ESTE POPULAR BYOD IN ROMANIA?

În multe cazuri companiile preferă o rezolvare tipic românească…

Continând seria de studii cu impact major pentru surprinderea realităților pieței IT din România, CIO Council România a realizat în anul 2014 o amplă analiză a popularității de care se bucură în țara noastră conceptul ”Buy Your Own Device” (BYOD).

Studiul ”BYOD 2014” și-a propus realizarea unei radiografii a gradului de adoptare a unor politici coerente de mobilitate în companiile mari și foarte mari din România, în condițiile în care conceptul de mobilitate enterprise și modelul BYOD se bucură de o popularitate tot mai mare. La acest studiu au participat 112 companii mari și foarte mari, dintre care 50% au o cifră de afaceri de peste 100 milioane Euro, iar 66% au peste 500 de angajați.

Avantajele aplicării celor două concepte sunt evidente. În cazul mobilităţii este vorba, în principal, de adaptarea la un fenomen tot mai extins, anume acela al transformărilor care au loc la nivelul capitalului uman dintr-o companie, unde angajații se deplasează tot mai mult către locurile unde au loc efectiv procesele esenţiale de business. Modelul BYOD se referă în primul rând la reducerea costurilor operaţionale ale companiilor şi creşterea productivității angajaţilor, prin acceptarea utilizării de dispozitive mobile personale, cu care angajaţii sunt mult mai familiarizaţi și deci mai eficienți. Iată câteva dintre cele mai interesante concluzii ale studiului, însoțite de comentariile CIO Council.

Despre politicile de mobilitate – Conform rezultatelor studiului CIO Council mobilitatea se face „de la caz la caz”. 60% dintre companii consideră că mobilitatea trebuie abordată indvidualizat. Chiar și în cazul în care există anumite politici, acestea nu sunt considerate potrivite, în multe cazuri existând o acceptare tacită. Neexistența sau nerespectarea unor politici coerente măresc nivelul de expunere a companiilor la riscuri majore de securitate.

50% dintre companii consideră că implementarea mobilitatii este justificata economic
60% dintre companii abordează mobilitatea ad-hoc, fară o strategie, un plan sau politici clare
În 20% dintre companii nu se respectă politicile în vigoare, existând o acceptare tacită a dispozitivelor personale

Despre existența unei politici BYOD – cu toate acestea, studiul relevă că 38% dintre companiile chestionate au o politică de BYOD, 27% au în vedere o implementare în următorul an, iar 36% nu au niciun plan. Dintre cei ce declară că au o politica BYOD, doar 12% considera că BYOD este abordarea potrivită pentru mobilitate. Peste 25% dintre companii consideră că politica BYOD existentă nu este potrivită pentru ele și cred într-o abordare individualizată.

Cine crează și aplică o politică BYOD – Majoritatea respondenților consideră că la crearea unei politici BYOD ar trebui implicate patru departamente dintr-o companie: IT, Security/Audit, HR și Legal. Tot marea majoritate sunt de părerere că procesul de creare (și aplicare) a politicii BYOD trebuie coordonat de departamentul IT. Fiind vorba de un subiect foarte delicat și care are implicații semnificative asupra motivației și productivității angajatilor, precum și implicații juridice legate de datele personale al angajatului, era de așteptat ca un numar mai mare de repondenți sa fi considerat că politica trebuie creată sub conducerea departamentului de Resurse Umane sau a celui Legal.

Argumente Pro în adoptarea unei politici BYOD – destul de interesant că la această întrebare cele mai frecvente 3 motive se referă la costuri, motivația angajatului și productivitate, în timp ce mobilitatea și flexibilitatea apar doar pe pozițiile următoare. Menționarea Costului ca principal motiv pentru utilizarea BYOD poate fi interpretată ca un semnal al lipsei unei analize riguroase a proiectului. În general, economiile realizate la achizitia echipamentelor sunt depașite de investițiile realizate pentru asigurarea securității și managementului unui parc mult mai divers de echipamente.

Argumente Contra la adoptarea unei politici BYOD –Analizând motiveler care pledează pentru ne-realizarea unei politici BYOD, marea majoritate a respondenților au indicat Securitatea ca principal argument. Un răspuns destul de controversat ținând cont de faptul că în ultima perioadă soluțiile de management al echipamentelor mobile s-au dezvoltat semnificativ, iar în lipsa unei politici BYOD, oamenii tot ar continua sa folosească dispozitivele personale… Majoritatea respondenților nu cred că soluțiile de management existente pot asigura securitatea într-un proiect BYOD. Asigurarea suportului pentru un parc divers de echipamente, creșterea complexității mediului IT și costurile legate de un astfel de proiect sunt următoarele argumente identificate de respondenții studiuli CIO Council.

Echipamente mobile agreate sau interzise – între regulamente și toleranță tacită…

Laptopuri – Deși 61% dintre companii nu permit utilizarea laptotpului personal în inters de serviciu, 18% nu acceptă conectarea la sistemele de companie, 16% permit conectarea doar în zona de protecție cu firewall, iar 5% nu vad nimic rău în asta…

Tablete – Aici lucrurile sunt mai relaxate, doar 38% dintre companiile respondente interzicând utilizarea tabletelor personale în scop de afaceri, în timp ce 27% permit folosirea dar în afara rețelelor corporate, 18% permit numai în zona securizată a rețelei, iar 18% nu au o politică de respingere.

Telefoane inteligente – O partiție foarte puțin diferită față de precedenta, cu 27% dintre companii care interzic utilizarea telefoanelor personale, 38% care permit acest lucru dar fără acces la aplicațiile și datele companiei, 14% permit utilizarea doar în zonele de rețea securizată, iar 21% nu au nici-o restricție privind folosirea de smartphone…

Concluziile echipei CIO Council care a participat la realizarea acestui sudiu sunt destul de obiective. Cercetările cantitative şi calitative bazate pe interviurile cu directori IT din companii mari și foarte mari, arată că mobilitatea şi BYOD reprezintă concepte cunoscute şi de multe ori deja aplicate, cu particularizări legate de specificul de activitate al fiecărei organizații. În ciuda acestei popularități, rezultatele studiului ”BYOD 2014” arată că respectivele concepte sunt încă la început de drum în România, rata de adopţie fiind destul de puțin semnificativă, iar politicile şi procedurile aferente acestei adopţii nu sunt clar definite pe o scară largă. Interesant dar deloc surprinzător este faptul că în multe cazuri companiile preferă o rezolvare tipic românească a unor probleme care ţin de evitarea riscurilor asociate adoptării acestor concepte.