PARIUL CELOR 100 DE ZILE

Au mai rămas fix 100 de zile până la intrarea în vigoare a noului Regulament european privitor la prelucrarea datelor personale. Să fie 25 Mai 2018 data la care detonează bomba? N-ar trebui să privim așa. Trebuie să ne gândim că este un deadline pentru terminarea și predarea unui proiect. În mod firesc urmează consolidarea și susținerea acestuia.

Mulți apreciază că cele mai mari companii nu au cum să fie gata până atunci. Sunt speculații că ar apărea niște termene de grație. Cât despre companiile mici și mijlocii, proorocii zic că multe or să dispară. Povești. Cu cât o companie este mai mica, și procesele de business sunt mai simple, iar fluxurile de date mai ușor de mapat și implicit datele mai simplu de protejat. Tot ce trebuie să facă un IMM este să cunoască foarte bine prevederile GDPR și să mențină o serie de proceduri obligatorii pentru sănătatea în business. Da, lucrurile nu sunt simple și nu oricine are răbdare să citească cele 99 de articole și 173 de considerații din textul GDPR. Dar pentru asta sunt specialiștii și consultanții. Și mai sunt și diferitele ghiduri elaborate din inițiativele autorităților sau comunității private.

 

Europa are nevoie de firul Ariadnei în labirintul către GDPR

Se cuvine să amintim aici recentul Ghid online  lansat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie, care conține întrebări și răspunsuri esențiale pentru cetățeni și organizații, în special cele din zona IMM. Important pentru companiile mici și mijlocii din țara noastră este că au la dispoziție și o versiune de conținut a Ghidului în limba română.

Pe această pagină putem găsi un document foarte important pentru analiza procesului de adopție GDPR și în special pentru activitățile care urmează să se desfășoare în sprijinul autorităților locale și al cetățenilor. Este vorba de o ”Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliul Europei” prin care se trec în revistă Orientările Comisiei privind aplicarea directă a Regulamentului general privind protecția datelor de la 25 mai 2018. Documentul recapitulează principalele inovații și oportunități oferite de noua legislație a UE privind protecția datelor, face bilanțul activităților pregătitoare efectuate până în prezent la nivelul UE, evidențiază ceea ce ar trebui să facă în continuare Comisia Europeană, autoritățile naționale pentru protecția datelor și administrațiile naționale pentru finalizarea cu succes a etapei de pregătire, stabilind totodată măsurile pe care Comisia intenționează să le adopte în următoarele luni.

Tot în acest document găsim o evidență a activității Grupului de lucru Articolul 29 – cunoscut sub abrevierea WP29, care reunește toate autoritățile naționale pentru protecția datelor, inclusiv Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. WP29 joacă un rol esențial în pregătirea punerii în aplicare a regulamentului, prin publicarea de orientări pentru întreprinderi și pentru alte părți interesate. Iată o listă complete a diferitelor ghiduri și recomandări elaborate de Grupul de lucru sau aflate în curs de procesare:

 

Dreptul la portabilitatea datelor Adoptat la 4-5 aprilie 2017
Responsabili cu protecția datelor
Desemnarea autorității de supraveghere principale
Evaluarea impactului asupra protecției datelor Adoptat la 3-4 octombrie 2017
Amenzi administrative Adoptat la 3-4 octombrie 2017
Crearea de profiluri Activitate în curs
Încălcarea securității datelor Activitate în curs
Consimțământul Activitate în curs
Transparența Activitate în curs
Certificarea și acreditarea Activitate în curs
Criterii de referință privind adecvarea Activitate în curs
Reguli corporatiste obligatorii pentru operatori Activitate în curs
Reguli corporatiste obligatorii pentru persoanele împuternicite de către operatori Activitate în curs

Întrucât este esențial ca operatorii să dispună de un set unic și coerent de orientări, ghidurile actuale realizate din inițiative naționale trebuie aduse în conformitate cu cele adoptate de WP29 cu privire la același subiect.

Aceste ghiduri nu sunt bătute în cuie, ci se actualizează prin procese consultative permanente și pe baza celor mai bune practici. Fiecare ghid de recomandări trebuie să fie supus unei consultări publice înainte de a fi finalizat. Responsabilitatea finală pentru aceste orientări revine grupului de lucru instituit prin articolul 29 și viitorului Comitet european pentru protecția datelor. Pentru a crea posibilitatea modificării orientărilor în lumina evoluțiilor și a practicilor, este esențial ca autoritățile pentru protecția datelor să promoveze o cultură a dialogului cu toate părțile interesate, inclusiv cu organizațiile. Este de reținut că în momentul în care apar neclarități referitoare la interpretarea și aplicarea regulamentului, instanțele de la nivel național și de la nivelul UE sunt cele care vor furniza interpretarea definitivă a acestuia. Citiți cu atenție textul Comunicării. Cu siguranță veți mai găsi multe aspect de interes pentru etapele care urmează.

Norme pentru companii și organizații

Ce mai găsim în Ghidul online al Comisiei Europene? În primul rând o serie de întrebări și răspunsuri fundamentale, menite să expliciteze normele aplicabile organizațiilor care procesează date personale. Iată o trecere în revistă a acestora:

Aplicarea regulamentului: ● Cui i se aplică Regulamentul privind protecția datelor? ● Se aplică normele în cazul IMM-urilor? ● Normele de protecție a datelor se aplică datelor referitoare la societăți?

Principiile GDPR: ● Ce date pot fi prelucrate și în ce condiții? ● Scopul prelucrării datelor ●  Cât de multe date se pot colecta? ● Cât timp pot fi păstrate datele și se impune actualizarea lor? ● Ce informații trebuie să le oferim persoanelor ale căror date sunt colectate? ● Privire generală asupra principiilor r

Administrațiile publice și protecția datelor: ● Care sunt principalele aspecte ale Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) pe care ar trebui să le cunoască o administrație publică? ●Cum tratăm solicitările din partea persoanelor fizice? ●Ce se întâmplă dacă o administrație publică nu respectă normele privind protecția datelor?

Temeiul juridic al prelucrării datelor: ●  Motivele prelucrării ●Date sensibile ● Există garanții specifice pentru datele referitoare la copii? ● Pot fi folosite pentru marketing datele primite de un terț?

Obligații: ● Operator/persoana împuternicită de operator ● Sunt identice obligațiile indiferent de volumul de date pe care îl gestionează societatea/organizația mea? ● Ce înseamnă asigurarea protecției datelor „începând cu momentul conceperii” și „în mod implicit”? ● Ce este o încălcare a securității datelor și ce trebuie făcut în cazul unei asemenea încălcări? ● Când este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor (DPIA)? ● Responsabilii cu protecția datelor ● Ce norme se aplică dacă organizația mea transferă date în afara UE? ● Cum pot demonstra că organizația mea se conformează la GDPR?

Relațiile cu cetățenii: ● Cum trebuie tratate solicitările din partea persoanelor fizice care își exercită drepturile privind protecția datelor? ● Ce date și informații cu caracter personal poate accesa o persoană fizică la cerere? ● Suntem obligați întotdeauna să ștergem datele cu caracter personal dacă o persoană ne cere acest lucru? ● Ce se întâmplă dacă cineva se opune la prelucrarea datelor sale cu caracter personal de către societatea mea? ● Pot persoanele fizice să solicite transferarea datelor lor la o altă organizație? ● Există restricții privind utilizarea proceselor decizionale automate?

Aplicarea legii și sancțiuni: ● Aplicarea legii ● Sancțiuni

Ghilotina amenzilor uriașe

Ce se mai întâmplă în România?  GDPR a ajuns în sfârșit un subiect pe burtierele emisiunilor de știri și un cuvânt cheie în titlurile mari de prin ziare. S-au înmulțit evenimentele de popularizare și conștientizare a noului regulament, ceea ce e bine pentru că GDPR trebuie să ajungă la mase. Personal am mari îndoieli legate de eficiența unora dintre evenimente care își propun să facă awareness, dar percep taxe de participare de peste 100 de euro…

Cu toate astea, mai de frică, mai de spaimă, lucrurile au început să se miște. E bună și spaima, dacă în cele din urmă te convingi că lucrurile sunt serioase și e timpul să faci ceva pentru afacerea ta acum. O bună parte din presiunea care s-a pus pe orice are legătură cu GDPR e legată de ghilotina amenzilor uriașe. Majoritatea covârșitoare a articolelor, prezentărilor și materialelor de popularizare pe care le-am văzut încep cu triada:

  1. Mai ai de trăit până pe 25 mai 2018
  2. Oricând riști o amendă de 20 de milioane de euro
  3. Vin-o la noi și îți arătăm calea…

În acest context, de salutat inițiativa Autorității Naționale de Supraveghere pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) de a face puțină lumină în discuțiile legate de amenzile cu care vine GDPR. Într-un Comunicat de presă de la începutul acestei luni Autoritatea explică persoanelor vizate că au posibilitatea de ași exercita drepturile privitoare la protecția datelor personale în mod gratuit, și tot gratuite sunt și plângerile adresate operatorilor sau autorității. Dacă plângerea este admisibilă, aceasta va putea fi urmată de o investigație la operatorul de date reclamat.

Măsurile corective pe care Autoritatea de Supraveghere le va putea dispune în temeiul Noului Regulament General privind Protecția Datelor Personale se referă la: dispunerea unei avertizări în atenția unui operator, acordarea unei mustrări, obligarea operatorului să informeze persoana vizată cu privire la o încălcare a protecției datelor, impunerea unei limitări temporare sau definitive, inclusiv o interdicție asupra prelucrării, rectificarea sau ștergerea datelor sau restricționarea prelucrării, etc.” se arată în comunicatul Autorității.

Mai departe se face clarificarea cazurilor în care e nevoie să se aplice sancțiuni cu amendă. Acestea nu vor fi aplicate fără a avea la bază o analiză temeinică, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte.” Și totuși, ”atunci când se va lua decizia dacă să se impună o amendă administrativă, precum și valoarea acesteia în fiecare caz în parte, se va acorda atenția cuvenită criteriilor prevăzute de Regulamentul General privind Protecția Datelor, astfel încât să se asigure principiul proporționalității,” se specifică în comunicat.

În fine, propunându-și susținerea creșterii nivelului de conștientizare, Autoritatea de Supraveghere se delimitează de opiniile lansate tot mai des în spațiul public, care induc în mod greșit ideea că sancțiunile cu amenzi la nivel maxim sunt singurele măsuri corective la care se poate recurge”. Totodată, Autoritatea se delimitează și respinge publicitatea agresivă a unor terțe părți în încercarea de monetizare a prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor, prin mediatizarea ”perspectivei de a se aplica amenda maximă de 4% din cifra de afaceri” și acreditarea ideii false că aplicarea amenzii maxime ar fi principalul obiectiv al Regulamentului.

 În toate discuțiile pe care le am cu diferitele organizații și în luările mele publice de cuvânt pledez pentru o atitudine optimist-constructivă în relația cu GDPR, pe care trebuie să îl abordăm cu toată responsabilitatea. Oricine parcurge procedurile și procesele esențiale din proiectul de implementare a conformității GDPR face un mare pas înainte pentru că își pune ordine în toate datele cu care operează, nu numai în datele personale. Odată parcurse niște etape, cele mai multe asimilabile cu un proces de implementare a unui standard de calitate, capeți o încredere mai mare în oportunitățile tale și, ce e cel mai important oferi încredere clienților, partenerilor și angajaților.

Advertisements

Ghiduri de bune practici GDPR puse la dispoziție de ANSPDCP

Acest articol a  fost publicat în Catalogul GDPR Ready, Octombrie 2017.

Autoritatea națională de supraveghere este o autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă față de orice alte autoritate a administrației publice, ca şi față de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuțiile ce îi sunt date în competență prin dispozițiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal şi al liberei circulații a acestor date.

Atribuția principală a Autorității este aceea de garantare şi protejare a drepturilor şi libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Autoritatea monitorizează şi controlează sub aspectul legalității prelucrările de date cu caracter personal care cad sub incidența Legii nr. 677/2001.

Pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în cadrul secțiunii speciale dedicată RGPD, poate fi găsit un important volum de informații dedicate Regulamentului 2016/679, precum pliante, broșuri și ghiduri ale Grupului de Lucru Art. 29. Informații complete pe site-ul oficial al ANSPDCP

Ghid privind Responsabilul cu protecția datelor (DPO)

Acest ghid are menirea de a oferi tuturor operatorilor informațiile cele mai pertinente privind necesitatea numirii unui responsabil cu protecția datelor (DPO – Data Protection Officer), precum și principalele atribuții ale acestora. Ghidul a fost publicat în decembrie 2016 și a fost revizuit și adoptat în aprilie 2017.

Potrivit Regulamentului General de Protecție a Datelor (RGPD), este obligatoriu ca anumiți operatori și persoane împuternicite de operatori să desemneze un DPO. Aceasta va fi situația pentru toate autoritățile și organismele publice (indiferent de tipul datelor prelucrate) și pentru celelalte organizații care au ca activitate principală monitorizarea sistematică și pe scară largă a persoanelor fizice sau prelucrează categorii speciale de date cu caracter personal pe scară largă. Chiar și în situația în care RGPD nu impune în mod expres numirea unui DPO, organizațiile pot opta pentru desemnarea unui DPO în mod voluntar.

Cu toate că Directiva 95/46/CE3 nu impune niciunei organizații să numească un DPO, această practică de numire a unui DPO s-a dezvoltat, de-a lungul anilor, în mai multe state membre. Anterior adoptării RGPD, grupul de lucru Articolul 29 a susținut că DPO reprezintă un punct important al responsabilității și că numirea unui DPO poate facilita respectarea și, în plus, poate reprezenta un avantaj competitiv pentru companii.

Pe lângă facilitarea respectării prin punerea în aplicare a instrumentelor de responsabilitate (cum ar fi facilitarea evaluărilor impactului asupra protecției datelor și efectuarea sau facilitarea auditurilor), DPO acționează ca intermediar între părțile interesate relevante (de exemplu autoritățile de supraveghere, persoanele vizate și liniile de business din cadrul unei organizații).

Este important de știut că DPO nu este personal responsabil în caz de nerespectare a RGPD. Regulamentul spune clar că responsabil este operatorul sau persoana împuternicită de operator care trebuie să se asigure și să fie în măsură să demonstreze că prelucrarea este efectuată în conformitate cu dispozițiile sale (Articolul 24, Alineat 1). Respectarea normelor de protecție a datelor reprezintă responsabilitatea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator. Operatorul sau persoana împuternicită de operator are de asemenea un rol crucial în a permite îndeplinirea eficientă a atribuțiilor DPO. Numirea unui DPO reprezintă un prim pas, dar trebuie să se asigure că DPO are autonomie și resurse suficiente pentru îndeplinirea sarcinilor într-un mod eficient.

Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor destinat operatorilor

Lansat în septembrie 2017, acest Ghid este destinat să constituie un instrument util în activitatea tuturor operatorilor, pentru accelerarea eforturilor acestora de a atinge cele mai optime nivele de conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

Structura Ghidului orientativ de aplicare GDPR se axează pe prezentarea principalelor obligații care le revin operatorilor în contextual noului Regulament. Dintre aceste obligații se detașează:

  • Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor
  • Rolul responsabilului cu protecția datelor
  • Cartografierea prelucrărilor de date cu caracter personal
  • Ce trebuie să conțină evidenta păstrată de operator
  • Prioritizarea acțiunilor de întreprins
  • Care sunt măsurile speciale de care trebuie să se țină cont
  • Gestionarea riscurilor
  • Organizarea procedurilor interne

Ca recomandare generală, Ghidul orientativ sugerează realizarea unei analize aprofundate a legislației privind protecția datelor și a cerințelor impuse de Regulamentul General privind Protecția Datelor, pentru a stabili măsurile care trebuie aplicate la nivelul fiecărui operator, în funcție de sectorul de activitate și specificul prelucrării/prelucrărilor efectuate.

În condițiile în care acest act normativ european aduce multiple elemente de noutate în peisajul juridic românesc și instituie noi obligații în sarcina operatorilor de date și/sau persoanelor împuternicite de operatori Autoritatea speră ca și acest ghid, împreună cu toate celelalte materiale informative postate pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere, să ajute operatorii în eforturile de conformare cu noile reguli de prelucrare a datelor personale.

Un nou ghid orientativ publicat de ANSPDCP

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a anunțat acum câteva zile lansarea unui nou ghid practic destinat operatorilor de date.

Ghidul a fost anunțat și a fost postat pe site-ul Autorității cu ocazia unei Mese Rotunde, intitulată “Aplicarea Noului Regulament General privind Protecția Datelor în sectorul public – obligații și responsabilități”, organizată pe 22 septembrie 2017 la Palatul Parlamentului. Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor destinat operatorilor poate fi consultat în cadrul secțiunii speciale dedicată Regulamentului General privind Protecția Datelor, pe site-ul ANSPDCP.

Acest Ghid este oferit ca un instrument util în activitatea tuturor operatorilor, pentru accelerarea eforturilor acestora de a atinge cele mai optime nivele de conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Noul regulament va intra în vigoare începând cu 25 mai 2018, dată la care se abrogă Directiva 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecția Datelor) în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Structura Ghidului orientativ de aplicare GDPR se axează pe prezentarea principalelor obligații care le revin operatorilor în contextual noului Regulament. Dintre aceste obligații se detașează:

  • Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor
  • Rolul responsabilului cu protecţia datelor
  • Cartografierea prelucrărilor de date cu caracter personal
  • Ce trebuie să conțină evidenţa păstrată de operator
  • Prioritizarea acțiunilor de întreprins
  • Care sunt măsurile speciale de care trebuie să se țină cont
  • Gestionarea riscurilor
  • Organizarea procedurilor interne

Ca recomandare generală, Ghidul orientativ sugerează realizarea unei analize aprofundate a legislației privind protecția datelor și a cerințelor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor, pentru a stabili măsurile care trebuie aplicate la nivelul fiecărui operator, în funcţie de sectorul de activitate și specificul prelucrării/prelucrărilor efectuate.

În condițiile în care acest act normativ european aduce multiple elemente de noutate în peisajul juridic românesc și instituie noi obligații în sarcina operatorilor de date și/sau persoanelor împuternicite de operatori Autoritatea speră ca și acest ghid, împreună cu toate celelalte materiale informative postate pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere, să ajute operatorii în eforturile de conformare cu noile reguli de prelucrare a datelor personale.

Iată o listă succintă a materialelor care pot fi consultate și descărcate de pe site-ul Autorității:

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Drepturile persoanelor vizate – Extras din Regulamentul nr. 679/2016

Noul Regulament 2016/679 aplicabil din 25 mai 2018 – Elemente de noutate (pliant)

Noul Regulament 2016/679 aplicabil din 25 mai 2018 – Elemente de noutate (broșură)

Responsabilul cu protecția datelor

Ghidului orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor destinat operatorilor

Ghiduri finale ale Grupului de Lucru Art. 29

Informații complete pe site-ul ANSPDCP

 

GDPR: Prima sursă de informare – Portalul UE

 

AU MAI RĂMAS: 345 zile

GDPR Ready! este o inițiativă care își propune să ofere asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de obținerea compatibilității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra in vigoare pe 25 mai 2018. Prin această inițiativă se dorește catalizarea eforturilor unui număr cât mai mare de organizații guvernamentale și private care oferă servicii de evaluare și consultanță tuturor celor care operează cu date personale.  

După un prim articol introductiv intitulat ”GDPR Ready? AMR 1 an! Cât suntem de pregătiți pentru noul Regulament de Protecție a Datelor Personale?” continuăm seria de materiale exploratorii referitoare la noul Regulament EU 2016/ 679 privitor la Protecția Datelor Personale. În articolul menționat, am făcut o scurtă analiză asupra  importanței și obiectivelor noului Regulament, o trecere în revistă a direcțiilor de acțiune și o prezentare generală a conținutului site-ului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Vom continua acum cu prezentarea sursei de informare primară, Portalul General Data Protection Regulation administrat de Uniunea Europeană, care este gândit ca o pagină oficială a regulamentului UE 2016/ 679.

Puțină istorie

După patru ani de intense dezbateri și peste 3000 de amendamente, noul regulament GDPR intră în funcțiune pe 24 Mai 2016, la 20 de zile după aprobarea de către Parlamentul European, oferind tuturor țărilor un răgaz de aplicare de 2 ani, cu dată limită de asigurare a conformității pe 25 Mai 2018. Dar preocupările legislative privitoare la protecția datelor personale au o lungă istorie în Europa. Iată câteva repere în timp:

1981/ 2 Ianuarie – În cadrul Convenției 108 a Consiliului Europei se semnează primul tratat de protecție a cetățenilor europeni referitor la procesarea automată a datelor personale, care a intrat în vigoare pe 1 Octombrie 1985.

1995/ 24 Octombrie – Este creată Directiva 95/46/EC, prima directivă europeană privitoare la procesarea și protecția datelor personale și libera circulație a acestora, ca element esențial drepturilor personale ale cetățenilor europeni. Directiva devine valabilă în 13 Decembrie 1995 și le-a oferit statelor membre un răgaz de aplicare până la 24 Octombrie 1998.

2012/ 25 Ianuarie – Comisia Europeană propune o reformare comprehensivă a Directivei EC 95/46 pe linia progresului tehnologic și a globalizării care au afectat felul în care sunt colectate, accesate și folosite datele personale.

2012/ 23 Martie – Grupul de lucru intitulat ”Article 29 Data Protection” și-a publicat Opinia 01/ 2012 ca sinteză a discuțiilor și dezbaterilor legate de noile imperative legate de protecția datelor personale în noul context al unei politici europene unitare pentru o piață unică digitală.

2012/12 Aprilie – germanul Jan Philipp Albrecht, membru al Committee for Civil Liberties, Justice and Home Affairs (LIBE) este numit oficial ca Raportor al Parlamentului European pentru GDPR.

2016/ 2 Februarie – Grupul de Lucru ”Articolul 29” lansează un plan de acțiune pentru implementarea GDPR care reanalizează un mare număr de drepturi existente și stabilește unele noi la nivel individual, precum dreptul la portabilitatea datelor și dreptul ca datele personale să nu fie procesate în alte scopuri decât cele legale sau cele prevăzute printr-un contract.

2016/ 24 Mai – Noul Regulament UE 2016/ 679 înlocuiește vechea Directivă 95/46/EC și are ca menire armonizarea legislației privitoare la protecția datelor personale din întreaga Europă.

Care sunt principalele modificări

Iată o trecere în revistă a principalelor modificări ale vechii legislații, care poate fi citită pe Portalul GDPR: Principalul scop al noului Regulament de Protecție a Datelor Personale este de a oferi cetățenilor europeni cadrul modern legal necesar pentru protejarea datelor personale într-o economie tot mai dependentă de mobilitate și tehnologii digitale.

Aplicabilitatea extra-teritorială – una dintre cele mai importante modificări legislative se referă la extinderea jurisdicției GDPR, care devine aplicabil pentru toate companiile care procesează date personale ale cetățenilor care au reședința în Uniunea Europeană, indiferent de locația geografică a companiei. În versiunea precedentă, aplicabilitatea teritorială a directivei era ambiguă și se referea la procesarea datelor doar ”în contextul unei instituții”, ceea ce a generat o serie amplă de dezbateri și numeroase cazuri nerezolvate în justiție.

Amenzile – Penalizările financiare pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului sunt copleșitor de mari, cu maxime ce se referă la 4% din cifra de afaceri globală anuală sau maximum 20 milioane de euro pentru situațiile în care operatorul de date nu are consimțământul clienților într-o proporție suficientă sau afectează elementele cheie de confidențialitate prin-o abordare eronată a conceptului. Cele mai puțin aspre penalități prevăd amenzi de 2% din cifra de afaceri anuală pentru o slabă gestionare a înregistrărilor referitoare la prelucrarea datelor (Articolul 28), pentru ne-notificarea autorității de supraveghere în situația apariției unei breșe, sau pentru neafectarea de evaluări de impact. De notat că aceste prevederi se aplică atât celor care gestionează datele, cât și celor care le procesează – ceea ce extinde obligativitatea GDPR și asupra companiilor care oferă servicii de hosting sau furnizorilor de Cloud.

Consimțământul – condițiile de obținere a unui consimțământ din partea clienților s-au înăsprit, iar companiile nu vor mai putea folosi termeni contractuali necompatibili GDPR sau în condiții greu de probat. Consimțământul trebuie să fie clar și liber de orice impunere și solicitat într-un format inteligibil și ușor de accesat, fiind însoțit de o explicare clară a scopului pentru care se procesează datele. Limbajul trebuie să fie simplu și clar, iar consimțământul trebuie să fie la fel de simplu de solicitat și de acordat.

Notificarea breșelor de securitate – devine obligatorie pentru toate țările membre ale comunității, unde prin breșă se înțelege ”orice incident de securitate care induce un risc pentru drepturile și libertățile individuale”. Orice incident trebuie comunicat către autoritățile de raportare într-un interval de maximum 72 de ore, de la momentul în care breșa a fost constatată. Procesatorii vor trebui de asemenea să își anunțe clienții, fără nici-o întârziere, imediat după ce s-a dovedit că incidentul de securitate a afectat datele personale ale acestora.

Dreptul la acces – parte din drepturile extinse ale cetățenilor în noul format al GDPR se referă la dreptul acestora de a solicita procesatorilor sau controlorilor de date confirmări legate de modul în care datele personale sunt procesate, unde și în ce scopuri. Mai mult, operatorii vor trebui să furnizeze gratuit o copie a datelor personale, într-un format electronic.

Dreptul de a fi uitat – cunoscut și ca ”dreptul de a fi șters”, asigură cetățenii de posibilitatea de a își asigura deplina confidențialitate prin ștergerea tuturor înregistrărilor cu caracter personal, chiar și în situațiile de diseminare de date sau folosirea potențială de către o terță parte. Condițiile de ștergere sunt prevăzute în Articolul 17, fiind valabile pentru situațiile în care datele devin irelevante pentru scopurile asumate inițial sau când posesorul datelor își retrage consimțământul. De notat aici, că există încă unele neclarități asupra moduli în care unii operatori de date pot considera aceste date de interes public, situații în care datele trebuie să rămână disponibile.

Portabilitatea datelorse referă la dreptul oricărui cetățean de a primi datele personale într-un format prestabilit, ușor de citit de către orice dispozitiv, care poate fi transmis la solicitarea posesorului unui alt procesator de date.

Confidențialitate prin design
– ”Privacy by design” este un concept care se folosește de mult, dar care abia acum devine parte din pachetul de cerințe GDPR.  În esență, acest concept constă în includerea instrumentelor de protecție a datelor încă de la început, de la proiectarea unui sistem informatic. Mai exact, un operator de date personale trebuie să adopte cerințele tehnice și operaționale într-o manieră efectivă, pentru a corespunde cerințelor regulamentului și a proteja datele personale ale clienților. Articolul 23 recomandă operatorilor să păstreze și să proceseze doar datele absolut necesare pentru îndeplinirea sarcinilor (minimizarea datelor), precum și să limiteze accesul celor interesați de prelucrarea datelor în alte scopuri.

Data Protection Officers (DPO) – în mod curent, operatorii de date erau obligați să notifice activitățile de procesare a datelor către diferite autorități, ceea ce a condus la generarea multor probleme birocratice, în special pentru companiile multinaționale, obligate să trimită multiple feluri de notificări către diferite autorități. Conform noului Regulament, nu va mai fi necesar ca o multinațională să trimită notificări către fiecare autoritate de supraveghere și nici nu va fi o cerință de notificare / obținere a aprobării transferurilor pe baza unui Model Contract Clauses (MCC). În schimb, vor exista cerințe interne de păstrare a înregistrărilor. Numirea unui responsabil Data Protection Offcier devine obligatorie doar pentru acei operatori care au ca activitate de bază operațiuni de procesare care necesită monitorizarea regulată și sistematică a datelor la scară largă, sau doar pentru anumite categorii de date legate de activitățile ce intră sub incidența legii.

 Numirea unui DPO se va face după un set riguros de criterii:

  • Alegerea DPO trebuie făcută pe baza unor calități profesionale foarte clare, ce în bună parte presupune și un nivel mediu de cunoaștere a legilor și practicilor de protecție a datelor.
  • Poate fi un angajat propriu sau un furnizor extern de servicii
  • Detaliile de contact trebuie furnizate autorității de supraveghere
  • Trebuie să raporteze direct, la cel mai înalt nivel de management
  • Nu trebuie să I se atribuie nicio altă sarcină care ar putea intra în conflict de interese cu protecția datelor personale.

Urmăriți viitoarele articole din categoria GDPR Ready!

GDPR Ready? AMR 1 AN!

 

Cât suntem de pregătiți pentru noul Regulament de Protecție a Datelor Personale?

Nisipul din clepsidră se efilează ireversibil. Fix peste un an (fără câteva zile deja), pe 25 mai 2018, va intra in vigoare noul regulament privitor la protecția datelor personale propus de Uniunea Europeană. Votat de Parlamentul European în aprilie anul trecut, Regulamentul 679/ 2016 privind protecția datelor personale și libera circulație a acestor date este cunoscut sub denumirea generică de GDPR, adică mai pe înțelesul nostru Regulamentul General privind protecția Datelor Personale.

Parlamentul European a acordat procesatorilor de date personale un răgaz de 2 ani, suficient pentru a se pune la punct cu noile reglementări. Pentru a sublinia importanța acestui demers, au fost anunțate penalități usturătoare pentru cei care nu vor putea deveni compatibili. Mulți analiști spun că cifrele vehiculate ”sunt așa, doar de înfricoșare”, dar cine își poate permite să riște o amendă de 10 milioane de euro sau minim 2% din cifra de afaceri pe un an?

De ce este atât de important Regulamentul 679/2016?

În primul rând pentru că reprezintă o inițiativă europeană la care vor trebui să se alinieze atât operatorii de date personale din Uniunea Europeană, cât și toți ceilalți care sunt implicați în schimburi de date cu aceștia.

Regulamentul a apărut ca o reacție firească la stabilirea unor noi cadre de reglementare unitară, nu numai pentru viitorul digital al Europei, ci și pentru a corespunde unor modele de business online, proliferării serviciilor Cloud și rețelelor sociale. Toată această cavalcadă de digitalizare, globalizare și migrare în Cloud pune într-o nouă perspectivă siguranța datelor personale.

Apariția Directivei NIS (Rețeaua și Securitatea Informației) și noul GDPR, oferă noi perspective, dar și o foarte mare responsabilitate, tuturor organizațiilor procesatoare de date personale din UE, precum și întregului ecosistem de afaceri în care acestea sunt angrenate.

Care sunt obiectivele noului regulament?

Prin date cu caracter personal se înțeleg  orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. O persoană fizică identificabilă este aceea care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume,un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice,culturale sau sociale.

În România, noul regulament înlocuiește Legea 667/ 2001. GDPR reprezintă o schimbare fundamentală în legislația UE în ceea ce privește datele și intimitatea personală. Regulamentul are doua obiective majore:

  • Actualizarea legislației privind protecția datelor pentru a reflecta noile comportamentele digitale și valorile societății;
  • Armonizarea regulilor privind protecția datelor la nivelul UE, deoarece vechea Directivă privind Protecția Datelor a fost abordată și implementată în maniere diferite de statele membre, adaptată la propriile culturi, nevoi și preferințe. Asta a influențat o inhibare a comerțului și activităților cross-border, acționând ca o frână în calea unei viitoare piețe unice digitale.

Care sunt activitățile asupra cărora GDPR va avea un impact major?

În primul rând sunt vizați toți operatorii de date. Mulți procesatori de date existenți vor trebui să își schimbe radical procedurile și garanțiile de prelucrare a datelor.

Apoi, orice organizație, indiferent de mărime și domeniu de activitate, care execută activități de procesare a datelor, pentru că noul regulament se aplică datelor personale ale cetățenilor UE, indiferent dacă cel care controlează sau datele are prezență fizică în UE sau nu.

Cine este vizat de noul regulament?

Iată doar câteva exemple de domenii unde există operatori de date personale:

  • financiar bancar: bănci, asiguratori, administratori ai fondurilor de pensii, companii de servicii financiare, societăți de leasing, etc.;
  • utilități: energie, gaze, apă, salubritate, transport public;
  • furnizori de produse și servicii IT: producători de software, furnizori de servicii de telecomunicații, Internet, cablu TV, rețele și servicii de hosting și Cloud, operatori de data centers, operatori de plăți online, magazine online, furnizori de soluții de Securitate HW și SW
  • organizații din sănătate: spitale, policlinici, case de asigurări, instituții de studii clinice, medici de familie, farmacii, etc.;
  • companii comerciale de retail, distribuție, magazine online;
  • organizații media, agenții de marketing și PR, agenții de publicitate, cabinete de consultanță tehnică, economică sau juridică, agenții de jocuri și concursuri, companii de training și cursuri de perfecționare;
  • autorități și instituții publice.

Care sunt direcțiile de acțiune ale operatorilor pentru a asigura implementarea noului regulament?

  • În primul rând elaborarea unui plan de asigurare a tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea compatibilității;
  • pregătirea aplicării efective a Regulamentului;
  • obținerea resurselor financiare și umane adecvate pentru realizarea efectivă a competențelor solicitate;
  • elaborarea unui Studiu de impact – în cazul procesărilor de date care presupun un risc ridicat pentru viața privată a persoanelor, cum ar fi cele din sănătate;
  • înființarea funcției Data Protection Officer (DPO), ca persoană care răspunde de/ coordonează siguranța datelor personale la nivelul operatorului de date;
  • conștientizarea riscurilor asociate cu penalitățile extrem de severe anunțate pentru neconformare – 10 – 20 milioane de euro sau între 2% şi 4% din cifra de afaceri la nivel internațional.

Cum au evoluat preocupările legate de GDPR în România?

După febra inițială a anunțului legat de aprobarea Regulamentului 679/ 2016, trebuie să recunoaștem că a fost un prim an destul de liniștit. Ne-am fi așteptat la o mobilizare mai mare, încă din vara lui 2016. Cu puține excepții pe care le vom enumera mai jos, activitățile au fost destul de discrete, fără să se bucure de o reflectare adecvată în presă, pe grupurile de discuții sau în mediile sociale… Am discutat cu diferiți reprezentanți ai organismelor guvernamentale care ar trebui să manifeste o implicare mai activă în asigurarea unui bun climat pentru adoptarea noului regulament. Aproape de fiecare dată mi s-a explicat că problema e conștientizată și că va fi tratată cu toată considerația. Nici implicarea segmentului privat nu a fost prea dinamică în primul an. Puținele dezbateri publice din 2016 au vizat cu precădere discutarea textului de regulament și, foarte puțin, măsurile care s-ar impune.

Avem o Autoritate Națională

În România, organismul care coordonează problemele legate de securitatea datelor personale este Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Citând din prezentarea generală a instituției și a obiectivului de activitate publicate pe site-ul Autorității http://www.dataprotection.ro/:

”Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în calitate de autoritate publică centrală autonomă cu competență generală în domeniul protecției datelor personale, reprezintă garantul respectării drepturilor fundamentale la viaţă privată și la protecţia datelor personale, statuate cu precădere de art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 16 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și de art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.”

Din aceeași sursă reținem faptul că Autoritatea își asumă rolul extrem de important de catalizator al tuturor eforturilor de aplicare a prevederilor noului Regulament care implică ”o evaluare complexă a instrumentelor specifice asigurării protecției datelor personale, în scopul adaptării cadrului normativ național și pregătirii instituționale pentru aplicarea noilor reglementări europene, inclusiv sub aspectul realizării unei cooperării eficiente cu Comitetul european pentru protecția datelor și cu celelalte autorități în domeniu din Uniunea Europeană.”

Pe pagina de Web dedicată noului Regulament UE 679/ 2016 este publicat un abstract legat de noua legislație, cu referire specială la:

  • Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)
  • Directiva (UE) 2016/680 referitoare la protecția datelor personale în cadrul activităţilor specifice desfășurate de autoritățile de aplicare a legii.

precum și linkuri către o serie de documente importante:

Toate documentele la care se face referire sunt redactate în limba română, pot fi consultate și descărcate online.

O altă secțiune importantă a paginii dedicate noilor reglementări europene se referă la activitatea Grupului de Lucru Articol 29. Acest grup de lucru a fost creat în temeiul Articolului 29 din Directiva 95/46/CE și este un organ consultativ european independent care se ocupă cu protecția și confidențialitatea datelor.

Art. 20 din Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) introduce un nou drept la portabilitatea datelor. Acest drept permite persoanelor vizate să primească datele cu caracter personal pe care le-au furnizat operatorului într-un format structurat, utilizat în mod curent și care poate fi citit automat și să transmită respectivele date altui operator, fără obstacole.

Potrivit GDPR, este obligatoriu ca anumiți operatori și persoane împuternicite de operatori să desemneze un ofițer de protecție a datelor (DPO). În această situație se află toate autoritățile și organismele publice (indiferent de tipul datelor prelucrate), precum și  celelalte organizații care monitorizează în mod sistematic și pe scară largă persoanele fizice sau prelucrează categorii speciale de date cu caracter personal pe scară largă. Chiar și în situația în care GDPR nu impune în mod expres numirea unui DPO, organizațiile pot găsi ca fiind utilă desemnarea unui DPO în mod voluntar. Grupul de Lucru Articolul 29 („WP29”) încurajează aceste eforturi voluntare.

Cele mai importante documente care reprezintă activitățile specifice acestui grup de lucru sunt o serie de Ghiduri destinate asigurării unei aplicări unitare, realizate prin consultări publice care au demarat în luna decembrie a anului trecut și au fost adoptate în cadrul Plenarei din luna aprilie 2017 a Grupului de Lucru Art. 29 :

E important de menționat că în cursul aceleiași Plenare, s-a adoptat Opinia nr. 1/2017 privind propunerea de Regulament a Comisiei Europene referitor la comunicațiile electronice – Regulament ePrivacy. Acest Regulament are menirea de a defini politicile de protecție a comunicațiilor și echipamentele terminale, care au caracteristici particulare care nu sunt adresate de GDPR.

În aceeași Plenară a fost adoptată și o Declarație a Grupului de Lucru Art. 29 pentru revizuirea Regulamentului 45/2001 ce viza protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organismele comunitare și libera circulație a acestor date.

Continuând descrierea conținutului paginii de Internet a ANSPDCP, foarte importantă este prezentarea – sub formă de comunicate de presă, a principalelor activități de popularizare a Regulamentului  la care Autoritatea a participat sau pe care le-a organizat începând cu vara anului 2016.

Dar despre aceste activități de promovare și ce alte tipuri de acțiuni sunt proiectate pentru perioada următoare vom scrie într-un viitor articol.

Ce alte tipuri de acțiuni ar mai fi utile pentru operatorii de date din România?

Mai este un an și sunt încă foarte multe lucruri de făcut. Cu toate eforturile inițiate de ANSPDCP, comunitatea operatorilor de date resimte nevoia acută a unor acțiuni mai ample, care să ofere răspunsuri mai clare privitoare la ceea ce au efectiv de făcut. Din discuțiile avute cu membrii diferitelor comunități din industria IT&C, reiese că în piață există încă multe incertitudini. Mulți operatori de date nu știu încă ce au de făcut, iar furnizorii de servicii Internet și Cloud au și mai multe probleme legate de natura transmiterii, prelucrării, stocării și procesării datelor.

INIȚIATIVA ”GDPR READY”

Pornind de la importanța majoră a asigurării unei tranziții unitare, la scară națională, către îndeplinirea condițiilor de compatibilitate cu Regulamentul 679/ 2016 de către marea majoritate a operatorilor de date personale, ne-am gândit la lansarea unei inițiative ”GDPR Ready”, care să susțină și să completeze eforturile de promovare și conștientizare depuse de Autoritate și alte instituții publice și private.

Această inițiativă își propune să catalizeze interesul celor implicați în acțiuni de asigurare a compatibilității cu Regulamentul 679/ 2016: organizații guvernamentale și private, asociații profesionale, companii de consultanță, instituții de cercetare și educație, furnizori de soluții și servicii IT&C, operatori de centre de date, case de software, reselleri și distribuitori, magazine online, și alții…

Ce tipuri de acțiuni trebuie extinse și aprofundate la nivelul tuturor operatorilor de date? 

Comunitățile și industriile simt nevoia acută să cunoască mai bine ce au de făcut și să înceapă activitățile ce vor asigura premisele de obținere a conformității. De aceea, principalele activități care vor fi propuse și efectuate sub umbrela inițiativei ”GDPR Ready” vor avea ca obiectiv:

  • Conștientizarea importanței GDPR în contextul transformărilor digitale
  • Înțelegerea noilor prevederi ale GDPR
  • De ce e nevoie ca operatorii de date personale să devină compatibili cu noile reglementări
  • Care sunt sancțiunile
  • Care sunt problemele pe care le au de rezolvat operatorii de date personale ce oferă servicii online sau bazate pe Cloud
  • Care sunt problemele legale și administrative
  • Care sunt problemele tehnice și operaționale
  • Care sunt pașii pentru pregătirea și obținerea compatibilității
  • Cine ne consiliază
  • Cine ne auditează

Ce acțiuni va iniția și susține cloud☁mania în cadrul inițiativei ”GDPR Ready”?

  • Articole și materiale de popularizare ale inițiativelor publice ANSPDCP, MCTI, ministere
  • Popularizarea inițiativelor private: vendori și furnizori IT&C, furnizori de servicii, consultanță și audit
  • Susținerea de prezentări și workshopuri la întrunirile asociațiilor profesionale și evenimente din industria IT
  • O atenție specială va fi acordată în mod firesc măsurilor speciale pe care trebuie să le aibă în vedere furnizorii de servicii Cloud, operatorii telecom și data networking, providerii de servicii Internet, producătorii independenți de software, operatorii de servicii data center, procesatorii de plăți online, magazinele online, analiștii de date, companiile de data insurance, furnizorii de servicii de securitate, etc

O serie de alte proiecte vor fi demarate în parteneriat cu diferite entități și vor fi anunțate din timp.

%d bloggers like this: