VIITORUL DIGITAL AL EUROPEI SE BAZEAZĂ PE A 4-A REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ

Industria este unul dintre pilonii economiei europene. Sectorul de producție din Uniunea Europeană reprezintă 2 milioane de întreprinderi, 33 de milioane de locuri de muncă și 60% din creșterea productivității. Industria europeană trebuie să exploreze viitorul potențial al tehnologiilor IT&C, procesele de automatizare, precum și tehnologiile de fabricație și prelucrare centrate pe om.

Transformarea digitală a industriei este privită ca o sursă pentru crearea de oportunități extraordinare pentru Europa, care prin prisma evoluției Uniunii Europene se confruntă cu provocări uriașe. Posibilitățile deschise de sistemele de producție conectate și noile modele de afaceri sunt extrem de promițătoare, dar și riscurile pot fi dramatice. Conform unei estimări Rolland Berger, până în 2025 industria producătoare din Europa ar putea ajunge la o valoare adăugată brută de peste 1,25 miliarde de euro, în timp ce valoarea riscurilor e asociată cu posibile pierderi de 605 miliarde de euro, în valoare adăugată.

Tehnologiile digitale joacă rolul central în crearea de valoare în economia Uniunii Europene, având menirea de a produce transformarea radicală a tuturor aspectelor legate de dezvoltare, producție și servicii conexe. Renașterea industrială a Europei poate deveni o realitate numai în cazul în care digitalizarea produselor, proceselor și modelelor de afaceri este integrată în toate sectoarele industriale.

Günther Oettinger, Comisar European pentru Digital Economy and Society. Foto: ec.europa.eu

Dat fiind că industria este un pilon esențial al economiei europene, cu 2 milioane de companii și 33 de milioane de locuri de muncă, provocarea noastră politică și economică generală este de a vedea că toate sectoarele industriale, profită din plin de inovațiile digitale în produse, procese și modele de afaceri. Prin urmare, primul meu obiectiv este ca fiecare regiune din Europa să aibă un centru de inovare digital, care poate oferi expertiză de clasă mondială și competențele digitale necesare pentru economia locală și regională. (…) Și avem nevoie de aceste centre de competență pentru a lucra împreună la nivel european. Acesta este motivul pentru care voi propune ca, pentru prima dată, o parte substanțială din bugetul UE prevăzut pentru cercetare și inovare în domeniul digital să fie dedicată pentru acest lucru”, Günther OettingerBlog post 13 Aprilie 2015

 

La nivelul Uniunii Europene există deja o viziune care a debutat odată cu inițiativa Agendei Digitale a Europeiuna dintre cele șapte componente majore ale strategiei Europe 2020. Programul Agenda Digitală a evoluat și s-a transformat în Digital Single Market.

Adoptată pe 6 mai 2015, strategia Digital Single Market își dorește să asigure un acces mai bun la avantajele oferite de tehnologiile digitale tuturor cetățenilor și mediilor de afaceri din toată Europa. Acest lucru va permite eliminarea diferențelor esențiale dintre economiile clasice și cele moderne și va sparge barierele în calea dezvoltării activităților transfrontaliere online. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Cele 4 Revoliții industriale, Foto: wikipedia.org

În toate aceste eforturi de unificare a forțelor pentru digitalizarea Europei, domenii precum Cloud Computing, Big Data, IoT, sistemele cibernetice fizice și robotica sunt apreciate ca principalele surse de oportunități. Industria din Europa are potențialul de a se putea transforma, prin asimilare inovațiilor tehnologice, robotizarea și automatizarea producției, soluțiilor software pentru mediul enterprise sau procesele de fabricație bazate pe 3D Printing și realitate augmentată.

Pentru ca Uniunea Europeană să-și mențină competitivitatea, să păstreze o bază industrială puternică și să poată gestiona tranziția către o economie industrială și servicii inteligente, este nevoie de transformarea digitală a tuturor sectoarelor. 75% din valoarea adăugată de economia digitală provine din industriile tradiționale, nu din piața IT&C. Dar integrarea tehnologiei digitale de către acele întreprinderi tradiționale este elementul cel mai slab.

Strategia de dezvoltare digitală a Europei este bazată pe patru linii de acțiune:

  • Asigurarea accesului facil la tehnologiile digitale pentru toate întreprinderile industriale, în special IMM-uri. Acțiunea poate contribui și la completarea infrastructurilor de inovare digitale naționale și regionale;
  • Asigurarea supremației europene pe platformele industriale digitale bazate pe forța industriei europene în domenii importante de fabricație și inginerie precum industria auto, aeronautica și energia;
  • Pregătirea forței de muncă care trebuie să beneficieze de transformarea digitală – prin promovarea competențelor digitale în Europa și regiunile sale, la toate nivelurile și etapele de educație și formare profesională;
  • Identificarea unor soluții de reglementare inteligente pentru o industrie inteligentă – găsirea celor mai adecvate forme de abordare politică a problemelor dificile, cum ar fi răspunderea și siguranța sistemelor autonome sau proprietatea și utilizarea datelor industriale

Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016.

Se poate descărca ca pdf de la: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digitising-european-industry

Strategia își propune să stabilească legături între inițiativele naționale și regionale – cum ar fi ”Industrie 4.0”, ”Smart Industry”, ”Industrie du Futur”, ”High Value Manufacturing” – cu asigurarea gradului necesar de coordonare și să ajute la atingerea masei critice în cazul în care inițiativele individuale nu se pot realiza.

Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016.

Pe harta inițiativelor europene preluată de pe site-ul Comisiei Europene poate fi văzută o repartiție geografică a inițiativelor industriale lansate în fiecare dintre țările membre. Vom reveni cu amănunte despre cele mai reușite proiecte.

Viitorul producției industriale este digital

Încă de la Expozitia de la Hannovra din 2014  Siemens oferea o premieră a viziunii sale asupra industriei viitorului. Foto: siemens.com

  • Big Data: Până în 2020 volumul global de date va crește la 44 zettabyteswith, dintre care  10% vor fi date provenite de la sistemele Internet of Things.
  • Conform 52% dintre CEO industria va suferi transformări radicale ca urmare a digitizării
  • Ciclul de viață al produselor a scăzut cu 25%. Noile produse trebuie dezvoltate și lansate mult mai rapid.

Surse: Siemens AG, IDC, Statista, siemens.com/magazin

O parte din conținutul acestui articol conține materiale publicate în Catalogul Claud Computing Romania, ediția a 5-a, Digital Industry

 

Advertisements

Are we ready for the Collaborative Economy?  

Collaborative economy cover

Digital Revolution comes with big changes in the future of European Community. Accelerate innovation opened the needs for a Digital Single Market. Digital Europe needs new business models to better fit the regional development and the new competitiveness requests.

Collaborative economy is one of the new and big challenges in the new geopolitical landscape. The development of existing collaborative platforms is a real problem for existing market players and practices, but offers extraordinary opportunities to individual citizens to offer new services, in flexible working arrangements and new sources of income.

Named also “sharing economy”, the collaborative economy covers a variety of sectors and is rapidly emerging across Europe. But Europe should be ready to proactively support the innovation, competitiveness and growth opportunities offered by modernization of the economy. Looking to encourage the development of new collaborative economy model, European Commission very recently announced a set of “Guidance and policy recommendations for the collaborative economy”, activity included in the “European agenda for the collaborative economy”.

 

Digital EuropeThe Guidance offers essential information about the single digital market evolution and shows the European Commission’s support for consumers, businesses and public authorities to engage confidently in the collaborative economy. The Commission will review collaborative economy developments, collect statistical data and evidence and work with Member States to exchange best practices.

The collaborative economy is growing rapidly, with important market shares increases in some sectors. Gross revenue in the EU from collaborative platforms and providers is estimated at EUR 28 billion in 2015. This was a two time growing comparing last year. Collaborative economy could add EUR 160-572 billion to the EU economy, according experts estimations.

What is Collaborative Economy?

In a short definition „collaborative economy” refers to business models where activities are facilitated by collaborative platforms that create an open marketplace for the temporary usage of goods or services often provided by private individuals. Collaborative economy transactions generally do not involve a change of ownership and can be carried out for profit or not-for-profit.

According EU Commission, the collaborative economy involves three categories of actors:

  • service providers who share assets, resources, time and/or skills — these can be private individuals offering services on an occasional basis (‘peers’) or service providers acting in their professional capacity (“professional services providers”);
  • users of these
  • Intermediaries that connect — via an online platform — providers with users and that facilitate transactions between them (‘collaborative platforms’).

5 Key issues in collaborative economy development

collaborative systemMarket access requirements – creating new markets and expanding existing ones collaborative economy businesses affect markets traditionally served by classic service providers. According existing EU law, collaborative platforms and new collaborative service providers can be subject to market access requirements (business authorizations, licensing and quality standard requirements);

Liability regimes – according EU law online platforms – as providers of digital intermediary services, are under certain conditions exempted from liability for the information they store. This exemption from liability applicability will depend on the legal and factual elements relating to the activity performed by the collaborative platform.

Users’ protection – collaborative economy blurs the lines between traditional consumers and business classification, due to multi-sided relationship that may involve business-to-business, business-to-consumer, consumer-to-business, and consumer-to-consumer transactions. In these relationships, it is not always clear who the weaker party requiring protection may be.

Self-employed and workers – traditional employment models are disrupted. New digital citizens of Europe can work in flexible arrangements, having individual tasks performed on an ad hoc basis rather than regularly performed tasks.

New taxation models – collaborative economy should adopt the same taxation rules (personal income, corporate income and value added tax). EU community still need to solve key issues associated to taxpayers and taxable income regulations, weak information exchange and differences in tax practices across the EU.

European Commission will establish a monitoring framework covering both the evolving regulatory environment and economic and business developments. The monitoring will aim to follow trends on prices and quality of services, and identify possible obstacles and problems encountered, generated by divergent national regulations or regulatory gaps.

%d bloggers like this: