de oportună mai rămâne migrarea la cloud? Oare toate apicaţiile client- server migrate pe platfome cloud vor continua să interopereze?

6 Managementul furnizorilor – alegerea celui mai portrivit furnizor dădea deja mari bătăi de cap şefilor de departamente IT. Care dintre furnizorii de servicii cloud este cel mai indicat, fără să afectăm în mod dramatic relaţiile cu partenerii clasici?

7 Rezultatele vorbesc – orice CIO este apreciat prin impactul personal şi managerial în rezultatele de business şi nu neapărat pentru abilitatea de a se adapta noilor tehnologii. Va fi noua arhitectură cloud capabilă să răspundă tuturor cerinţelor de creştere a veniturilor, reducere a costurilor, accelerarea lansării de produse pe piaţă, şi nu în ultimul rând îmbunătăţirea ratei de satisfacţie a clienţilor?

Sursa: Computerworld Applications Alert, Martie 2013, White Paper Hosting.com – “The Cloud Threat –

Why Cloud Computing Threatens Midsized Enterprises … and What To Do About It”

5 PĂRERI GREŞITE DESPRE CLOUD-ul HIBRID

Adoptarea unui model hibrid nu trebuie făcută cu ochii închişi, afirmă Judith Hurwitz, co-autor al cărţii “Hybrid Cloud for Dummies”. Părerile preconcepute de care trebuie să ne ferim sunt: Hybrid

1 – Nu orice obiectiv de business poate fi migrat în cloud – migrarea nu înseamnă neapărat şi rezolvarea tuturor problemelor funcţionale sau de eficienţă.

2 – Nu toate structurile publice sunt periculoase pentru organizaţie – să ne gândim numai la beneficiile folosirii unei platforme de dezvoltare bazată pe cloud, la economiile legate de achiziţiile hadware şi mentenanţa centrelor de date.

3 – Nu toate aplicaţiile vitale trebuie mutate din datacenter pe cloud – orice aplicaţie dezvoltată şi perfecţionată în timp, care corespunde cerinţelor interne poate şi trebuie să rămână pe serverele locale.

4 – Siguranţa reţelelor publice nu depinde numai de renumele companiei care le operează – cei care folosesc doar structurile publice se pot lovi de probleme care nu depend în totalitate de provider.

5 – Cloudul privat nu este o altă denumire pentru propriul datacenter – structurile private de cloud se bazează pe aceleaşi tehnologii ca şi cele publice, ceea ce le delimitează total de mediile clasice de calcul bazate pe servere locale.

PRO ŞI CONTRA MODELELOR HIBRID

Când prin 2008 a început să se discute prima oară despre modelele hibrid, puritanii cloud hybrid 2computing au respins ideea cu vehemenţă. Supoziţia că ar putea exista o variantă de cloud mixtă, care să folosească platforme private şi infrastructuri locale părea ridicolă. Şi asta în conjunctura în care chiar şi cloud-ul privat era privit ca denumirea mai exotica a clasicelor centre de date.

În timp, experienţa echipelor IT din mediile enterprise a validat rolul major al cloud-ului hibrid, ca un mix între avantajele oferite de platformele publice şi resursele IT locale. Practica a demonstrat că folosirea platformelor trebuie să fie foarte transparentă şi să ţină cont de puterea de calcul şi resursele de stocare ale infrastructurii IT.

Folosirea unui model hibrid este un beneficiu în primul rând pentru arhitectura sistemului, considerând că pot fi mixate şi controlate resursele oferite de infrastructurile locale, costisitoare şi greu de scalat, cu  infrastucturile flexibile ce pot fi dimensionate la cerere. Aplicaţiile şi datele pot fi migrate pe cea mai bună dintre platforme, cu posiblitatea inversării rolurilor.

Modelele hibrid mai oferă avantajul de a putea considera că nu toate resursele IT sunt expuse prin migrarea pe platforme publice şi că cele mai critice procese pot fi păstrate şi rulate în infrastructurile private.

Cele mai multe exemple de soluţii hibride sunt bazate pe combinaţii între aplicaţii de tip CRM – de tip Salesforce.com – ce în general rulează pe cloud şi aplicaţii ERP de la Oracle sau SAP ce rulează on-premise. Integrarea între cele două categorii de aplicaţii ce rulează în medii diferite nu este cu mult mai dificilă decât efortul de integrare între aplicaţii ce rulează numai pe infrastructurile clasice. Singura diferenţă este că unele dintre aceste aplicaţii pot rula într-un centru de date extern, ce trebuie accesat printr-o reţea VAN, ceea ce poate induce latenţe sensitive.

Ceea ce într-adevăr nu trebuie ignorant este faptul că factorul ROI în cazul structurilor hibride este mult evoluat. Conform Nucleus Research aplicaţiile care rulează pe cloud pot genera o rată de returnare a investiţiei de peste 1,7 ori mai rapidă, faţă de media aplicaţiilor ce rulează on-premise.

%d bloggers like this: