GARTNER IaaS MAGIC QUADRANT 2015

What’s new on a cloud infrastructure market without challenger vendors

The 2015 version of traditionally Magic Quadrant for Cloud Infrastructure-as-a-Service survey was recently published by Gartner. In this article I want to point up some consideration about the Gartner’s IaaS definition, evaluation criteria, and most important “What’s new” in 2015 MQ comparing previous releases from May 2014 and August 2013. Comprehensive analyse of each “Magic” players and actual IaaS offerings will come in the next related articles.

Looking to the Magic Quadrant evaluation context is important to understand Gartner’s perception about Cloud infrastructure as a service (IaaS). Because from whole diversity of infrastructure market, only cloud compute IaaS is evaluated in Magic Quadrant. Other IaaS market components like cloud storage or cloud printing are not considered by Gartner in this study.

So, we have to assume Gartner’s most actual definition of cloud compute IaaS as: “a standardized, highly automated offering, where compute resources, complemented by storage and networking capabilities, are owned by a service provider and offered to the customer on demand. The resources are scalable and elastic in near real time, and metered by use. Self-service interfaces are exposed directly to the customer, including a Web-based UI and an API. The resources may be single-tenant or multitenant, and hosted by the service provider or on-premises in the customer’s data centre.”

MQ IaaS 2015Interesting is in the new IaaS vision Gartner is not considering only the infrastructure resources, including also automated management of resources, administrative tools delivered as services, cloud software infrastructure services, and databases as services. Also in the new IaaS market interpretation Gartner is drawing a distinction between cloud infrastructure as a service, and cloud infrastructure as a technology platform, naming the second as CESI (cloud-enabled system infrastructure). In a typical IaaS model, the CESI features are directly delivered to the customer as self-service, being possible to include also cloud-enabled services like managed hosting, data centre outsourcing, and other IT outsourcing services. Gartner is very clear explaining Magic Quadrant is evaluating only cloud IaaS offerings, not considering cloud-enabled services.

Before a brief look in the landscape of actual IaaS providers playing in Magic Quadrant “super-league”, is important to see essential conditions established by Gartner. To be included in Magic Quadrant vendors needs to demonstrate specific capabilities like:

  • Market participation – vendors must sell public cloud IaaS as a stand-alone service, without constrains to use any managed services or to bundle it with managed hosting, application development, maintenance, or other outsourcing forms.
  • Market positioning – vendors should be included in Gartner estimated top 15 providers for public or industrialized private cloud IaaS, excluding small deployments of one or two virtual machines.
  • Business capabilities – global offering of the public cloud IaaS service, invoicing capabilities and non-stop customer support.
  • Technical capabilities – the public cloud IaaS service should support production workloads and to have: at least two data centers in metropolitan areas located at minimum 250 miles distance, on separate power networks, with SSAE 16, ISO 27001 or equivalent implemented standards, proving real-time provisioning and ability to scale an application beyond the capacity of a single physical server, a computing SLA with a minimum of 99.5% availability, and implicit access to a Web services API.

Gartner Magic Quadrant for IaaS is becoming in the last years a performance reference on the market, being a more than reliable image of actual status for IaaS major players.

Looking to the Leaders QuadrantAmazon Web Services is continuing strong domination of the market in both “Vision” and “Ability to Execute” directions, sustained by largest customer base and the a wide range of enterprise and mission-critical applications. According Garner analysts, AWS is the overwhelming market share leader, with over 10 times more cloud IaaS compute capacity in use than the aggregate total of the other 14 providers in this Magic Quadrant”. The power of Amazon IaaS services is coming also from the very large technology partner ecosystem that includes software vendors which licensed and packaged their software on AWS platform, as well as many vendors which integrated their software with AWS capabilities.

Microsoft’s Azure position in the Leaders Quadrant is related to increased focus in developing its software capabilities as cloud services. Previously developed only as PaaS, Azure platform made most spectacular transition to IaaS market two years ago when Microsoft launched Azure Infrastructure Services, including Azure Virtual Machines and Azure Virtual Network. According Gartner analysts: “Azure is growing rapidly, and is in second place for market share, with more than twice as much cloud IaaS compute capacity in use as the aggregate total of the remaining providers in this Magic Quadrant – excluding market share leader AWS.”

Big surprise of this Magic Quadrant edition is “whiteboard image” of Challenge Quadrant. According Gartner, a “Challenger vendor” should be well-positioned to serve current market needs, delivering a good service that is targeted at a particular set of use cases, and having a track record of successful delivery. Coming from “Niche Players” pluton, Rackspace and Virtustream are closely positioned challengers for Challenger Quadrant.

In Gartner concept providers from Visionaries Quadrant should have first of all a solid vision of the future, making significant investments in technology development. “Visionaries” may be new market entrants, or existing providers reinventing business. They may have still emerging services but encapsulated capabilities not yet available. The four visionaries from actual MQ edition are perfectly mapped to these criteria.

Being one of newcomers in the IaaS market, Google had a fast evolution based on the concept “run like Google”, offering innovative technology capabilities as services for other companies. Gartner is predicting a continuous development: “Google has a fluid notion of the boundaries between IaaS and PaaS, along with the spectrum of deployment options from VMs to containers, that will, over time, enable customers to choose their trade-offs between control and automated management”.

CenturyLink was by tradition a global communications service provider, but last two acquisitions of Savvis – a Web hoster, and Tier 3 – a pure-play cloud IaaS provider, enabled them to offer CenturyLink Cloud (CLC). Also CenturyLink focused on the data center outsourcing market, and without a competitive solution for self-service, has successfully mixed self-service and managed services models into hybrid solution portfolio.

Leader in virtualization technologies, VMware is offering vCloud Air hybrid cloud options to existing customers, which may benefit both on-premises virtualized environment and cloud services. Gartner analysts is appreciating vCloud Air for vCloud Director-based service – an easier-to-use portal as the primary UI, and NSX software-defined networking technology.

IBM demonstrated his cloud orientation offering a wide portfolio of IaaS, PaaS, and SaaS products and services, with increasing focus in go-to-market strategy, online sign-up and self-service. SoftLayer is one of first concrete example of this new strategy, targeting for the moment SMB customers, and being projected as the usual IBM services hosting platform in the future. According Gartner, IBM strength is coming from “strong brand and existing customer relationships across the globe”, combined with its strategic outsourcing customers which “will help drive a cloud-enabled data center outsourcing business on top of SoftLayer”.

As usual the most populated is the Niche Players Quadrant where 9 providers are quite uniform distributed belong a median line. Let’s see a quickly description grouping after their main activities and what is Gartner appreciating in their offers. A first group is coming from Web hosting and outsourcing traditional companies like Rackspace and CSC. Being best positioned in the quadrant, near the conventional limit with Challenger area, Rackspace changed his orientation in 2014 from an OpenStack strategy to its originally expert company tradition with a coherent vision of cloud-enabled managed services based on automation and “a DevOps philosophy”. Traditional IT outsourcer with a broad range of data center outsourcing capabilities, CSC is using the Agility Platform acquired with the purchasing of ServiceMesh in order to facilitate the management of multiple platforms.

A second group is coming from independent software vendors and cloud services providers like Virtustream and Joyent. As well close positioned to Challengers Quadrant, Virtustream has developed its own cloud platform technology, and can offer fully consistent hybrid cloud solutions, policy-based service-level management and application performance SLAs. Having a pure focus on cloud-native applications, including mobile applications, Joyent developed a specific architecture based on Docker- container service.

As usual, most populated group is coming from traditional communications service providers, including: Interoute, Verizon, NTT Com, and Dimension Data. UK based Pan-European communications service provider Interoute offers a variety of interoperable options, like flexible tenancy models, hypervisors, pricing models, and support service models. Renouncing to Terremark brand in 2014, Verizon has consolidated IaaS offerings under the Verizon Cloud portal, and started a marketplace program. NTT Com is using its global network offering free data transfer services with Cloudn and free connection to NTT’s Arcstar Universal One network. Part of the same Japan based NTT Group, Dimension Data entered the IaaS market by acquiring OpSource in 2011, offering now on-demand billing platform, custom application management and help desk support.

A particularly presence in this quadrant, Fujitsu come with a long history in IT services and data center outsourcing. Fujitsu strength is based on his global sales force, leadership in IT outsourcing in Asia/Pacific area and strong European position. Developing a various portfolio of IaaS, PaaS and SaaS services, has launched Fujitsu Cloud Integration Platform that unifies management across its own cloud IaaS offerings, third-party cloud IaaS services and non-cloud infrastructure.

Look to the next related articles for a more detailed analyse of each of “Magic players” and last powerful demonstration on IaaS market.

Sources: Gartner reprint, public Web pages & Blogs, Social Media, Cloud Computing Groups Discussions.

Image Source: Gartner, 2015

CREATIVITATEA CARE VINE DIN CLOUD

logo_it_trendsIată un articol  publicat recent în IT Trends sub numele „Când creativitatea vine din cloud”, care este inspirat de strânsa relaționare între tehnologie și creativitate. Căci, tehnologia și creativitatea au reprezentat întotdeauna un tandem care a impulsionat dezvoltarea actului de creație, a generat noi forme de creație și a condus la manifestări nebănuite de creativitate.

Desigur că tot tehnologia a favorizat și copierea, multiplicarea, clonarea, partajarea creațiilor, dar în mod cert o o copie, o dublură sau o clonă nu pot fi  rezultatul unui act de creație.

După cei 30 de ani de la lansarea Toshiba 1100, primul laptop de serie, una dintre cele mai importante aniversări din acest an ale comunității IT este împlinirea a 25 de ani de când Adobe a lansat aplicația Photoshop. O soluție software care a devenit extrem de populară în comunitățile de creatori, de la fotografi la producătorii de efecte speciale. Photoshop-ul a devenit atât de popular, încât a fost adoptat în jargonul profesional ca adjectiv al unei imagini care a fost supusa unei procesări digitale. Cine nu a folosit noțiunea de imagine fotoshopată referindu-se în special la fotografiile vedetelor de pe coperțile revistelor moderne… La fel spunem despre o pagină ca a fost xeroxată sau numim adidași orice pantofi de sport…

photoshop-adobe-john-knoll-bora-bora-beach-bikini-topless-jennifer-featured-1Povestea ”inventării” Photoshop-ului e foarte interesantă, reprezentând ca mai întotdeauna rodul activității unui cuplu format dintr-un tehnic și un creator. Doar că de această dată tandemul e format din doi frați, unul pasionat de scrierea de aplicații, celălalt de efectele speciale. În 1987, pe când era student doctorand la universitatea Michigan, Thomas Knoll a dezvoltat aplicația Display, un utilitar de transformare a imaginilor alb-negru de pe ecranul de Macintosh în pixeli cu diferite nuanțe de gri. Inspirația magică a lui Thomas a fost să îi arate primele rutine fratelui său John care lucra la Industrial Light and Magic, o companie înființată de George Lucas, soră mai mică a celebrelor Lucasfilm și Walt Disney Company.

Impresionat de realizarea fratelui său, John l-a sfătuit pe acesta într-o prima fază să adauge o interfață grafică pentru utilizator. În a doua fază a avut revelația că dacă orice cadru de film poate fi convertit în formă digitală, modificat și apoi reconvertit în format de film, atunci prin această tehnică de procesare digitală se poate realiza practic orice efect vizual… În a treia fază, cei doi frați au avut discuții cu mai mulți producători de software, dar singurii care au întrevăzut importanța acestei aplicații grafice au fost cei de la Adobe, care în 1988 au văzut o primă demonstrație realizată cu ”Jennifer in Paradise”, prima fotografie prelucrată grafic digital, în 1989 au cumpărat aplicația și în 1990 au lansat Photoshop 1.0. Interesant este că primele versiuni de Photoshop au fost utilizate destul de puțin pentru prelucrarea imaginilor fotografice, deoarece imprimarea unei fotografii color se făcea în anii ‘90 prin separarea pe folii a celor patru game de culoare. Simpla tipărire a unei fotografii la acea dată, costa între 2000-3000 de dolari.

John Knoll și-a dus viziunea mai departe, contribuind ca visual effects supervisor și chief creative officer la realizarea efectelor speciale pentru o serie de filme de referință pentru cineatografia modernă, precum Star Wars, Star Trek sau Pirates of the Caribbean: Dead Man’s Chest, care în 2006 a primit Oscarul pentru cele mai bune efecte speciale.

În cei 25 de ani de la apariție, Photoshop-ul a inspirat artiști și designeri într-o mare diversitate de activități, de la desktop publishing, la fotografia de modă și producția de filme, până la editarea grafică a paginilor Web, crearea de aplicații pentru mobile sau mai nou printarea 3D. Și indiferent că sunt designeri, ingineri, fotografi, graficieni, stiliști, softiști, cercetători sau artiști, Photoshop-ul a continuat să dezvolte valențele de creativitate ale utilizatorilor chiar dacă în ultimii ani nu mai este disponibil decât în cloud… Consecință a amplelor mutații parcurse de Adobe prin adoptarea modelelor de business, Photoshop CC este oferit acum ca serviciu software cu subscripție de până la 3 ani, fiind integrat cu alte 15 aplicații și sute de instrumente în pachetul Adobe Creative Cloud.

Transformarea Adobe în companie cu aplicații exclusive pentru Cloud s-a produs în mai multe etape, fiind un model de adaptare din mers la realitățile economiei digitale, cu implicații profunde pentru modelele tradiționale de business, sistemele de licențiere și mecanismele de vânzare și distribuție.

Larga deschidere a aplicațiilor Adobe către comunitatea de utilizatori creatori a făcut ca trecerea de la licențierea perpetuă la utilizarea pe bază de subscripție să nu fie un handicap, cum s-a întâmplat cu alte categorii de servicii SaaS, ci a fost preluată și acceptată ca element esențial în dezvoltarea creativității în Cloud. Căci în epoca economiei digitale, o creativitate singulară, izolată, nu poate beneficia decât de mijloace limitate de exprimare. Un creativ modern are nevoie să își partajeze creația, să folosească instrumente și servicii, să își etaleze valorile, să folosească aplicații mobile, să își creeze cu ușurință pagini Web, și mai ales să comunice și să colaboreze cu alți creativi…

Vă invit să citiți în întregime articolul ” Când creativitatea vine din cloud”, unde veți putea vedea care a fost contribuția social media la dezvoltarea creativității și care sunt cele opt principii care trebuie respectate la realizarea unei platforme de creativitate.

Image: ”Jennifer in Paradise” – prima fotografie prelucrată digital cu Adobe Photoshop, autor John Knoll, 1987.

 

VA MAI PUTETI INSCRIE PENTRU EuroCloud Award 2015 PANA PE 23 IUNIE

LogoEuroCloudRomania3Pentru al treilea an consecutiv, asociatia EuroCloud Romania organizeaza competitia premiilor nationale EuroCloud. Participarea la EuroCloud Award 2015 este gratuita si deschisa tuturor furnizorilor de servicii cloud care opereaza in Romania. Perioada in care se accepta candidaturi pentru premiile EuroCloud Romania 2015 este intre 18 mai si 23 iunie 2015. Castigatorii din Romania vor fi anuntati in cadrul unei gale de decernare a premiilor organizata de asociatia EuroCloud Romania in a doua jumatate a lunii iunie.

eurocloud_award_2015Scopul acestei competitii este de a evidentia solutiile de business inovatoare si performantele furnizorilor locali de cloud, pentru a promova un climat competitional in cadrul industriei romanesti de cloud computing. Premiile EuroCloud Romania fac parte din competitia Europeana care si in acest an va aduce in prim plan cele mai inovatoare servicii si proiecte de cloud din Europa, castigatori ai etapei nationale. Un juriu de experti independenti ii vor desemna pe cei mai buni dintre cei mai buni in cadrul unei gale speciale care va avea loc in cadrul Congresului EuroCloud 2015 care in acest an se va desfasura in Barcelona, in perioada 7-8 octombrie 2015.

La editia de anul trecut, doi dintre castigaorii competitiei locale EuroCloud Romania au fost premiati si la nivel european,  unde compania Ymens a optinut primul loc la categoria „Cel mai bun proiect cloud pentru sectorul public” iar Bigstep s-a clasat pe pozitia secunda la categoria „Cel mai bun serviciu IaaS”.

Categoriile de premii puse in competitie la editia EuroCloud Award 2015 sunt:

  • Cel mai bun serviciu cloud pentru piete orizontale – serviciile cloud care pot fi folosite in diferite segmente orizontale de piata, cum ar fi aplicatiile ERP, CRM, serviciile IaaS, etc.
  • Cel mai bun serviciu cloud pentru piete verticale – serviciile cloud care vin in sprijinul clientilor din piete verticale, cum ar fi in Logistica, Agricultura, Industria Hoteliera si altele.
  • Cel mai bun serviciu de cloud Startup – serviciile cloud oferite de startupuri romanesti.
  • Cel mai bun serviciu de migrare in cloud – categorie destinata consultantilor, integratorilor, furnizorilor de servicii cu valoare adaugata are au atins un nivel de excelenta in oferirea de servicii de migrare in cloud.
  • Cel mai inovativ serviciu cloud – pentru organizatii care dezvolta noi linii de business, ca o extensie orientata spre viitor al portofoliului lor de servicii (IoT, Industry 4.0, Smart Energy, Smart Healthcare, Mobilitate, Automotive, etc.)
  • Cel mai mare impact in business prin implementarea unui serviciu cloud – categorie destinata organizatiilor uilizatoare de servicii cloud.

O descriere detaliata a criteriilor pe baza carora au fost definite aceste categorii si alte informatii legate de organizarea premiilor EuroCloud 2015 puteti citi pe pagina oficiala a competitiei:

 

Image Source: EuroCloud Romania

 

Related posts:

TWO ROMANIAN PROJECTS AWARDED IN EuroCloud EUROPE FINAL – cloud☁mania, Octombrie 2014

CASTIGATORII EuroCloud AWARD 2014 ROMANIA cloud☁mania, Septembrie 2014

INCA MAI AVETI TIMP SA VA INSCRIETI LA EuroCloud AWARDS 2014 – cloud☁mania, Iulie 2014

ACESTIA SUNT CASTIGATORII COMPETITIEI EuroCloud Award – cloud☁mania, August 2013

ROMANIAN WINNERS OF EuroCloud AWARD 2013 – cloud☁mania, August 2013

EuroCloud ROMANIA PREMIAZA CELE MAI INOVATOARE SOLUTII DE CLOUD LOCALE – cloud☁mania, Iulie 2013

ESTE POPULAR BYOD IN ROMANIA?

În multe cazuri companiile preferă o rezolvare tipic românească…

Continând seria de studii cu impact major pentru surprinderea realităților pieței IT din România, CIO Council România a realizat în anul 2014 o amplă analiză a popularității de care se bucură în țara noastră conceptul ”Buy Your Own Device” (BYOD).  

Studiul ”BYOD 2014” și-a propus realizarea unei radiografii a gradului de adoptare a unor politici coerente de mobilitate în companiile mari și foarte mari din România, în condițiile în care conceptul de mobilitate enterprise și modelul BYOD se bucură de o popularitate tot mai mare. La acest studiu au participat 112 companii mari și foarte mari, dintre care 50% au o cifră de afaceri de peste 100 milioane Euro, iar 66% au peste 500 de angajați.

Avantajele aplicării celor două concepte sunt evidente. În cazul mobilităţii este vorba, în principal, de adaptarea la un fenomen tot mai extins, anume acela al transformărilor care au loc la nivelul capitalului uman dintr-o companie, unde angajații se deplasează tot mai mult către locurile unde au loc efectiv procesele esenţiale de business. Modelul BYOD se referă în primul rând la reducerea costurilor operaţionale ale companiilor şi creşterea productivității angajaţilor, prin acceptarea utilizării de dispozitive mobile personale, cu care angajaţii sunt mult mai familiarizaţi și deci mai eficienți. Iată câteva dintre cele mai interesante concluzii ale studiului, însoțite de comentariile CIO Council.

Capture BYOD 1Despre politicile de mobilitate – Conform rezultatelor studiului CIO Council mobilitatea se face „de la caz la caz”.  60% dintre companii consideră că mobilitatea trebuie abordată indvidualizat. Chiar și în cazul în care există anumite politici, acestea nu sunt considerate potrivite, în multe cazuri existând o acceptare tacită. Neexistența sau nerespectarea unor politici coerente măresc nivelul de expunere a companiilor la riscuri majore de securitate.

  • 50% dintre companii consideră că implementarea mobilitatii este justificata economic
  • 60% dintre companii abordează mobilitatea ad-hoc, fară o strategie, un plan sau politici clare
  • În 20% dintre companii nu se respectă politicile în vigoare, existând o acceptare tacită a dispozitivelor personale

Capture BYOD 2Despre existența unei politici BYOD – cu toate acestea, studiul relevă că 38% dintre companiile chestionate au o politică de BYOD, 27% au în vedere o implementare în următorul an, iar 36% nu au niciun plan. Dintre cei ce declară că au o politica BYOD, doar 12% considera că BYOD este abordarea potrivită pentru mobilitate. Peste 25% dintre companii consideră că politica BYOD existentă nu este potrivită pentru ele și cred într-o abordare individualizată.

 

Capture BYOD 3Cine crează și aplică o politică BYOD – Majoritatea respondenților consideră că la crearea unei politici BYOD ar trebui implicate patru departamente dintr-o companie: IT, Security/Audit, HR și Legal. Tot marea majoritate sunt de părerere că procesul de creare (și aplicare) a politicii BYOD trebuie coordonat de departamentul IT. Fiind vorba de un subiect foarte delicat și care are implicații semnificative asupra motivației și productivității angajatilor, precum și implicații juridice legate de datele personale al angajatului, era de așteptat ca un numar mai mare de repondenți sa fi considerat că politica trebuie creată sub conducerea departamentului de Resurse Umane sau a celui Legal.

Capture BYOD 4Argumente Pro în adoptarea unei politici BYOD – destul de interesant că la această întrebare cele mai frecvente 3 motive se referă la costuri, motivația angajatului și productivitate, în timp ce mobilitatea și flexibilitatea apar doar pe pozițiile următoare. Menționarea Costului ca principal motiv pentru utilizarea BYOD poate fi interpretată ca un semnal al lipsei unei analize riguroase a proiectului. În general, economiile realizate la achizitia echipamentelor sunt depașite de investițiile realizate pentru asigurarea securității și managementului unui parc mult mai divers de echipamente.

Argumente Contra la adoptarea unei politici BYOD –Analizând motiveler care pledează pentru ne-realizarea unei politici BYOD, marea majoritate a respondenților au indicat Securitatea ca principal argument. Un răspuns destul de controversat ținând cont de faptul că în ultima perioadă soluțiile de management al echipamentelor mobile s-au dezvoltat semnificativ, iar în lipsa unei politici BYOD, oamenii tot ar continua sa folosească dispozitivele personale… Majoritatea respondenților nu cred că soluțiile de management existente pot asigura securitatea într-un proiect BYOD. Asigurarea suportului pentru un parc divers de echipamente, creșterea complexității mediului IT și costurile legate de un astfel de proiect sunt următoarele argumente identificate de respondenții studiuli CIO Council.

Capture BYOD 5Echipamente mobile agreate sau interzise – între regulamente și toleranță tacită…

Laptopuri – Deși 61% dintre companii nu permit utilizarea laptotpului personal în inters de serviciu, 18% nu acceptă conectarea la sistemele de companie, 16% permit conectarea doar în zona de protecție cu firewall, iar 5% nu vad nimic rău în asta…

Tablete – Aici lucrurile sunt mai relaxate, doar 38% dintre companiile respondente interzicând utilizarea tabletelor personale în scop de afaceri, în timp ce 27% permit folosirea dar în afara rețelelor corporate, 18% permit numai în zona securizată a rețelei, iar 18% nu au o politică de respingere.

Telefoane inteligente – O partiție foarte puțin diferită față de precedenta, cu 27% dintre companii care interzic utilizarea telefoanelor personale, 38% care permit acest lucru dar fără acces la aplicațiile și datele companiei, 14% permit utilizarea doar în zonele de rețea securizată, iar 21% nu au nici-o restricție privind folosirea de smartphone…

Concluziile echipei CIO Council care a participat la realizarea acestui sudiu sunt destul de obiective. Cercetările cantitative şi calitative bazate pe interviurile cu directori IT din companii mari și foarte mari, arată că mobilitatea şi BYOD reprezintă concepte cunoscute şi de multe ori deja aplicate, cu particularizări legate de specificul de activitate al fiecărei organizații. În ciuda acestei popularități, rezultatele studiului ”BYOD 2014” arată că respectivele concepte sunt încă la început de drum în România, rata de adopţie fiind  destul de puțin semnificativă, iar politicile şi procedurile aferente acestei adopţii nu sunt clar definite pe o scară largă. Interesant dar deloc surprinzător este faptul că în multe cazuri companiile preferă o rezolvare tipic românească a unor probleme care ţin de evitarea riscurilor asociate adoptării acestor concepte.

”Este utilizat BYOD în România?” – Material publicat sub coordonarea CIO Council Romania în Catalogul Cloud Computing Romania, ediția a 3-a, Mobile Cloud Computing, editat de Agora Group și cloud☁mania, Martie 2015.

Grafice: CIO Council Romania

 

%d bloggers like this: