Iată o pagină online interactivă care se înscrie în inițiativa GDPR Ready! Prin interactivitate înțelegem atât actualizarea periodică a conținutului cu noi întrebări și răspunsuri, cât și posibilitatea de inserare de întrebări și răspunsuri care provin de la terțe părți. Oricare dintre dvs. poate contribui prin recomandări și comentarii la continua actualizare a acestei pagini.
Fiecare răspuns va avea menționată sursa. Acolo unde avem mai multe răspunsuri pertinente la aceeași întrebare, le vom publica pe toate, cu menționarea sursei fiecăruia. Pentru o evidență arbitrară, întrebările și răspunsurile vor fi numerotate descendent, astfel încât întotdeauna informația ”cea mai proaspătă” să se regăsească în partea superioară a paginii GDPR Ready Q&A.
Continuăm cu o serie de 13 întrebări legate de DPO, care au ca sursă Anexa documentului Guidelines on Data Protection Officers (‘DPOs’) elaborată de Grupul de lucru Articolul 29 (WP ART29.)
Q23. Care este rolul DPO în legătură cu DPIA și păstrarea evidenței operațiunilor de prelucrare?
În ceea ce privește evaluarea impactului operațiunilor de prelucrare (DPIA), operatorul sau persoana împuternicită de operator solicită avizul DPO în legătură cu următoarele aspecte, printre care:
• dacă să efectueze sau nu DPIA
• ce metodologie să fie folosită la efectuarea DPIA
• dacă să efectueze DPIA intern sau să externalizeze
• ce garanții (inclusiv măsuri tehnice și organizaționale) să pună în aplicare pentru reducerea oricăror riscuri la adresa drepturilor și intereselor persoanelor vizate
• dacă DPIA a fost sau nu efectuată corect și dacă respectivele concluzii (dacă să continue sau nu prelucrarea și ce garanții să pună în aplicare) respectă GDPR.În ceea ce privește păstrarea unei evidențe a operațiunilor de prelucrare, operatorul sau persoana împuternicită de operator, și nu DPO, are obligația de a păstra o evidență a operațiunilor de prelucrare. Cu toate acestea, nimic nu împiedică operatorul sau persoana împuternicită de operator să atribuie DPO sarcina de a păstra o evidență a operațiunilor de prelucrare în numele operatorului sau persoanei împuternicite de operator. O astfel de evidență trebuie să fie considerată ca fiind unul dintre instrumentele care permit DPO să-și îndeplinească sarcinile de monitorizare a conformității, informare și consiliere a operatorului sau persoanei împuternicite de operator.
Sursa: Art.39,(1)c) și Art. 30 din GDPR
Q22. DPO este personal responsabil pentru nerespectarea cerințelor de protecție a datelor?
Nu. DPO nu este personal responsabil în situația în care există un caz de nerespectare a cerințelor de protecție a datelor. Operatorul sau persoana împuternicită de operator are obligația de a pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a garanta și a fi în măsură să demonstreze că prelucrarea se efectuează în conformitate cu prezentul Regulament. Respectarea normelor de protecție a datelor este o responsabilitate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator.
Q21. Ce înseamnă „monitorizarea conformității”?
Ca parte a acestor sarcini de monitorizare a conformității, DPO poate, în special:
- să colecteze informații pentru a identifica operațiunilor de prelucrare
- să analizeze și să verifice conformitatea operațiunilor prelucrare
- să informeze, să consilieze și să emită recomandări operatorului sau persoanei împuternicite de operator.
Sursa: Articolul 39(1) b) din GDPR
Q20. Care sunt garanțiile ce-i permit DPO să-și îndeplinească sarcinile în mod independent? Ce înseamnă „conflict de interese”?
Există anumite garanții ce-i permit DPO să acționeze în mod independent:
- nu primește instrucțiuni de la operator sau persoana împuternicită de operator în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor sale
- nu este demis sau sancționat de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale
- nu există conflict de interese cu alte posibile sarcini sau atribuții.
Celelalte sarcini sau atribuții ale DPO nu trebuie să genereze un conflict de interese. Acest lucru
presupune, în special, faptul că DPO nu poate deține o poziție în cadrul organizației care ar conduce la posibilitatea ca DPO să stabilească scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter
personale. Acest lucru trebuie luat în considerare de la caz la caz, ținându-se cont de structura
organizațională specifică fiecărei organizații.Ca regulă generală, funcții din cadrul organizației cu care poate intra în conflict pot include funcții de
conducere (cum ar fi director executiv, director operațional, director financiar, șeful serviciului
medical, șeful departamentului de marketing, șef departamentului de resurse umane sau șeful
departamentului IT), dar, în același timp, și alte funcții inferioare dacă acestea conduc la posibilitatea
de a stabili scopurile și mijloacelor de prelucrare. În plus, un conflict de interese poate apărea, de
asemenea, de exemplu, în situația în care un DPO extern este rugat să reprezinte operatorul sau
persoana împuternicită de operator în instanță, în cazurile care implică probleme de protecție a datelor.
Sursa: Art. 38(3) și 38(6) din GDPR
Q19. Care sunt resursele ce trebuie prevăzute de operator sau persoana împuternicită pentru DPO?
DPO trebuie să beneficieze de resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. În funcție de natura operațiunilor de prelucrare și a activităților și dimensiunii organizației, trebuie asigurate următoarele resurse pentru DPO:
• sprijin activ al funcției DPO din partea managementului superior
• timp suficient pentru DPO în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale
• sprijin corespunzător în ceea ce privește resursele financiare, infrastructură (sediu, facilități, echipament) și personal, după caz
• comunicare oficială către toți angajații cu privire la desemnarea DPO
• accesul necesar la alte servicii precum resurse umane, juridic, IT, securitate etc. astfel încât DPO să beneficieze de un sprijin esențial, reacții și informații din partea altor servicii
• pregătire continuă
Sursa: Art. 38(2) din GDPR
Q18. Care sunt calitățile profesionale pe care trebuie să le posede un DPO?
DPO trebuie desemnat pe baza calităților profesionale și, în special a cunoștințelor de specialitate în dreptul și practicile în domeniul protecției datelor, precum și pe baza capacității de a-și îndeplini sarcinile.
Nivelul de expertiză necesar ar trebui determinat pe baza operațiunilor de prelucrare efectuate și a protecției necesare pentru datele cu caracter personal prelucrate. De exemplu, în situația în care o operațiune de prelucrare a datelor este deosebit de complexă sau în cazul în care este implicat un volum mare de date speciale, DPO poate necesita un nivel mai ridicat de expertiză și suport.
Aptitudinile și expertiza relevante includ:
• experiență în legislația și practicile de protecție a datelor la nivel național și european, precum și o înțelegere complexă a GDPR
• înțelegerea operațiunilor de prelucrare efectuate
• înțelegerea tehnologiilor de informații și de securitate a datelor
• cunoașterea sectorului de afaceri și a organizației
• abilitatea de a promova protecția datelor în cadrul organizației
Sursa: Art. 37(5) din GDPR
Q17. Există posibilitatea desemnării unui DPO extern?
Da. DPO poate fi membru al personalului operatorului sau persoanei împuternicite de operator (DPO intern) sau își poate îndeplini sarcinile în baza unui contract de prestări servicii. Acest lucru înseamnă că DPO poate fi extern și, în acest caz, funcția sa poate fi exercitată în baza unui contract de prestări servicii încheiat cu o persoană fizică sau o organizație.
În situația în care funcția DPO este exercitată de un furnizor de servicii extern, o echipă de persoane fizice angajate ale respectivei entități poate îndeplini eficient sarcinile DPO ca o echipă, sub responsabilitatea unei singure persoane desemnate ca persoană de contact principală și „persoană responsabilă” pentru client. În această situație, este esențial ca fiecare membru al organizației care exercită funcțiile unui DPO să îndeplinească toate cerințele aplicabile potrivit GDPR.
Din motive de claritate juridică și o bună organizare și pentru a preveni conflictele de interes pentru membrii echipei, Ghidul recomandă existența unei alocări clare a sarcinilor în cadrul echipei DPO și desemnarea unei singure persoane ca persoană de contact principală și persoană „responsabilă” pentru fiecare client.
Sursa: Art. 37(6) din GDPR
Q16. Unde poate fi localizat DPO?
Pentru a se asigura că DPO este accesibil, WP29 recomandă ca DPO să fie localizat pe teritoriul UE, chiar dacă operatorul sau persoana împuternicită de operator nu este stabilită pe teritoriul UE. Cu toate acestea, nu poate fi exclus faptul că, în anumite situații în care operatorul sau persoana împuternicită de operator nu are sediul în UE, un DPO își poate îndeplini sarcinile într-un mod mai eficient dacă este localizat în afara UE.
Q15. Mai multe organizații pot numi un DPO comun? Daca da, în ce condiții?
Da. Un grup de întreprinderi poate numi DPO unic, cu condiția ca aceasta să fie „ușor accesibil din fiecare întreprindere”. Noțiunea de accesibilitate se referă la sarcinile DPO ca punct de contact în ceea ce privește persoanele vizate, autoritatea de supraveghere, dar și pe plan intern în cadrul organizației. Pentru a se asigura că DPO, intern sau extern, este accesibil, este important să se asigure că datele de contact ale acestuia sunt disponibile.
DPO, cu ajutorul unei echipe, dacă este necesar, trebuie să fie în măsură să comunice eficient cu persoanele vizate și să coopereze cu autoritățile de supraveghere implicate. Acest lucru înseamnă că respectiva comunicare trebuie să aibă loc în limba sau limbile utilizate de autoritățile de supraveghere și persoanele vizate. Disponibilitatea unui DPO (fie fizică în același sediu cu angajații, prin intermediul unei linii telefonice sau prin alte mijloace sigure de comunicare) este esențială pentru a garanta că persoanele vizate vor fi în măsură să contacteze DPO.
Se poate desemna un singur DPO pentru mai multe autorități sau organisme publice, luând în considerare structura organizatorică și dimensiunea acestora. Sunt aplicabile aceleași considerente cu privire la resurse și comunicare. Având în vedere că DPO este responsabil pentru o varietate de atribuții, operatorul sau persoana împuternicită de operator trebuie să se asigure că un DPO unic, cu ajutorul unei echipe, poate efectua aceste competențe în mod eficient în ciuda faptul că este desemnat pentru mai multe autorități și organisme publice.
Sursa: Art. 37(2) și (3) din GDPR
Q14. Ce înseamnă „monitorizare periodică și sistematică”?
Noțiunea de monitorizare periodică și sistematică nu este definită în GDPR, dar include în mod clar toate formele de urmărire și profilarea pe Internet, inclusiv în scop de publicitate comportamentală. Cu toate acestea, noțiunea de monitorizare nu este restricționată în mediul online.
Exemple de activități care pot constitui o monitorizare periodică și sistematică a persoanelor vizate: operarea unei rețele de telecomunicații; furnizarea de servicii de telecomunicații; e-mail de direcționare repetată; activități de marketing bazate pe date; profilare și scoring în scopul evaluării riscurilor (de exemplu, în scopul de credit scoring, stabilirea primelor de asigurare, de prevenire a fraudelor, detectarea spălării banilor); urmărirea locației, spre exemplu, prin aplicații mobile; programe de loialitate; publicitate comportamentală; monitorizarea wellness, fitness și a datelor de sănătate prin intermediul dispozitivelor portabile; televiziune cu circuit închis; dispozitive conectate spre exemplu, contoare inteligente, mașini inteligente, automatizare acasă, etc.
WP29 interpretează „periodic” ca însemnând una sau mai multe din următoarele:
• în curs de desfășurare sau care apare la anumite intervale într-o anumită perioadă
• recurente sau repetate la perioade fixe
• constante sau care au loc periodic
WP29 interpretează „sistematic” ca însemnând una sau mai multe din următoarele:
• apărut conform sistemului
• prearanjat, organizat sau metodic
• luând loc ca parte a unui plan general de colectare a datelor
• efectuat ca parte a unei strategii
Sursa: Art.37(1)b) din GDPR
Q13. Ce înseamnă „pe scară largă”?
GDPR nu definește ce constituie prelucrarea pe scară largă. WP29 recomandă ca următorii factori să fie luați în considerare atunci când se stabilește dacă prelucrarea este efectuată pe o scară largă:
• numărul persoanelor vizate – ori un număr exact ori un procent din populația relevantă
• volumul datelor și/sau gama de elemente diferite de date în curs de prelucrare
• durata sau permanența activității de prelucrare a datelor
• suprafața geografică a activității de prelucrare
Exemple de prelucrări pe scară largă includ:
• prelucrarea datelor pacienților în activitatea regulată a unui spital
• prelucrarea datelor de călătorie a unei persoane fizice ce utilizează sistemul de transport public (spre exemplu urmărire cu ajutorul cardurilor de călătorie)
• prelucrarea în timp real a datelor de geolocalizare a clienților unei rețele internaționale de fast food în scopuri statistice de către o persoană împuternicită de operator specializată în
• furnizarea serviciilor de acest tip prelucrarea datelor clienților în activitatea regulată a unei companii de asigurări sau a unei bănci
• prelucrarea datelor personale de către un motor de căutare în scop de publicitate comportamentală
• prelucrarea datelor (conținut, trafic, localizare) de către furnizorii de telefonie sau servicii de Internet
Exemple ce nu constituie de prelucrări pe scară largă includ:
• prelucrarea datelor pacientului de către un medic individual
• prelucrarea datelor personale referitoare la condamnările penale și infracțiuni de către un avocat individual
Sursa: Art. 37(1) b și c) din GDPR
Q12. Ce înseamnă „activitate principală”?
„Activitățile principale” pot fi considerate ca operațiuni cheie necesare pentru îndeplinirea obiectivelor operatorului sau persoanei împuternicite de operator. Acestea includ, de asemenea, toate activitățile în care prelucrarea de date reprezintă o parte indisolubilă a activității operatorului sau persoanei împuternicite de operator. De exemplu, prelucrarea datelor privind starea de sănătate, cum ar fi dosarele medicale ale pacientului ar trebui să fie considerată a fi una dintre activitățile principale în orice spital și, prin urmare, spitalele trebuie să desemneze un DPO.
Pe de altă parte, toate organizații efectuează anumite activități, spre exemplu, plata angajaților lor sau deținerea de activități standard de suport IT. Acestea sunt exemple de funcții de sprijin necesare pentru activitatea de bază sau principală a organizației. Chiar dacă aceste activități sunt necesare sau esențiale, acestea sunt de obicei considerate mai degrabă funcții auxiliare decât activitate principală.
Sursa: GDPR Art. 37(1) b și c)
Q11. Ce organizații trebuie să numească un DPO?
Numirea unui DPO este o obligație dacă:
• prelucrarea este efectuată de o autoritatea publică sau un organism public (indiferent de datele prelucrate)
• activitățile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în operațiuni de prelucrare care necesită o monitorizare periodică și sistematică a persoanelor vizate pe scară largă
• activități principale ale operatorului sau persoanei împuternicite de operator constau în prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date personale privind condamnările penale și infracțiuni.În cele din urmă, chiar și în cazul în care desemnarea unui DPO nu este obligatorie, organizațiile pot considera, uneori, ca fiind utilă desemnarea unui DPO în mod voluntar. Grupul de Lucru Articolul 29 în domeniul protecției datelor („WP29“) încurajează aceste eforturi voluntare. Atunci când o organizație desemnează un DPO în mod voluntar, sunt aplicabile aceleași cerințe privind numirea, poziția și sarcinile ca și cum desemnarea ar fi obligatorie.
Sursa: Art. 37(1) din GDPR
Q10: Care sunt penalitățile pentru ne-conformitate?
Organizațiile pot fi penalizate cu până la 4% din veniturile globale anuale sau cu suma de 20 Milioane Euro. Aceasta este amenda maximă care poate fi impusă pentru cele mai grave încălcări, precum de exemplu, lipsa unui consimțământ clar al clientului pentru procesarea datelor sau încălcarea elementelor esențiale ale conceptului Confidențialitate prin design. Există totuși o abordare graduată a amenzilor, de exemplu unei societăți i se poate aplica o amendă de 2% (din venitul global anual – nn) dacă nu are înregistrările în ordine (Articolul 28), dacă nu notifică autoritatea de supraveghere și persoana vizată despre o încălcare sau dacă nu efectuează o evaluare a impactului. Este important să rețineți că aceste reguli se aplică atât controlorilor (operatorilor de date – nn), cât și procesatorilor – adică furnizorii de Cloud nu vor fi scutiți de aplicarea GDPR.
Sursa: Site-ul oficial GDPR http://www.eugdpr.org/gdpr-faqs.html
Q9: Care este structura GDPR?
Noul Regulament este structurat pe 9 Capitole și 91 de Articole dispuse astfel:
- Capitolul I Dispoziții generale: Articolele 1-4;
- Capitolul II Principii: Articolele 5-11;
- Capitolul III Drepturile subiectului de date: Articolele 12-23;
- Capitolul IV Controlor și procesor: Articolele 24-43;
- Capitolul V Transferul datelor cu caracter personal către țări terțe: Articolele 44-50;
- Capitolul VI Autorități independente de supraveghere: Articolele 51-59;
- Capitolul VII Cooperarea și coerența: Articolele 60-76;
- Capitolul VIII Restituiri Obligații și sancțiuni: Articolele 77-84;
- Capitolul IX Dispoziții referitoare la situațiile specifice de prelucrare: Articolele 85-91.
Sursa: cloud☁mania*
Q8: Sunt operator de date cu caracter personal?
Operatorul de date cu caracter personal este persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat care stabilește scopul şi mijloacele prelucrării. Aceasta înseamnă că operatorul a decis să prelucreze date cu caracter personal prin anumite operaţiuni, efectuate prin mijloace automate, precum şi prin alte mijloace decât cele automate. De asemenea, persoana fizică sau juridică poate fi desemnată ca operator printr-un act normativ sau în baza unui act normativ care determină scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal. Pentru ca o prelucrare să intre sub incidenţa prevederilor Legii nr. 677/2001 este necesar ca ea să se desfăşoare în cadrul unui sistem de evidenţă. Prin sistem de evidenţă se înţelege o bază de date, structurată potrivit unor criterii, criterii pe baza cărora datele pot fi accesate (de exemplu, pe criteriul alfabetic).
Sursa: Site ANSPDCP http://www.dataprotection.ro/?page=IntrebariFrecvente1
Q7: Rolul de Data Protection Officer (DPO) e mai potrivit pentru o persoană tehnică sau una non-tehnică?
Un DPO trebuie să înțeleagă un mare număr de probleme tehnice, dar nu trebuie să fie neapărat o persoană tehnică. Acesta ar trebui să fie de fapt o persoană cu o largă orientare, deoarece trebuie să înțeleagă implicațiile afacerii și cum să vorbească și să comunice cu persoane externe, cum ar fi autoritățile de supraveghere. În organizațiile mai mari, în jurul unui DPO se constituie practic un grup, un număr de persoane pe care poate să-i ajute. Sunt companii care au echipe de 2 sau 3 persoane cu responsabilități asemănătoare DPO și care formează biroul responsabilului cu protecția datelor.
Sursa: cloud☁mania*
Q6: Ce înseamnă ”Pseudonimizarea”?
“Pseudonimizarea” este un termen întâlnit în cadrul conceptului ”Privacy by design” și se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal în așa fel încât datele personale nu mai pot fi atribuite unui anumit subiect de date fără utilizarea unor informații suplimentare, cu condiția ca aceste informații suplimentare să fie păstrate separat și să facă obiectul unor măsuri tehnice și măsuri organizatorice pentru a se asigura că datele cu caracter personal nu sunt atribuite unei persoane fizice identificate sau identificabile. Cu alte cuvinte, datele personale utilizate pentru diferite procesări de business nu mai pot fi atribuite unei persoane identificabile, ci au ca echivalent un pseudonim, fie că pentru aceasta se folosesc denumiri, coduri numerice sau altfel de identificatori. Important este ca listele care fac asocierea între peroanele vizate și pseudonimele acestora să fie accesibile unui număr restrâns de persoane din cadrul operatorilor de date și a partenerilor de procesare. Listele de pseudonime trebuie de asemenea să facă obiectul unor măsuri tehnice și măsuri organizatorice speciale, pentru a ne asigura că datele cu caracter personal nu sunt atribuite unei persoane fizice identificate sau identificabile.
Sursa: cloud☁mania*
Q5: Care este diferența dintre un procesator de date și un controlor de date?
Controlorul (operatorul – nn) este o entitate care determină scopurile, condițiile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal, în timp ce procesatorul este o entitate care prelucrează date cu caracter personal în numele controlorului.
Sursa: Site-ul oficial GDPR http://www.eugdpr.org/gdpr-faqs.html
Q4: Pe cine va afecta GDPR?
A1: GDPR se aplică nu numai organizațiilor cu sediul în statele membre ale Uniunii Europene, ci va fi valabilă și pentru organizațiile din afara UE dacă acestea oferă bunuri sau servicii, sau monitorizează comportamentul unor persoane vizate localizate în UE. Se aplică tuturor companiilor care procesează și stochează datele personale ale subiecților care au locuința de bază în Uniunea Europeană, indiferent de locația companiei
Sursa: Site-ul oficial GDPR http://www.eugdpr.org/gdpr-faqs.html
A2: Regulamentul se aplică controlorilor (operatorilor) și procesatorilor din UE, indiferent de locul în care au loc prelucrările de date.
Regulamentul se aplică în cazul activităților de prelucrare care au legătură cu:
- Oferirea de bunuri sau servicii, indiferent dacă se solicită o plată a acestor oferte;
- Monitorizarea comportamentului persoanelor vizate în cadrul UE, atâta vreme cât elementele comportamentului se referă la activitățile derulate de subiecți pe teritoriul Uniunii Europene.
Se aplică operatorilor care nu se află în UE, dar într-un teritoriu în care se aplică legislația statelor membre, în virtutea dreptului public internațional.
Sursa: GDPR, Article 3: Territorial scope
Q3: Ce reprezintă date personale?
A1: Orice informație referitoare la o persoană fizică sau la o “persoană vizată”, care poate fi utilizată pentru identificarea directă sau indirectă a persoanei (…constituie date personale –nn). Poate fi orice, de la un nume, o fotografie, o adresă de e-mail, detalii bancare, postări pe site-uri de socializare, informații medicale sau o adresă IP a computerului.
Sursa: Site-ul oficial GDPR http://www.eugdpr.org/gdpr-faqs.html
A2: “date cu caracter personal”- înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;
Sursa: GDPR, Article 4: Definitions
Q2: Care este diferența dintre un regulament și o directivă?
A1: Un regulament este un act legislativ obligatoriu. Acesta trebuie aplicat în întregime în întreaga UE, în timp ce o directivă este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care toate țările UE trebuie să-l atingă. Cu toate acestea, depinde de fiecare țară să decidă cum. Este important de menționat că GDPR este un regulament, spre deosebire de legislația anterioară, care este o directivă.
Sursa: Site-ul oficial GDPR http://www.eugdpr.org/gdpr-faqs.html
A2: În dreptul european există două tipuri principale de legislație:
Directive:
- Implementarea individuală în fiecare stat membru;
- Implementat prin crearea de legi naționale aprobate de parlamentele fiecărui stat membru;
- Directiva europeană 95/46 / CE este o directivă;
- Legea 677 din 2001 este echivalentul Directivei 95/46 cu aplicabilitate pe teritoriul României.
Regulamente:
- Cu aplicabilitate imediată în fiecare stat membru
- Nu impune nicio legislație locală de punere în aplicare
- UE 2016-679 este un Regulament care va intra în vigoare în data de 25 Mai 2018.
Sursa: cloud☁mania*
Q1: Când va intra în vigoare GDPR?
Noul Regulament european privitor la protecția datelor personale și la libera circulație a acestora este discutat de noi sub denumirea generică internatională de GDPR (General Data Protection Regulation). GDPR a fost aprobat de Parlamentul European în aprilie 2016 și va intra în vigoare după doi ani de tranziție de la publicarea oficială, începând cu data de 25 mai 2018.
Sursa: Site-ul oficial GDPR http://www.eugdpr.org/gdpr-faqs.html
Notă: Răspunsurile care au menționată ca sursă CloudMania* reprezintă fie propriile nostre răspunsuri, fie conținut preluat de pe site-uri publice neutre sau de la parteneri care prin acordurile de confidențialitate nu pot fi menționați în aceste condiții. Vom încerca să păstrăm aceste infomații cât mai exacte, prin respectarea sursei de informare.
10 thoughts on “GDPR Q&A: CELE MAI FRECVENTE ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI”