Analiza GDPR (2): 10 SFATURI PENTRU MANAGERI – NU LĂSAȚI PE MÂINE…

Au trecut 6 luni de la intrarea în vigoare a noului Regulament UE 679 și aproximativ un an de când alinierea GDPR a devenit un subiect extrem de discutat. După o perioadă extrem de agitată, care a culminat cu avalanșa de declarații și solicitări de consimțământ de la sfârșitul lunii mai, lucrurile au intrat treptat, într-o stare de acalmie. Asta poate fi BINE, dacă presupunem că oamenii au înțeles despre ce e vorba și au început demersurile de aliniere. Dar realitatea ne arată că presupunerea este FALSA. Realitatea este alta și ASTA NU E BINE.   

Totul pleacă de la manageri

Demararea unor proiecte de aliniere este legată ombilical de o decizie managerială. Nimic nu se poate face dacă managementul nu este convins de importanța subiectului. Dar înțelegerea importanței nu este totul. Managementul trebuie să gestioneze demararea activităților, să stabilească o echipă, să delege un responsabil și, mai ales să planifice resursele. Adică să se implice.

Orice analiză sau audit de business care constituie prima fază în derularea unui proiect de asigurare a conformității are în vedere nivelul de implicare managerial. Sunt managerii implicați direct, participă la discuții sau au delegat o persoană de încredere care să se ocupe de tot?

Ce situații am întâlnit în realitate? Toate demersurile de implementare realizate până acum, în majoritatea cazurilor,  au fost impulsul unei presiuni externe și destul de puțin și de rar rezultatul unei convingeri reale. Din păcate, încă sunt mulți manageri care consideră GDPR:

  • o mare prostie,
  • un simplu exercițiu birocratic,
  • o amenințare cu penalități uriașe care nu vor periclita niciodată propria organizație,
  • mulți bani aruncați degeaba.
  • o bătaie de cap în plus, care mai poate să aștepte
  • o mare cacealma, nimeni nu a fost amendat pana acum
  • niciunul dintre amici sau parteneri nu a făcut nimic pentru asta și nu li s-a întâmplat nimic
  • cei care au angajat o firmă de consultanță a dat banii degeaba pentru că au fost nevoiți să facă totul singuri…
  • ceva inutil. Eu nu lucrez decât cu date de business. Astea sunt date publice, nu personale

Și lista ar putea continua…

Ce putem face

Oameni buni, niciodată nu e prea târziu. Oricând puteți începe exercițiile de aliniere. Iată câteva sfaturi:

  1. GDPR NE PRIVEȘTE PE TOȚI. Nu e o prostie, o găselniță a politicienilor sau avocaților ca să ne mai ia niște bani. Orice organizație, asociație, sau persoană fizică autorizată exercită o activitate în care ajunge să dețină niște date personale ale clienților, partenerilor sau angajaților E OBLIGATĂ să se supună GDPR.
  2. MĂRIMEA NU CONTEAZĂ. Fie că avem o companie cu 10, 50 sau peste 250 de angajați, fie că suntem o microîntreprindere, un ONG sau o asociație profesională, fie că administrăm o asociație de locatari sau că suntem un consultant independent, avocat, stomatolog sau blogger specializat, AVEM NEVOIE DE GDPR. Desigur că nu toți avem nevoie de toate procedurile și politicile. Dar există un nucleu de activități și măsuri care sunt absolut obligatorii pentru orice fel de organizație. Nu avem cum să evităm asta. TREBUIE SĂ FIM PREGĂTIȚI.
  3. GDPR ÎNSEAMNĂ ASUMAREA RĂSPUNDERII. Suntem răspunzători pentru datele noastre personale. Pentru angajații noștri. Pentru clienții noștri. Pentru partenerii noștri. Nu facem asta cu gândul la inspecțiile Autorității și nici ca pe o simplă formalitate birocratică. O facem pentru binele nostru și al comunității în care trăim și activăm. O FACEM CA RESPONSABILI PENTRU RESPONSABILITATEA NOASTRĂ.
  4. GDPR ESTE MAI MULT DECÂT UN SIMPLU PROIECT. Mai mult decât o implementare de soluții IT. Mai mult decât o revizuire birocratică a documentelor dintr-o altă perspectivă birocratică. Este o acțiune asumată, documentată și permanentă care presupune luarea de decizii, elaborarea de politici, adoptarea de proceduri, dar mai ales o acțiune de echipă, în care avem o triplă implicare: OAMENI, TEHNOLOGIE, PROCESE.
  5. GDPR ESTE O CERINȚĂ PERMANENTĂ. Nu este un simplu hei-rup, o activitate punctuală sau o implementare de proceduri după care cineva îți dă o diplomă. Este un exercițiu permanent, o cerință obligatorie de business pentru întregul ciclu de viață al uni afaceri. Ca să păstrăm un nivel optim de conformitate trebuie să acționăm continuu, să rămânem între anumiți parametri.

Iată un exemplu pe care îl folosesc des în discuțiile din proiecte sau de la ședințele de instruire: Obținerea conformității GDPR poate fi comparată cu pregătirile de decolare pe care le face echipajul unei aeronave. Pregătim instrucțiunile de zbor, verificăm echipajul, consultăm aparatura de bord și demarăm procedurile de decolare. Dar menținerea conformității GDPR pe termen lung trebuie comparată cu zborul propriu-zis. Cu activitățile absolut necesare pentru menținerea la un plafon de 11000 de metri. Nu ne permitem sa greșim. Chiar dacă se setează pilotul automat, cineva tot trebuie să vegheze și să știe în permanență ce este de făcut.

  1. GDPR ESTE O INVESTIȚIE ÎN EFICIENȚĂ. Nu sunt bani aruncați. Nimeni nu ne obligă să facem toate achizițiile dintr-o dată. O analiză de risc poate ajuta la crearea unor planuri de remediere gradată a eventualelor surse de incidente legate de pierderea de date personale. Ne concentrăm pe ce e mai important acum și facem un efort. Un buget alocat pentru viitorul exercițiu financiar ne va ajuta la păstrarea echilibrului balanței. Sunt multe posibilități de realocare a unor bugete în momentul în care am devenit conștienți că E MUSAI NEVOIE DE ASTA.
  2. INSTRUIȚI-VĂ OAMENII. Instruirea nu este o rușine. Este o nevoie permanentă. Nu înțelegeți exact despre ce e vorba și nu aveți timp să vă bateți capul. Participați la o ședință de instruire GDPR de una sau două zile. Sunt deja zeci de cursuri care oferă asta. O puteți face și online, de la birou sau din fotoliul de acasă. Veți vedea despre ce e vorba. Veți înțelege de ce e important. VEȚI REALIZA CE RESPONSABILITĂȚI AVEȚI.
  3. PREGĂTIȚI-VĂ UN SPECIALIST ÎN PROTECȚIA DATELOR. Chiar dacă legea nu vă obligă să angajați sau să numiți un DPO, multe aspecte legate de adoptarea GDPR reclamă competențele unui om care a parcurs o instruire de DPO. Nu așteptați ca să se rezolve problema certificării. Nu mai este timp pentru așteptare. Nu aveți nevoie de diplome, ci de (cel puțin) un om care să știe de unde să înceapă, cu cine să înceapă și ce e de făcut.
  4. AVEM NEVOIE DE CULTURĂ GDPR. Asta înseamnă respectul pentru date. Instruirea permanentă a angajaților. Testarea eficienței sau efectivității procedurilor existente. Adaptarea la schimbare. GDPR va suferi modificări în timp. Verificarea conformității cu normativele conexe precum e Privacy sau NIS. Conformitatea GDPR devine o permanență, la fel ca regulamentele de ordine interioară, protecție împotriva incendiilor sau măsurile de evacuare în caz de calamități naturale. Protejați-vă datele! Scrieți un postit-ul lipit pe ușă unde scrie: ”stinge lumina!”, ”verifică gazele!” sau ”activează alarma!”
  5. GDPR ESTE O OPORTUNITATE, NU O CALAMITATE. Priviți eforturile de aliniere ca pe o investiție în eficientizarea activităților. Ca pe un prim demers în transformarea digitală a organizației. Ca pe o etichetă de încredere față de angajați, clienți și parteneri.

Depinde doar de noi. Este responsabilitatea noastră ca manageri. Conformitatea GDPR nu se poate asigura fără implicarea noastră și a  întregii organizații. De noi depinde cum aplicăm procedurile recomandate de un consultant. De noi depinde cum asimilăm politicile și cum ne asigurăm că oamenii le și respectă. De noi depinde sănătatea și eficiența afacerii noastre. De noi depinde cum putem transforma conformitatea într-un avantaj competitiv.

 

Advertisements

Rolul și problemele departamentului IT în implementarea GDPR

 

 

Daniel SUCIU

Daniel SUCIU este specialist în managementul proceselor, managementul schimbării, managementul riscului, auditul intern, guvernanța și administrarea datelor, dezvoltarea de software, operarea și suportul IT, securitatea informațiilor dar și managementul proiectelor și al echipelor crossfunționale, cu rezultate măsurabile la intersecția sistemelor, tehnologiei, proceselor, oamenilor și datelor. 30 de ani de experiențe de lucru între IT / tehnologie si echipele de business, între clienți, parteneri / furnizori, angajați și conducere. Nu în ultimul rând, certificat ca ofițer cu protecția datelor, fiind implicat în conformarea la GDPR a mai multor organizații, din diferite domenii: învățământ, ONG, turism, medical, servicii IT, afaceri sau comerț online.

 

Probleme mai vechi, trecute cu vederea până acum, dar problematice în respectarea GDPR

Pentru toate sistemele IT trebuie să existe o documentație, atât tehnică, cât si un manual de utilizare. Problema este că oricum nu-l citește nimeni, ca și pe celelalte proceduri IT, deși toți se jură că l-au citit din scoarță în scoarță. Cum te poți aștepta să citească cineva procedurile IT referitoare la utilizarea calculatoarelor personale, sau a telefoanelor, sau Doamne ferește – a emailului sau navigarea pe Internet. Păi acasă până și cel mic știe să lucreze la calculator și să navigheze pe net.

O altă obișnuință în mediul românesc este exceptarea managementului de la respectarea regulilor. Adică cum să țină minte managementul o parolă complexă… și să o schimbe la fiecare 90 de zile? Sau culmea, că nu poate vedea filme online sau descărca jocuri pe calculatorul de serviciu? Ce contează că o mare parte a timpului în IT se rezolvă probleme ce nu ar fi trebuit să apară, iar „excepțiile” ajung sa fie regula.

Să vedem ce putem face din punct de vedere tehnic pentru a preveni, sau măcar pentru a monitoriza buna funcționare a echipamentelor și sistemelor IT. Păi toate acestea costă mult. Iar cele care nu costă au nevoie de mai mult timp/ mai mulți oameni pentru a fi configurate și folosite. De unde atâția bani? Nu s-au dat bani pentru servere? Asta a fost acum câțiva ani? Licențe, suport? Pentru ce, că de aia avem IT.

Totuși IT-ul nu lucrează numai cu regulile proprii. Exista nevoi și procese pe care alții le definesc, ei fiind doar o rotiță într-un angrenaj. Pentru a simplifica problema, să presupunem ca aceste procese au fost analizate, agreate si corect definite. Să luăm ca exemplu angajările noi sau plecările din organizație. Ce probleme ar mai putea avea IT-ul aici? Că se uită „uneori” să fie anunțat IT-ul de o nouă angajare? Că întreabă managerul de ce nu are omul lui calculator sau acces la aplicații? Nu a cerut nimeni? Cum ce drepturi să aibă în aplicații? Cele de care are nevoie. La plecare, nu a predat calculatorul de serviciu? Nu se șterg automat toate conturile si drepturile pe care le-a avut… în afară de cele ce mai pot fi necesare și nu le are altcineva? Nu? De ce?

Să zicem că problemele pe care tocmai le-am semnalat s-au rezolvat între timp și totul merge cum trebuie, fiind atins un punct de echilibru între teorie și practică, între așteptări şi posibilități.

O nouă provocare – GDPR-ul

Auzind despre iminența intrării in vigoare a GDPR-ului, s-a analizat operativ situația și IT-ul a fost identificat drept principalul responsabil de implementarea acestuia… pentru că e vorba de date. Eventual, poate beneficia de ajutorul neprecupețit al departamentului juridic şi are susținerea managementului. Dacă sunt foarte „norocoși” beneficiază și de asistența unei firma de consultanță.

Nu le rămâne decât să treacă la identificarea datelor cu caracter personal, a locului pe unde acestea „trăiesc, se înmulțesc și mor” și documentarea vieții acestora. Cu această ocazie IT-ul află că noțiunea de date cu caracter personal nu este ce-au crezut ei, adică datele de la HR, ci că în toate sistemele lor, serverele, ba chiar și routerele, colcăie puzderie de date personale, prin bazele de date, fișiere de configurare, ca să nu mai vorbim de log-uri. Că orice ID asociat unui utilizator (bașca IP-urile calculatoarelor sau adrese de email de serviciu) sunt date personale. Ca bonus, orice document electronic creat în organizație, chiar și gol, conține date personale în Proprietăți. Iar despre email nu are rost să vorbim.

Cum să spună ei managementului că le-ar fi mult mai ușor să documenteze unde NU există date cu caracter personal? Că au încercat să caute în toată rețeaua unde apare numele sau vreun ID al fostului admin, dar s-au plictisit după ce au văzut primele zece ecrane pline?

Ok, după o discuție clarificatoare s-a decis să se limiteze la cele mai evidente. Zis și făcut. Se stă peste program, se sapă în date și se documentează principalele tipuri de date și procesări, ba se mai acordă și ajutor celorlalte departamente, pentru care maparea datelor și procesărilor specifice într-un excel este un lucru foarte greu… nemaivorbind că oricum au treburi mai importante de făcut, că banii nu vin singuri. Între timp, IT-ul mai află că trebuie să discute cu toți furnizorii de echipamente și soluții să actualizeze contractele cu clauze specifice de data protection (pe care le vor primi mai târziu de la departamentul juridic).

În semn de deosebită apreciere pentru calitatea muncii lor, toate celelalte departamente și-au exprimat încrederea deplină în capacitatea IT-ului propriu, și mai au nevoie doar de un mic ajutor. În toate sistemele IT au nevoie de unu, două butoane mici (uneori pot fi si cinci), unul care să scoată toate datele din sistem pentru un utilizator (în funcție de orice criteriu de căutare) și unul să le șteargă. Parcă mai erau câteva variante, dar nu sunt urgente.

Pentru cele dezvoltate intern nu este o problemă. Nu? Este??? Cum adică cel ce le-a dezvoltat a plecat din organizație și nu sunt documentate? Păi de ce nu sunt documentate? Las’ că vă descurcați voi, că sunteți pricepuți. O săptămână ajunge? Nu? Bine, două săptămâni.

Să nu uitați să faceți un fișier, o pagină pe Intranet… cum știți voi, în care să se poată înregistra toate cererile venite de la clienți, foști angajați, parteneri, cum au fost tratate și când le-ați transmis datele personale. Şi, era să uit, am primit de la un consultant o listă de proceduri de IT pe care trebuie să le implementați și să instruiți personalul. Ceva cu securitate, incidente…. Poate mai au nevoie de două, trei modificări minore. Cum adică avem așa ceva? De ce nu ați spus? Vă descurcați voi, cum v-ați descurcat și până acum…

Și s-au descurcat, iar toată lumea a trăit fericită, iar managementul și-a mai acordat un bonus pentru rezolvarea unei probleme spinoase…

Acest articol a fost publicat în ”Ghidul GDPR pe Verticale” din cea de-a treia ediție a Catalogului GDPR, Iunie 2018, pag. 52-54. 

MAI AVEM NEVOIE DE CĂRȚI DE VIZITĂ SAU LE ARUNCĂM?

Unul dintre cele mai discutate subiecte în această perioadă este modul în care se aplică noul regulament european în relațiile curente de afaceri. De ce am avea nevoie de consimțământul unor oameni cu care suntem de ani buni în relații de afaceri pentru a le trimite e-mailuri? Multe dintre datele partenerilor sau clienților noștri sunt publice pe site-urile de companie sau pe cărțile de vizită pe care ni le dau. Și multe alte întrebări legate de necesitatea atâtor măsuri de precauție și proceduri…

Realitatea este că GDPR nu aplică datelor personale din zona de business un regim preferențial față de zona de retail… Toate datele B2B și B2C sunt la fel de importante și în consecință trebuie să avem egală responsabilitate față de ele. Desigur, că în interpretarea diferitelor articole și preambuluri din Regulamentul 679/ 2016 precum și în ghidurile de aplicare emise de Grupul de Lucru Articolul 29, de multe ori apare o oarecare îngăduință pentru tot ce ține de zona B2B, pe care foarte mulți o consideră destul de eronat în afara obiectivului și domeniului de aplicare material definite încă din primele 2 articole ale GDPR.

Definiția datelor personale din Art. 4 GDPR relevă faptul că orice date de identificare direct sau indirect identificabile reprezintă date personale. Adresa de email în care apare cel puțin o componentă a numelui, telefonul de servici, adresa locului de muncă și alte informații care pot conduce la stabilirea identității profesionale a unei persoane constituie date personale, cu egală valoare individuală cu cele legate de telefon, email și adresă personală.

Cărțile de vizită au menirea de a facilita comunicarea. Dacă sunt folosite corect, ele nu fac decât să  putem avea acces mai ușor la datele de contact ale unui reprezentant al companiei care ne interesează. Căci de multe ori vizăm compania și implicit persoana de legătură care corespunde cel mai bine intereselor noastre.

Există o serie de false mituri care sunt atribuite relațiilor B2B și care pleacă în principal de la cazurile care solicită sau nu prezența unui consimțământ, în special în comunicarea directă prin e-mail. Dar dacă citim cu atenție Art. 6 GDPR referitor la Legalitatea prelucrării, vom vedea că obținerea consimțământului nu este singurul temei legal și că în zona relațiilor de afaceri existența unor condiții contractuale sau interesul legitim dictat de profilul de business constituie în marea majoritate a cazurilor suficiente garanții pentru continuitatea în business și derularea unor acorduri B2B comune.

Din perspectiva transparenței, cărțile de vizită pe care le schimbăm în activitățile noastre cotidiene conțin surse de date personale asupra cărora trebuie să ne concentrăm în egală măsură atenția. Oricine ne dă o carte de vizită nu numai că își dă acceptul, dar are și toate motivele să spere că vom folosi acele date pentru dezvoltarea de activități ulterioare reciproc avantajoase. E greu de crezut că cineva care ne-a dat datele sale de business ne va refuza vreodată comunicarea sau va protesta pe motive legate de încălcarea drepturilor la viață privată…   Și asta e valabil evident pentru cei cu care avem interese comune de business.

Cei cu experiență în marketing și vânzări știu și că datele de business sunt și foarte perisabile, în sensul în care multe dintre contactele actuale, peste trei-patru luni nu mai sunt valabile și trebuie făcute eforturi consistente pentru actualizarea sistematică a informațiilor de contact. Trebuie să avem permanent în vedere că toate acestea sunt valabile doar pentru relațiile de business directe. De oricâte ori ajungem în posesia unei baze de date cu adrese de servici prin metode indirecte, avem datoria de a anunța persoanele respective care este sursa de proveniență a acestor date și în ce scop le contactăm, conform Art. 14 din GDPR. Acesta este și cazul în care cărțile de vizită ne parvin pe căi indirecte, fie de la un coleg, fie prin colectarea acestora din surse neutre – standuri de târguri și expoziții, participanți la evenimente, etc.

În concluzie, ar merita să mai păstrăm cărțile de vizită dacă știm ce să facem cu ele… Adică să le folosim cu corectitudine, doar pentru scopuri de business. Deși în marea majoritate a cazurilor datele B2B nu sunt atât de critice fiind limitate la date de contact – de multe ori publice, asta nu înseamnă că nu trebuie să avem grijă de ele…

Articol publicat în revista IT Trends Mai 2018

A ȘASEA CONFERINȚĂ NAȚIONALĂ CIO COUNCIL ROMANIA

Cea de-a VI-a ediție a Conferinței Naționale a Managerilor de IT din România, organizată de către CIO Council și Revista CARIERE, va avea loc pe 16 mai 2018 la Hotel Radisson Blu din București.

Conferința CIO Council este concepută ca un forum care oferă o platformă de rețea pentru CIO-uri și CxO din cadrul organizațiilor de vârf. Participanții vor fi angajați în dezbateri provocatoare și schimburi inovatoare de cunoștințe cu membrii CIO Council și lideri din industrie cu privire la oportunitățile oferite de transformarea digitală și noile trenduri în industria IT.

Evenimentul va reuni peste 250 de profesioniști și manageri din domeniul tehnologiei (CIOs și COOs), oferindu-le acestora o excelentă ocazie de a discuta despre noile tendințe IT: inteligența artificială, automatizare, robotizare, machine learning. Pe măsură ce tehnologia digitală își continuă avansul, noile reglementări GDPR și amenințările de securitate informatică pun o presiune extraordinară pe umerii CIOs și a decidenților din industria IT.

CIO Council este Asociația Directorilor de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din România și reunește peste 80 de membrii ce dețin sau au deținut funcția de Chief Information Officer/Director IT în mari corporații românești sau multinaționale din domenii diverse de activitate.

Principalele teme de discuție ale ediției din acest an:

  • Top 10 tendințe digitale pentru anul 2019
  • Creșterea afacerilor prin IoT, AI, machine learning, robotizare și imprimare 3D
  • Viitorul aplicațiilor de business intelligence se bazează pe AI și machine learning
  • Secretul tehnologiei blockchain
  • Data privacy și GDPR – o schimbare culturală majoră în societate.
  • Construirea unei culturi de cybersecurity
  • Cybersecurity pentru automatizarea industrială și sistemele de control
  • Viitorul orașelor inteligente
  • Forța de muncă digitală / Locul de muncă al viitorului. Inteligența artificială poate fi înlocuirea potrivită pentru oameni?
  • Atragerea și menținerea talentului într-un ecosistem digital
  • Sistemul educațional este pregătit să susțină tehnologia inovativă?
  • Agenda digitală europeană

Conferința este sprijinită de către asociația paneuropeană EuroCIO prin prezența dlui Emmanuel Gaudin, Chairman al asociației și CIO Lagardere; CIO Council România reprezintă România în cadrul asociației EuroCIO începând din 2018. Conferința va fi moderată de către Yugo Neumorni, Președinte CIO Council România și Director IT&C, Hidroelectrica.

Ca principali speakeri în siunile dedicate vor fi: Cătălina Dodu, Managing Atos Cybersecurity Business in CEE, Atos; Carmen Adamescu, Partner, Head of IT Advisory Services, EY Romania; Marius Iordache, IP Network Architect, Orange România; Roxana Ionescu, Partner, Head of Data Protection practice, NNDKP; Vlad Tănase, Partner, NNDKP; Vladan Pekovic, Chief Technology and Information Officer, Telekom Romania; Cătălin Popescu, CIO Council Member; Radu Brașoveanu, CIO Council Member; Liviu Buligan, Executive Director SoftOne România și alții.

  • Supporting Partners: DELLEMC, Atos, Orange România;
  • Parteneri: NNDKP, SoftOne, EY România, Softline, Bitdefender, Telekom România, Relational și Informatica;
  • Networking Partners: SoftwareONE; Koding, Crescendo, ASBIS România;
  • Parteneri media: Revista HR Manager, HR Club, Biz, Wall-Street, Portal HR, Jurnalul de Afaceri, Repatriot, Elite Business Women, Business Review, ISACA, Agora, Market Watch, ANIS, ARASEC, CloudMania, RisCo.

Mai multe informații despre speakeri, agenda și înregistrare puteți găsi pe site-ul evenimentului:  www.cioconference.roPentru înregistrarea la eveniment accesați http://www.cioconference.ro/register

Avem ISO 27001: ce ne mai trebuie pentru alinierea GDPR?

 

GDPR încurajează utilizarea unor sisteme de certificare pentru a demonstra că organizația gestionează în mod activ securitatea datelor în conformitate cu cele mai bune practici internaționale. Cei care cunosc standardul 27001 pentru securitatea informațiilor spun că acesta se ”potrivește mănușă” cerințelor de bază pentru asigurarea securității datelor personale și prelucrării acestora. Unii chiar afirmă că foarte puține dintre controalele prevăzute de ISO 27001 nu își regăsesc echivalentul în cele 99 de articole din GDPR. Cu toate acestea, acest standard nu apare nici măcar o dată menționat în textul GDPR publicat în aprilie 2016, iar cunoscătorii afirmă că implementarea lui nu este suficientă pentru alinierea la GDPR. Haideți să vedem cum ne ajută ISO 27001 și mai ales ce ar mai avea de făcut pentru GDPR organizațiile care au implementat deja acest standard.

În GDPR se fac numeroase referințe la importanța sistemelor de certificare pentru atingerea mai rapidă a conformității.  În articolul 42, se încurajează ”instituirea de mecanisme de certificare în domeniul protecţiei datelor, precum şi de sigilii şi mărci în acest domeniu, care să permită demonstrarea faptului că operaţiunile de prelucrare efectuate de operatori şi de persoanele împuternicite de operatori respectă prezentul regulament.”

Ce este ISO 27001?

ISO 27001 este standardul internațional de bune practici pentru securitatea informațiilor și cuprinde cele trei aspecte esențiale ale unui regim comprehensiv de securitate a informațiilor: oameni, procese și tehnologie. Prin această abordare tridimensională la punerea în aplicare a măsurilor de protecție a informațiilor, compania se poate apăra nu numai de riscurile bazate pe tehnologie, ci și de alte amenințări mai frecvente, cum ar fi personalul prost informat sau procedurile ineficiente.

Versiunea care a stat la originea actualului standard se numea BS 7799 și a fost publicată în 1995 de Departamentul Comerțului și Industriei (DTI) al Regatului Unit. De atunci, a suferit mai multe iterații până să devină un recunoscut standard industrial. Versiunea actuală a fost creată de către Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) împreună cu Comisia Electrotehnică Internațională (IEC) în 2013. În esență, este o specificație pentru un Sistem de Management al Securității Informațiilor (Information Security Management System – ISMS), pentru a ajuta organizațiile de orice dimensiune, tip sau natura afacerii pentru a gestiona persoane, procese și tehnologie.

Ce au în comun ISO 27001 și GDPR?

Paralela dintre GDPR și ISO 27001 este evidentă atunci când vine vorba de securitatea datelor personale identificabile. Atât pentru respectarea GDPR, cât și pentru ISO 27001 organizațiile sunt obligate să pună în aplicare măsuri de securitate adecvate pentru a asigura confidențialitatea, disponibilitatea și integritatea.

GDPR prevede în mod clar la articolul 32 că “operatorul și procesatorul trebuie să pună în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a asigura un nivel de securitate adecvat riscului. ISO 27001 oferă mijloacele necesare pentru a asigura această protecție. Există multe puncte în care standardul ISO 27001 poate ajuta companiile să realizeze respectarea acestei reglementări. Iată câteva dintre cele mai relevante.

ISO 27001 este un cadru pentru protecția informațiilor. Potrivit GDPR, datele personale sunt informații critice pe care toate organizațiile trebuie să le protejeze. Desigur, există cerințe GDPR care nu sunt acoperite în mod direct de ISO 27001, dar dacă implementarea standardului ISO 27001 identifică datele personale ca fiind un element de securitate a informațiilor, majoritatea cerințelor GDPR vor fi acoperite.

Formarea unui sistem de management al securității informațiilor (Information Security Management System – ISMS) permite organizațiilor care procesează date cu caracter personal să demonstreze că riscurile pentru datele cu caracter personal sunt revizuite în mod continuu, actualizate și îmbunătățite. Un ISMS stabilit este cadrul perfect pentru gestionarea riscurilor pentru toate activele, inclusiv pentru datele personale și pot oferi asigurări din care reiese că organizația abordează respectarea conformității ISO 27001 și GDPR în mod serios. În unele cazuri, controalele pot fi mapate cu precizie la articolele GDPR, ambele surse partajând un conținut asemănător. În alte cazuri, controalele pot bătători calea, iar conformitatea GDPR poate fi atinsă cu ceva muncă și eforturi suplimentare. Chiar și în cazul în care textul GDPR deviază de la controalele ISO, obiectivele principale nu diferă radical.

Pseudonimizarea și criptarea – Criptarea datelor este recomandată de ISO 27001 ca fiind una dintre măsurile care pot și ar trebui luate pentru a reduce riscurile identificate. ISO 27001 conturează 114 controale care pot fi utilizate pentru a reduce riscurile de securitate a informațiilor. Deoarece controalele efectuate de o organizație se bazează pe rezultatele unei evaluări a riscurilor conforme ISO 27001, organizația va putea să identifice care active sunt expuse riscului și care necesită criptare pentru a le proteja în mod adecvat.

Evaluarea riscurilor – ISO 27001 mandatează organizațiile să realizeze o evaluare aprofundată a riscurilor prin identificarea amenințărilor și a vulnerabilităților care pot afecta activitățile de informare ale unei organizații și să ia măsuri pentru a asigura confidențialitatea, disponibilitatea și integritatea acestor date. GDPR cere în mod special o evaluare a riscurilor pentru a se asigura că o organizație a identificat riscuri care pot afecta datele cu caracter personal. În conformitate cu controlul A.8.2.1 (Clasificarea informațiilor): “Informațiile trebuie clasificate în funcție de cerințele legale, valoare, critică și sensibilitate față de dezvăluirea sau modificarea neautorizată.”

Măsuri adecvate pentru risc – Spre deosebire de legislația actuală privind protecția datelor, GDPR oferă sugestii specifice pentru ce tipuri de acțiuni de securitate ar putea fi considerate “adecvate pentru risc “, inclusiv:

  • Pseudonimizarea și criptarea datelor cu caracter personal;
  • Abilitatea de a asigura confidențialitatea, integritatea, disponibilitatea și reziliența sistemelor de prelucrare și Servicii;
  • Abilitatea de a restabili disponibilitatea și accesul la datele personale în timp util, în cazul unei situații fizice sau incident tehnic;
  • Un proces de testare, evaluare periodică pentru eficacitatea măsurilor tehnice și organizatorice de asigurare a securității procesării.

ISO 27001 cere organizațiilor să implementeze măsuri adecvate prin controalele organizaționale și tehnice pentru a sprijini respectarea acestor cerințe. Controlul A.10.1 specifică cerințele de criptare pentru organizare. Utilizarea criptării și / sau pseudonimizarea pot asigura confidențialitatea informațiilor personale, indiferent dacă acestea sunt folosite în rețea, în tranzit sau pe dispozitive mobile.

A.9 acoperă subiectul controlului accesului, care, dacă este implementat în mod corespunzător, ne va asigura că numai persoanele cu un drept legitim pot accesa informațiile în funcție de nivelul lor de privilegii. În plus, sistemele IT trebuie să fie suficient de rezistente la atacuri externe. Cadrul de control ISO 18.2.3 recomandă companiilor să efectueze teste de vulnerabilitate și teste de penetrare cu grijă, astfel încât sistemele testate să nu fie compromise.

Sursa: Pinterest

Clasificarea informațiilor – Datele sunt în centrul fiecărei afaceri și de aceea clasificarea este atât de importantă. Clasificarea informațiilor asigură manipularea corectă și monitorizarea informațiilor sensibile în interiorul și în afara unei afaceri, aspect critic atunci când este vorba de protejarea celor mai valoroase date.

ISO 27001 nu descrie nivelurile de clasificare – ceea ce ne oferă libertatea de a ne stabili propriile reguli – în funcție de complexitatea fluxurilor de date din organizație. Un număr mare de scurgeri de date sunt accidentale și pot fi evitate printr-o politică de clasificare a datelor prin sensibilizarea utilizatorilor și prevenirea transferului neautorizat al conținutului cu caracter delicat.

Conformitatea – Prin implementarea standardului ISO 27001, datorită controlului A.18.1.1 (Identificarea legislației aplicabile și a cerințelor contractuale) este obligatorie existența unei liste a cerințelor legislative, statutare, de reglementare și contractuale relevante. Cum aproape orice organizație trebuie să fie conformă cu GDPR, Regulamentul va trebui să facă parte din această listă. Controlul A.18.1.4 (Confidențialitatea și protecția informațiilor de identificare personală) reprezintă chiar o substituție a GDPR pentru regiunile unde acesta nu este disponibil.

Notificare privind încălcarea – Companiile vor trebui să notifice autoritățile de date în termen de 72 de ore de la descoperirea unei încălcări a datelor cu caracter personal. Implementarea controlului ISO 27001 A.16.1 (Managementul incidentelor și îmbunătățirilor în materie de securitate a informațiilor) va asigura “o abordare consecventă și eficientă a gestionării incidentelor de securitate a informațiilor, inclusiv a comunicării privind evenimentele de securitate”. Potrivit GDPR, persoanele vizate trebuie să fie notificate numai dacă pierderea de date prezintă un” risc ridicat pentru drepturile și libertatea subiectului. Implementarea gestionării incidentelor, care are drept rezultat detectarea și raportarea incidentelor de date cu caracter personal, va aduce o îmbunătățire organizației care dorește să se conformeze GDPR.

Gestionarea incidentelor este unul dintre procesele cheie  pentru a asigura eficiența oricărei operațiuni de afaceri, iar ISO 27001 prin clauza A.13 vine cu un nivel egal, dacă nu superior, de importanță față de alte standarde și norme. Managementul incidentelor trebuie să facă parte din politicile de securitate ale oricărei organizații, alături de procedurile de backup, continuitate în business, recuperarea în caz de dezastru, gestionarea riscurilor și gestionarea configurației.

Gestionarea activelor – Controlul ISO A2.8 (Asset Management) conduce la includerea datelor cu caracter personal ca active de securitate a informațiilor și permite organizațiilor să înțeleagă ce date personale sunt implicate și unde să le stocheze, cât timp, care este originea și cine are acces, care sunt toate cerințe ale GDPR.

Confidențialitatea prin design – Adoptarea conceptului de confidențialitate prin design, o altă cerință EU GDPR, devine obligatorie în dezvoltarea de produse și sisteme. Controlul ISO 27001 A.14 (Achiziționarea, dezvoltarea și întreținerea sistemelor) asigură faptul că “securitatea informațiilor este o parte integrantă a sistemelor informatice pe parcursul întregului ciclu de viață”.

Relațiile cu furnizorii – Controlul A.15.1 (Securitatea informațiilor în relațiile cu furnizorii) necesită “protecția activelor organizației accesibile de către furnizori”. Potrivit GDPR, organizația deleagă procesarea și stocarea de către furnizori a datelor cu caracter personal; ea trebuie să respecte cerințele regulamentului prin clauzele speciale din contactele de business.

Oameni, procese, tehnologie

Securitatea informațiilor nu se referă numai la tehnologie; este vorba de oameni și procese. Pe lângă controalele tehnice adoptate, documentația structurată, monitorizarea și îmbunătățirea continuă, implementarea standardului ISO 27001 promovează o cultură de conștientizare a incidentelor de securitate în cadrul organizațiilor. Angajații acestor organizații sunt mai conștienți și au mai multe cunoștințe pentru a putea detecta și raporta incidentele de securitate.

Cerințele pentru îndeplinirea standardului ISO 27001 nu se opresc aici. Fiind un standard larg, acesta acoperă multe alte elemente, inclusiv importanța formării profesionale a personalului și sprijinul din partea conducerii. ISO 27001 a fost deja adoptată de mii de organizații la nivel global, fiind unul dintre cele mai populare standarde ale sistemului de management de astăzi.

Este suficient ISO 27001?

Există câteva cerințe cheie GDPR care nu sunt direct acoperite în ISO 27001, cum ar fi conceptele-cheie de: consimțământ, prelucrare echitabilă, minimizarea datelor, limitarea stocării, cerința de a desemna un responsabil cu protecția datelor și susținerea drepturilor indivizilor privind accesul, rectificarea, ștergerea și transferul de date.

Cu toate acestea, este clar că ISO 27001 oferă un cadru care oferă o bază solidă pentru respectarea standardelor GDPR. Dacă organizația a implementat deja standardul, aceasta este cel puțin la jumătatea drumului spre asigurarea protecției datelor personale și minimizarea riscului de scurgere, din care impactul financiar și vizibilitatea pot fi catastrofale pentru organizație.

Primul lucru pe care o organizație ar trebui să-l facă este să efectueze o analiză GAP pentru a vedea ce mai are de făcut pentru a îndeplini cerințele GDPR și apoi aceste cerințe pot fi ușor adăugate prin sistemul de management al securității informațiilor care este deja stabilit de ISO 27001.

 

Provocările securității cibernetice într-o lume interconectată


 

 

22 martie, DB Connect, Bd. Dimitrie Pompeiu 6A, București

Vă invităm la prima mare conferință de Securitate cibernetică din 2018. Nu întâmplător, anul în care va intra în vigoare noul Regulament European pentru protecția datelor personale (GDPR). Această conferință este organizată de iBusiness România împreună cu Agora Group, cu sprijinul Centrului de Studii pentru Securitate, Managementul Crizelor și Prevenirea Conflictelor, Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) și DB Connect.

Cea de-a 4-a ediție a conferinței ”Provocările securității cibernetice într-o lume interconectată: politici, business-uri, strategii” se desfășoară Joi 22 Martie la sediul DB Connect din bd. Dimitrie Pompeiu 6A, din București.

Ediția din acest an a Forumului economic mondial de la Davos a acordat o atenție specială tehnologiilor emergente și pe impactul pe care acestea îl au asupra societăților, modelelor economice și sociale și în cele din urmă asupra “viitorului comun” într-o piață globală. Pe măsură ce tehnologiile evoluează, problemele de securitate cibernetică sunt deja parte din fiecare segment al vieților noastre, al activității noastre, a ambientului nostru social.

Atunci când vorbim despre tehnologiile emergente, luăm în considerare unele dintre cele mai populare și răspândite trenduri: IoT, sistemele autonome, industria digitală, Realitatea Virtuală & Augmentată, AI & Robotică, generația viitoare de infrastructuri virtualizate (inclusiv SDN și 5G), tehnologii Cloud și Blockchain, Machine Learning. Un alt factor disruptiv, în tot acest context, îl reprezintă iminenta adopție a Regulamentului General pentru Protecția Datelor (GDPR), care vine cu o serie de provocări majore pentru organizațiile care operează date cu caracter personal.

La conferință vor participa importanți factori de decizie și pe reprezentanții instituțiilor și agențiilor guvernamentale, care vor comenta împreună cu noi provocările, pașii de urmat și soluțiile pentru o lume mai sigură. Evenimentul este dedicat importanței deosebite pe care securitatea cibernetică o joacă în plan politic, economic și social, de la sectorul public (administrații centrale și locale), la organismele guvernamentale, Parlament, organizații de apărare și de informații (ministere, universități etc.), diverse verticale economice (utilități, manufacturare, telco, transport și logistică, energie, sănătate etc.) și până la sectorul privat. Toate aceste entități funcționează pe infrastructuri IT&C ce folosesc aplicații și tehnologii de protecție, politici de Securitate a datelor și de recuperare în caz de dezastru.

Evenimentul este structurat în două sesiuni care vor aborda:

Politicile de securitate cibernetică în contextul alianțelor internaționale din care România face parte – un panel de discuții cu cei mai importanți reprezentanți ai sectorului public, apărare, SRI, entități guvernamentale răspunzătoare cu politicile de securitate cibernetică, precum și reprezentanți ai sectorului privat.

Securitate cibernetică, cele mai bune practici și soluții în contextul mai amplu al adoptării GDPR și al implementării tehnologiilor emergente – secțiune unde vom discuta nu numai despre valențele de Securitate a datelor din GDPR dar și despre importanța factorului uman și a existenței unui cadru leal care să ne ajute să asimilăm protecția datelor personale ca pe orice normă de muncă, spre binele organizației.

Nu uitați să vă înregistrați pe pagina Web a conferinței: https://ibusinessevents.ro/provocarile-securitatii-cibernetice-intr-o-lume-interconectata-politici-business-uri-strategii/

Veniți la Conferință și vom putea discuta despre GDPR și impactul noilor reglementări la nivelul fiecărei organizații!

ÎNREGISTRAȚI-VĂ AICI!

 

PARIUL CELOR 100 DE ZILE

Au mai rămas fix 100 de zile până la intrarea în vigoare a noului Regulament european privitor la prelucrarea datelor personale. Să fie 25 Mai 2018 data la care detonează bomba? N-ar trebui să privim așa. Trebuie să ne gândim că este un deadline pentru terminarea și predarea unui proiect. În mod firesc urmează consolidarea și susținerea acestuia.

Mulți apreciază că cele mai mari companii nu au cum să fie gata până atunci. Sunt speculații că ar apărea niște termene de grație. Cât despre companiile mici și mijlocii, proorocii zic că multe or să dispară. Povești. Cu cât o companie este mai mica, și procesele de business sunt mai simple, iar fluxurile de date mai ușor de mapat și implicit datele mai simplu de protejat. Tot ce trebuie să facă un IMM este să cunoască foarte bine prevederile GDPR și să mențină o serie de proceduri obligatorii pentru sănătatea în business. Da, lucrurile nu sunt simple și nu oricine are răbdare să citească cele 99 de articole și 173 de considerații din textul GDPR. Dar pentru asta sunt specialiștii și consultanții. Și mai sunt și diferitele ghiduri elaborate din inițiativele autorităților sau comunității private.

 

Europa are nevoie de firul Ariadnei în labirintul către GDPR

Se cuvine să amintim aici recentul Ghid online  lansat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii ianuarie, care conține întrebări și răspunsuri esențiale pentru cetățeni și organizații, în special cele din zona IMM. Important pentru companiile mici și mijlocii din țara noastră este că au la dispoziție și o versiune de conținut a Ghidului în limba română.

Pe această pagină putem găsi un document foarte important pentru analiza procesului de adopție GDPR și în special pentru activitățile care urmează să se desfășoare în sprijinul autorităților locale și al cetățenilor. Este vorba de o ”Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliul Europei” prin care se trec în revistă Orientările Comisiei privind aplicarea directă a Regulamentului general privind protecția datelor de la 25 mai 2018. Documentul recapitulează principalele inovații și oportunități oferite de noua legislație a UE privind protecția datelor, face bilanțul activităților pregătitoare efectuate până în prezent la nivelul UE, evidențiază ceea ce ar trebui să facă în continuare Comisia Europeană, autoritățile naționale pentru protecția datelor și administrațiile naționale pentru finalizarea cu succes a etapei de pregătire, stabilind totodată măsurile pe care Comisia intenționează să le adopte în următoarele luni.

Tot în acest document găsim o evidență a activității Grupului de lucru Articolul 29 – cunoscut sub abrevierea WP29, care reunește toate autoritățile naționale pentru protecția datelor, inclusiv Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. WP29 joacă un rol esențial în pregătirea punerii în aplicare a regulamentului, prin publicarea de orientări pentru întreprinderi și pentru alte părți interesate. Iată o listă complete a diferitelor ghiduri și recomandări elaborate de Grupul de lucru sau aflate în curs de procesare:

 

Dreptul la portabilitatea datelor Adoptat la 4-5 aprilie 2017
Responsabili cu protecția datelor
Desemnarea autorității de supraveghere principale
Evaluarea impactului asupra protecției datelor Adoptat la 3-4 octombrie 2017
Amenzi administrative Adoptat la 3-4 octombrie 2017
Crearea de profiluri Activitate în curs
Încălcarea securității datelor Activitate în curs
Consimțământul Activitate în curs
Transparența Activitate în curs
Certificarea și acreditarea Activitate în curs
Criterii de referință privind adecvarea Activitate în curs
Reguli corporatiste obligatorii pentru operatori Activitate în curs
Reguli corporatiste obligatorii pentru persoanele împuternicite de către operatori Activitate în curs

Întrucât este esențial ca operatorii să dispună de un set unic și coerent de orientări, ghidurile actuale realizate din inițiative naționale trebuie aduse în conformitate cu cele adoptate de WP29 cu privire la același subiect.

Aceste ghiduri nu sunt bătute în cuie, ci se actualizează prin procese consultative permanente și pe baza celor mai bune practici. Fiecare ghid de recomandări trebuie să fie supus unei consultări publice înainte de a fi finalizat. Responsabilitatea finală pentru aceste orientări revine grupului de lucru instituit prin articolul 29 și viitorului Comitet european pentru protecția datelor. Pentru a crea posibilitatea modificării orientărilor în lumina evoluțiilor și a practicilor, este esențial ca autoritățile pentru protecția datelor să promoveze o cultură a dialogului cu toate părțile interesate, inclusiv cu organizațiile. Este de reținut că în momentul în care apar neclarități referitoare la interpretarea și aplicarea regulamentului, instanțele de la nivel național și de la nivelul UE sunt cele care vor furniza interpretarea definitivă a acestuia. Citiți cu atenție textul Comunicării. Cu siguranță veți mai găsi multe aspect de interes pentru etapele care urmează.

Norme pentru companii și organizații

Ce mai găsim în Ghidul online al Comisiei Europene? În primul rând o serie de întrebări și răspunsuri fundamentale, menite să expliciteze normele aplicabile organizațiilor care procesează date personale. Iată o trecere în revistă a acestora:

Aplicarea regulamentului: ● Cui i se aplică Regulamentul privind protecția datelor? ● Se aplică normele în cazul IMM-urilor? ● Normele de protecție a datelor se aplică datelor referitoare la societăți?

Principiile GDPR: ● Ce date pot fi prelucrate și în ce condiții? ● Scopul prelucrării datelor ●  Cât de multe date se pot colecta? ● Cât timp pot fi păstrate datele și se impune actualizarea lor? ● Ce informații trebuie să le oferim persoanelor ale căror date sunt colectate? ● Privire generală asupra principiilor r

Administrațiile publice și protecția datelor: ● Care sunt principalele aspecte ale Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) pe care ar trebui să le cunoască o administrație publică? ●Cum tratăm solicitările din partea persoanelor fizice? ●Ce se întâmplă dacă o administrație publică nu respectă normele privind protecția datelor?

Temeiul juridic al prelucrării datelor: ●  Motivele prelucrării ●Date sensibile ● Există garanții specifice pentru datele referitoare la copii? ● Pot fi folosite pentru marketing datele primite de un terț?

Obligații: ● Operator/persoana împuternicită de operator ● Sunt identice obligațiile indiferent de volumul de date pe care îl gestionează societatea/organizația mea? ● Ce înseamnă asigurarea protecției datelor „începând cu momentul conceperii” și „în mod implicit”? ● Ce este o încălcare a securității datelor și ce trebuie făcut în cazul unei asemenea încălcări? ● Când este necesară o evaluare a impactului asupra protecției datelor (DPIA)? ● Responsabilii cu protecția datelor ● Ce norme se aplică dacă organizația mea transferă date în afara UE? ● Cum pot demonstra că organizația mea se conformează la GDPR?

Relațiile cu cetățenii: ● Cum trebuie tratate solicitările din partea persoanelor fizice care își exercită drepturile privind protecția datelor? ● Ce date și informații cu caracter personal poate accesa o persoană fizică la cerere? ● Suntem obligați întotdeauna să ștergem datele cu caracter personal dacă o persoană ne cere acest lucru? ● Ce se întâmplă dacă cineva se opune la prelucrarea datelor sale cu caracter personal de către societatea mea? ● Pot persoanele fizice să solicite transferarea datelor lor la o altă organizație? ● Există restricții privind utilizarea proceselor decizionale automate?

Aplicarea legii și sancțiuni: ● Aplicarea legii ● Sancțiuni

Ghilotina amenzilor uriașe

Ce se mai întâmplă în România?  GDPR a ajuns în sfârșit un subiect pe burtierele emisiunilor de știri și un cuvânt cheie în titlurile mari de prin ziare. S-au înmulțit evenimentele de popularizare și conștientizare a noului regulament, ceea ce e bine pentru că GDPR trebuie să ajungă la mase. Personal am mari îndoieli legate de eficiența unora dintre evenimente care își propun să facă awareness, dar percep taxe de participare de peste 100 de euro…

Cu toate astea, mai de frică, mai de spaimă, lucrurile au început să se miște. E bună și spaima, dacă în cele din urmă te convingi că lucrurile sunt serioase și e timpul să faci ceva pentru afacerea ta acum. O bună parte din presiunea care s-a pus pe orice are legătură cu GDPR e legată de ghilotina amenzilor uriașe. Majoritatea covârșitoare a articolelor, prezentărilor și materialelor de popularizare pe care le-am văzut încep cu triada:

  1. Mai ai de trăit până pe 25 mai 2018
  2. Oricând riști o amendă de 20 de milioane de euro
  3. Vin-o la noi și îți arătăm calea…

În acest context, de salutat inițiativa Autorității Naționale de Supraveghere pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) de a face puțină lumină în discuțiile legate de amenzile cu care vine GDPR. Într-un Comunicat de presă de la începutul acestei luni Autoritatea explică persoanelor vizate că au posibilitatea de ași exercita drepturile privitoare la protecția datelor personale în mod gratuit, și tot gratuite sunt și plângerile adresate operatorilor sau autorității. Dacă plângerea este admisibilă, aceasta va putea fi urmată de o investigație la operatorul de date reclamat.

Măsurile corective pe care Autoritatea de Supraveghere le va putea dispune în temeiul Noului Regulament General privind Protecția Datelor Personale se referă la: dispunerea unei avertizări în atenția unui operator, acordarea unei mustrări, obligarea operatorului să informeze persoana vizată cu privire la o încălcare a protecției datelor, impunerea unei limitări temporare sau definitive, inclusiv o interdicție asupra prelucrării, rectificarea sau ștergerea datelor sau restricționarea prelucrării, etc.” se arată în comunicatul Autorității.

Mai departe se face clarificarea cazurilor în care e nevoie să se aplice sancțiuni cu amendă. Acestea nu vor fi aplicate fără a avea la bază o analiză temeinică, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte.” Și totuși, ”atunci când se va lua decizia dacă să se impună o amendă administrativă, precum și valoarea acesteia în fiecare caz în parte, se va acorda atenția cuvenită criteriilor prevăzute de Regulamentul General privind Protecția Datelor, astfel încât să se asigure principiul proporționalității,” se specifică în comunicat.

În fine, propunându-și susținerea creșterii nivelului de conștientizare, Autoritatea de Supraveghere se delimitează de opiniile lansate tot mai des în spațiul public, care induc în mod greșit ideea că sancțiunile cu amenzi la nivel maxim sunt singurele măsuri corective la care se poate recurge”. Totodată, Autoritatea se delimitează și respinge publicitatea agresivă a unor terțe părți în încercarea de monetizare a prevederilor Regulamentului General privind Protecția Datelor, prin mediatizarea ”perspectivei de a se aplica amenda maximă de 4% din cifra de afaceri” și acreditarea ideii false că aplicarea amenzii maxime ar fi principalul obiectiv al Regulamentului.

 În toate discuțiile pe care le am cu diferitele organizații și în luările mele publice de cuvânt pledez pentru o atitudine optimist-constructivă în relația cu GDPR, pe care trebuie să îl abordăm cu toată responsabilitatea. Oricine parcurge procedurile și procesele esențiale din proiectul de implementare a conformității GDPR face un mare pas înainte pentru că își pune ordine în toate datele cu care operează, nu numai în datele personale. Odată parcurse niște etape, cele mai multe asimilabile cu un proces de implementare a unui standard de calitate, capeți o încredere mai mare în oportunitățile tale și, ce e cel mai important oferi încredere clienților, partenerilor și angajaților.

Impactul GDPR asupra furnizorilor de servicii Data Center

 

De la bun început, noile prevederi ale Regulamentului EU 2016/267 au mărit gradul de expunere al tuturor procesatorilor de date personale, punând însă o presiune ceva mai mare pe câtva categorii speciale de operatori. Furnizorii de soluții și servicii Data Center (DCSP) se numără printre operatorii de date care trebuie să acorde o atenție specială îndeplinirii condițiilor de conformitate.

O categorie specială de operatori și procesatori

Indiferent că e vorba de servicii de găzduire administrate sau de hosting, de Cloud privat sau Hibrid, furnizorii de servicii Data Center au aceleași probleme cu GDPR. Una dintre probleme este securitatea datelor, considerate mult timp un adevărat punct vulnerabil în special pentru furnizorii de infrastructură Cloud. Încrederea utilizatorilor în garanțiile de Securitate oferite de găzduirea datelor în Cloud a frânat multă vreme accelerarea ratei de adopție a serviciilor Cloud la nivel enterprise.

Extinzând caracterul special al serviciilor de Cloud, practic orice înseamnă servicii de infrastructură care oferă găzduire în medii fizice și/ sau virtuale ridică aceleași probleme de securitate și confidențialitate pentru procesarea și stocarea datelor cu caracter personal.

Încă din anul 2012, prin Avizul nr. 5 privind  Cloud computing, Grupul de lucru Articolul 29 atrăgea atenția asupra unei serii de implicații negative pentru furnizorii de servicii de tip Cloud asupra protecției datelor cu caracter personal legate de lipsa controlului utilizatorului asupra datelor respective, precum și ambiguitatea informațiilor cu privire la modalitatea, locul și entitatea de prelucrare a datelor.

Care sunt riscurile asociate în mod tradițional cu serviciile de Cloud?

  • Lipsa transparenței asupra lanțului de externalizare/subcontractare a prelucrării de date cu caracter personal de către furnizorul de servicii Cloud
  • Incertitudini legate de transferul de date cu caracter personal către furnizorii de servicii de Cloud computing stabiliți în afara UE.
  • Lipsa unui cadru global comun al portabilității datelor

Domenii cheie pe care furnizorii de servicii Data Center trebuie să le abordeze pentru nevoile GDPR

Orice DCSP este procesator de date personale dar și operator – furnizorii de servicii Data Center trebuie să conștientizeze faptul că și petru fluxurile de date în care joacă rolul de procesator sunt acum expuși răspunderii juridice a GDPR ca procesatori de date. Până acum responsabilitatea revenea numai operatorilor.

Furnizorii trebuie să asigure respectarea propriilor standarde GDPR  – în calitate e operatori de date personale pentru angajați sau clientii individuali care contractează servicii Data Center individuale, precum căsuțe de e-mail sau spații de stocare personale.

Creșterea nivelului de transparență – furnizorii vor trebui să devină mai transparenți – deoarece clienții devin tot mai diligenți în privința suveranității datelor, a securității, a stocării datelor, precum și a controlului și distrugerii datelor pentru care au responsabilitatea.

Soluții as-a-Service  conforme GDPR pentru clienți – furnizorii de servicii Data Center vor trebui să se asigure că ofertarea de servicii în sine, atunci când sunt utilizate de un client, permite clientului să rămână conform. Tot mai multe aplicații de stocare, backup și desaster recovery sunt oferite ca aplicații SaaS găzduite de către DCSP sau chiar dezvoltate de aceștia.

Sfaturi practice pentru furnizorii de servicii Data Cnter

Revizuirea relațiilor contractuale cu opertorii de date – Operatorii sunt cei care trebuie să ofere instrucțiuni specifice procesatorilor, iar astfel de instrucțiuni trebuie să fie documentate în așa-numitele „Acorduri de prelucrare a datelor”. Deși aceste acorduri erau prevăzute și de legislația aflată încă în vigoare, în practică sunt destul de greu de găsit acorduri concrete și corecte.  Articolul 28 din GDPR menționează în mod specific acordurile de prelucrare a datelor și arată în detaliu ce ar trebui să includă ca instrucțiuni pentru furnizorii DCSP în calitate de procesatori.

Atenție specială subcontractorilor – furnizorii de servicii Data Center apelează adesea la proprii lor subcontractori, care devin sub-procesatori pentru clienții care au rol de operatori. Orice furnizor de servicii DC trebuie să ceară permisiunea operatorului de a utiliza subprocesatori, ceea ce ar trebui să se regăsească și în acordul de procesare a datelor. Utilizarea de subprocesatori poate fi acoperită printr-o permisiune generică sau o permisiune specifică pentru fiecare subprocesator. Procesatorul rămâne responsabil, astfel încât acordurile cu subprocesatorii trebuie să aibă un grad ridicat de încredere pe lista furnizorilor DC.

Înregistrarea activităților de prelucrare – în calitate de operator, fiecare DCSP trebuie să mențină o evidență a activităților de procesare: un instrument de evidență sau un document care detaliază diferitele activități de prelucrare a datelor cu caracter personal din cadrul organizației (HR, vânzări directe, service). O versiune mai puțin riguroasă a acestei evidențe trebuie să fie menținută pentru fluxurile de date în care DCSP acționează ca un procesator, dar care totuși trebuie să includă toate activitățile de procesare derulate pentru clienții săi. Crearea unei astfel de evidențe a activităților de procesare va oferi o cunoaștere valoroasă în identificarea datelor pe care le procesați și ar trebui să fie una dintre primele acțiuni într-un plan de implementare GDPR.

Transferurile de date în afara UE – atunci când datele cu caracter personal ale clienților din UE sunt transferate de către un procestor în țări din afara Uniunii este important ca datele să beneficieze de aceleași sisteme de protecție și garanții ca și în interiorul granițelor UE. Pentru a facilita astfel de transferuri, GDPR include mai multe mecanisme printre care care se numără:

  • Deciziile de adecvare – atunci când UE a stabilit că o țară din afara UE (sau un acord specific cu o astfel de țară, de ex. Privacy Shield cu SUA) oferă o protecție adecvată.
  • Regulile corporative obligatorii (Binding Corporate Rules) –  multe companii multinaționale au subsidiare în țări din afara UE, oferind aceleași garanții de protecție. Autoritățile de protecție a datelor trebuie să valideze BCR înainte ca prevederile să fie aplicate.
  • Clauze contractuale standard (Standard Contratual Clauses) – sunt contracte predefinite, validate de Comisia Europeană, ce conțin toate garanțiile de protecție necesare pentru transferurile în afara UE.

Securitatea informațiilor – asigurarea informațiilor împotriva accesului neautorizat, pierderii sau distrugerii este un aspect foarte important în cadrul GDPR și poate fi aplicat prin menținerea confidențialității, integrității și disponibilității (CIA). Orice încălcare a acestor principii ale CIA poate atrage o notificare către operator, care, la rândul său, va trebui să notifice autoritatea de supraveghere și persoanele vizate, dacă riscurile potențiale ale unei breșe  sunt destul de ridicate.

Tematica acestui articol a cosntituit subiectul prezentarii sustinute de autor in cadrul conferintei ”Data Centers and IT Infrasructure Management”, organizata de Agora Media in 12 decembrie 2017.

RoCS 2.0 – Tehnologii fără vârstă și fără frontiere

 

Pe 23 Noiembrie, la sediul DB Global Technology din București, a avut loc a 23-a ediție a RoCS, cel mai longeviv eveniment din industria IT. Tematica abordată în acest an a fost ”Reinventing IT: Technologies Without Borders and Beyond Ages”. Partenerii acestei ediții: DB Global Technology – partener principal, IBM, INFOWORLD, ABBYY și ESRI.

Din suflet, de suflet despre RoCS

Iată că a mai trecut un an. Cum am observat asta? Păi am mai participat la o ediție RoCS… Am fost la RoCS 2017 și am constatat cu bucurie că spiritual RoCS-ului nu s-a pierdut, desi industria este într-o continuă transformare. Marele merit al RoCS-ului, la venerabila vârstă de 23 de ani, este că a știut să se reinventeze, să se adapteze continuu la ce e nou, dar și să își păstreze, în același timp, esența. RoCS-ul a fost întotdeauna un loc unde oamenii au venit cu plăcere, să vadă ce mai e nou în IT, dar mai ales să discute despre integrarea acestor noutăți în viața de zi cu zi. Dar să nu uităm că RoCS-ul nu ar fi posibil fără implicarea unui grup inimos de organizatori, oameni cu experiență în industria de media din zona IT din grupurile iBusiness România și Agora Media, coordonate de carismatica și implicata organizatoare Mihaela GORODCOV, fondator și organizator al tuturor celor 23 de ediții. La multe RoCS-uri inainte, Mihaela!

Subiecte de avangardă, atmosfera colocvială

Marian Popa – General Manager DB Global Technology

Ediția din acest an nu s-a dezmințit. Leitmotivul prezentărilor a fost continua diversificare, reinventarea, transformarea, schimbarea… Parteneriatul special cu DB Global Technology s-a resimțit nu numai la buna organizare – o sală superbă, cu dotare de ultimă oră, dar care conferă participanților o atmosferă colocvială, de amfiteatru academic, ci și prin caracterul de interes al prezentărilor. În sesiunea plenară, domnul Marian Popa – General Manager DB Global Technology și un veteran al comunității de business IT din România, s-a referit la bankingul fără frontiere, un subiect de larg interes în contextul globalizării și al provocărilor tehnologice legate de asigurarea unor servicii cu largă acoperire geografică. Alte prezențe DB apreciate au fost prezentările susținute de Răzvan Cioc – Information Security Specialist la DB Global Technology, care a discutat despre provocările de Securitate în contextual procesului ireversibil de a oferi Totul-ca-și-serviciu și Robert Grozea – Technology Manager la DB Global Technology, care a vorbit despre importanța adoptării tehnologiilor Cloud în sectorul bancar, din perspectiva condițiilor speciale de Securitate și a garanților de confidențialitate specifice pentru această zonă.

Ca invitați speciali din zona guvernamentală au participat domnii Robert Rucăreanu – Consilier de Stat în Guvernul României, specialist cu ani buni de experiență în industria de soluții de telecom, networking și securitatea datelor și Mihail Cazacu – Director de Cabinet în cadrul CIO Office de pe lângă Guvernul României. Ambele discursuri au vizat importanța strategică a domeniului IT&C și provocările la cae va trebui să rasundem, atât prin evoluția tehnologică, cât și în calitate de membrii ai Uniunii Europene.

Sesiunea plenară a RoCS-ului a mai conținut două prezentări de mare interes, legate de dezvoltarea pieței din România. Eugen Schwab-Chesaru, vicepreședinte CEE la PAC a susținut o analiză generală a schimbărilor intervenite pe piața de IT&C din România, unde tehnologiile asociate cu comunicațiile mobile, IoT și transformarea digital prezintă cele mai spectaculoase perspective, în timp ce Cloudul și creșterea maturității în business se mențin pe un trend optimist, în ciuda unor ponderi considerabile ale factorilor de risc, iar standardizarea este cea mai puțin accelerate tendință adoptată.  A doua prezentare a avut ca temă un studiu al evoluției sectorului IT&C din România din perspectiva contribuției la PIB-ul României, realizat de Direcția de modelare și prognoze macroeconomice din cadrul BNR. Contribuția cumulată a sectoarelor radio-tv, telco și IT pentru prima jumătate a anului 2017, reprezintă 6% din PIB-ul nominal al României. Principalii factori care au contribuie la această realitate sunt volumul și buna pregătire a forței de muncă, calitatea infrastructurii și apartenența la UE. Peste 10000 de noi angajați au fost înregistrați anual în perioada ultimilor 5 ani. Într-o proiecție până în anul 2025, bazată pe o modelare de analiză și prognoză pe termen mediu, reiese că sectorul IT&C va avea o pondere de 12,1% din PIB – dacă se păstrează ritmul de creștere din 2016, respectiv 9,6% în alte două scenarii în care se ia în calcul media pe ultimii 5 ani, respectiv ultimii 10 ani.

Alte două intervenții au întregit sesiunea plenară din cadrul RoCS 2017: Dragoș Mateescu – consultant de business, un alt veteran al industriei de IT din România, s-a referit la importanța impactului schimbărilor din tehnologie și, implicit, modul în care inovația tehnologică acționează asupra evoluției indivizilor. O altă prezentare interesantă, care ne trimite la viitorul tehnologic nu prea îndepărtat a fost susținută de Răzvan Popescu – senior manager E&Y, care  s-a referit la tendința în continua creștere de  asimilare a roboților, atât în industrie, cât și in domenii ce țin de zona de consumer. Cum trebuie să privim folosirea roboților software: ca pe o oportunitate sau ca pe o amenințare?

Despre protecția datelor personale

Tematica GDPR nu putea să lipsească de la RoCS, fiindu-i dedicată o sesiune specială care a conținut patru prezentări. În prima intervenție, intitulată ”10 elemente distruptive aduse de GDPR”, am ales ca temă de discuții importanța momentului GDPR văzută prin prisma efectului disruptiv pe care îl are asupra tuturor organizațiilor care prelucrează date cu caracter personal, indiferent de mărime și domeniul de activitate. Căci noul regulament EU 2016/ 679 vine cu o forță  schimbării fără precedent, care va produce mutații majore, continue și ireversibile pentru multe companii. GDPR nu este un simplu proiect IT. Este un amplu proces de business. După trecerea în revistă a principalelor elemente de noutate cu care vine GDPR, am încheiat expunerea cu un mesaj optimist, legat de beneficiile majore pe care îndeplinirea condițiilor de performanță stipulate de GDPR le va avea asupra eficientizării proceselor de afaceri. Căci GDPR nu trebuie privit doar ca pe o obligație birocratică sau un simplu proiect de upgrade a soluțiilor de siguranță a datelor. GDPR ne oferă marea oportunitate să parcurgem cea mai grea etapă din amplul proces de transformare digitală.

Ca o continuare firească a tematicii abordate, Fernanda Velter – GDPR Readiness Coordinator în cadrul IBM Client Innovation Centers Europe, a prezentat provocările cu care se confruntă furnizori de IT în implementarea EUGDPR. Puțini știu că IBM a demarat încă de acum 10 ani un program de protecție și siguranță a datelor, care fundamenta cele mai importante prevederi ale GDPR, dar la nivelul întregului proces de business. Astăzi IBM este conștient de importanța GDPR și derulează o serie de activități care vin în sprijinul comunităților de parteneri și de clienți, pentru continuitatea și eficientizarea proceselor de business.

Aceeași sesiune a găzduit o altă prezentare cu o tematică extrem de sensibilă în conjunctura GDPR. Daniel Nistor – CEO Infoworld a vorbit despre importanța păstrării echilibrului între intimitate și securitate în sistemele de eHealth. Infoworld este printre puținele companii din România specializată în soluții pentru domeniul medical, unde deține o vastă experiență în proiecte europene sau chiar în implementări în Statele Unite. Companie este membru al organizației HL7 Internațional și fondator al Asociației Naționale HL7 Romania.

O altă prezentare specializată a fost susținută de Bogdan Chevereșan – Business Development Manager la ESRI România care a discutat despre importanța activităților de observare ale terrei, ca unul dintre vectorii dezvoltării smart city și a unei societăți sigure și inteligente. Prezentarea a fost însoțită de ample discuții și comentarii referitoare la lipsa de interes pentru soluțiile geospațiale la nivelul multor organizații publice locale, confruntate cu probleme serioase legate de coordonatele diferitelor parcele sau chiar de hărțile digitale ale localităților care nu conțin adresele reale.

RoCS-ul în sine este cel mai bun exemplu de continuă adaptare și transformare, într-o industrie care evoluează nebunește. La RoCS puțini sunt cei care vin să vândă. Rar vezi o prezentare stereotipă de corporație. Fiecare ediție a reprezentat o reinventare, prin alegerea subiectelor de cea mai fierbinte actualitate. Așa cum scriam și într-un articol de anul trecut (vezi referințele din final) la RoCS se vorbește pe bune despre fiecare subiect. Pe bune, cu bune și cu rele. Oamenii se regăsesc în aceste subiecte și participă spontan la discuții.

Articole cu tematică asemănătoare:

”RoCS 2016: pe bune despre transformarea digitală a României”

”Despre RoCS din fața, dar mai ales din spatele cortinei”

 

Conferința de Cloud – o dovadă incontestabilă a maturizării pieței de Cloud din România

 

Una dintre primele impresii de la Conferința de Cloud a fost: ”Iată, în sfârșit un eveniment dedicat 100% Cloudului. Nu numai tehnologiilor Cloud, ci și implicațiilor de business pe care le generează”. Căci astăzi, Cloudul înseamnă tot mai mult pentru toți, fie că ne dăm seama de asta sau nu.

Contemporani cu evoluția Cloudului

Istoricul meu profesional este strâns împletit cu evoluția Cloudului. Am scris despre Cloud, despre beneficiile sale pentru business, dar și despre punctele sale critice de câțiva ani buni. Am făcut campanii de marketing și am vorbit cu oamenii la telefon despre beneficiile de a avea la dispoziție resurse 24 de ore/ 24. Am inițiat primele vânzări, timide, de Cloud într-o vreme în care nimeni nu se pricepea la asta, iar utilizatorii nu se simțeau prea confortabil cu stocarea datelor ”într-un loc al nimănui”… În fine, de peste 4 ani CloudMania s-a transformat dintr-un hobby într-o platformă de knowledge și servicii oferind celor care au nevoie informații și recomandări despre adoptarea, migrarea sau dezvoltarea soluțiilor Cloud.

În toată această perioadă, poziționarea Microsoft față de Cloud a evoluat de la primii pași timizi de susținere a produsului Business Productivity Online Suite, la strategia gândită de Satya Nadella, prin care se redefinește modul în care companiile fac afaceri în Cloud. M-am bucurat să regăsesc la Conferința de Cloud o comunitate românească de parteneri care dezvoltată și promovează soluțiile Microsoft pentru Cloud.

Mihai Tătăran – Azure MVP și CEO Avaelgo

Efectul disturbator generat de tehnologiile Cloud computing a ajutat multe companii să-și transforme practicile IT în ultimii ani. Experții sunt de acord că piața se pregătește pentru al doilea val de dezvoltare, odată cu adoptarea tot mai intensivă a serviciilor Cloud publice, private și hibride. Un sondaj Forrester Research relevă că 38% dintre factorii de decizie declară că mizează pe soluții Private Cloud, în timp ce 32% adoptă servicii de Cloud Public, iar restul planificând să pună în aplicare o formă de tehnologie Cloud în acest an. Soluțiile de Cloud Hybrid se bucură de cea mai spectaculoasă dinamică de evoluție, oferind o alternative care este pe placul tuturor. Conform Forrester, piața globală de Cloud Public va ajunge în 2018 la peste 178 miliarde de dolari, cu o creștere anuală de peste 22%, în timp ce platformele de Cloud Public vor genera în 2018 peste 44 miliarde de dolari.

Un eveniment făcut de profesioniști pentru profesioniști

Revenind la Conferința de Cloud, organizată de compania Avaelgo și partenerii săi în București pe 23 Noiembrie, a fost un eveniment al comunității Azure din România, făcut de profesioniști IT cu o mare experiență de piață, pentru profesioniști interesați de integrarea avantajelor oferite de Cloud în procesele lor de afaceri. Văzând entuziasmul speakerilor și concentrarea celor prezenți, mi-am amintit primele evenimente în care, în calitate de partener Silver, prezentam pentru prima oară soluțiile Cloud de la Microsoft, într-o perioadă de maximă glorie a soluțiilor dezvoltate on-premises. Și nu sunt prea mulți ani de atunci…

Am apreciat modul de abordare gândit de organizatori, care au grupat auditoriul în două secțiuni paralele, una de business și cealaltă tehnică. Trebuie să mărturisesc, că deși la început am fost interesat cu precădere de sesiunile de business am schimbat de mai multe ori cele două secțiuni, care au reunit 13 sesiuni, susținute de 16 experți, dintre care 4 Microsoft Most Valuable Professionals (MVPs).

După cum era și firesc, în zona de business s-a vorbit cu precădere despre adopția accelerată a soluțiilor Cloud și monitorizarea consumului acestora, definirea strategiilor de migrare a soluțiilor și a organizațiilor în Azure, migrarea soluțiilor în Microsoft Azure cu Lift & Shift, Microsoft Azure ca și soluție pentru Disaster Recovery, precum și meridianele Cloud – Rețele virtuale și compozite. O remarcă specială pentru prezentarea profesională a avantajelor migrării la platforma Azure, abordată în prezentările susținute de Mihai Tătăran – Azure MVP și CEO Avaelgo, Daniel Popescu – Senior Cloud Architect la Avaelgo și Alex Ricoban – Information Security Manager la Fortech. S-a vorbit aici despre situațiile în care Cloud-ul are sens, care sunt lucrurile la care trebuie să te gândești când se alege migrarea unei soluții în Cloud sau despre cum putem defini o strategie Cloud la nivel de organizație. Migrarea cu succes a proceselor de afaceri către Cloud este total diferită pentru fiecare companie. Aici nu există rețete de copiat. Sunt companii care preferă migrarea spre Cloud cu abordarea Lift and Shift, adică urcarea soluțiilor existente în Cloud, fără a le schimba arhitectura. O altă soluție este oferită de Microsoft 365, care asigură optimizarea managementului IT-ului prin creșterea eficienței globale și reducerea forței de muncă aferente.

O altă valență oferită de infrastructura Microsoft Azure pentru clienți este folosirea ca soluție pentru Backup și Disaster Recovery. Tudor Damian de la Avaelgo a susținut o pledoarie pentru ceea ce înseamnă cu adevărat continuitatea afacerii și recuperarea în caz de catastrofe. Continuitatea în business este o cerință critică esențială, în special în contextual noului regulament European pentru protecția datelor personale.

Invitații panelului GDPR

De altfel, tematica GDPR a devenit extrem de fierbinte, în special în industria de Cloud. Sesizând importanța subiectului și a momentului, Conferința de Cloud a avut două sesiuni dedicate acestei tematici. Prima a fost un Open Panel moderat de Tudor Damian – Cloud and Datacenter Management MVP & CIO  la Avaelgo la care au participat Cristiana Fernbach – Avocat cu specializare în IT și protecția datelor, Oana Terteleac – Enterprise Channel Manager și GDPR Advisor la Microsoft și Tudor Galoș senior consultant. Invitații prezenți la panelul “Pregătiți pentru GDPR” au prezentat o imagine de ansamblu, atât pe parte juridică și de securitate cibernetică, cât și pe parte operațională, prin abordarea schimbărilor necesare în cadrul companiilor pe parte de procese, proceduri și instrumente interne.

A doua, a abordat tematica GDPR și principalele provocări identificate de PwC, prezentate de Robert Stoicescu – Manager Servicii Securitate Informatică în cadrul PwC România.  Conform companiei de consultanță, cele mai multe provocări, cu care se confruntă marea majoritate a companiilor din România sunt legate de lipsa unor concepte teoretice de bună practică, care să poată fi puse în aplicare prin procese și funcționalități. Una dintre marile provocări ale adoptării GDPR în România va fi conștientizarea angajaților în privința răspunderii lor la procesarea datelor personale, și la implementarea unor coduri de conduită bazate pe regulile de bază din securitatea informațiilor.

Brian Kainec – Global Head Presales, COMPAREX

În contextual amplelor transformări pe care trebuie să le parcurgem, o altă prezentare interesantă din secțiunea de business a fost expunerea susținută de Brian Kainec – Global Head of Presales, UCM & CCM la COMPAREX care a abordat procesul de accelerare a transformării digitale prin adopția celor mai performante tehnologii. Asta înseamnă adopția tehnologiilor digitale la procese, produse și valorile companiei pentru a crește eficiența în business și nivelul de retenție al clienților.

Desfășurată în paralel, secțiunea tehnică a reunit prezentări ce au abordat soluțiile arhitecturale de tip Azure IaaS și PaaS, facilitățile de automatizare a dezvoltării integrate de platforma Azure, funcționalitățile Site Recovery & Backup oferte de Microsoft Azure. O mențiune specială pentru prezentarea susținută de Cornel Popescu – System Engineer la Veeam care a discutat despre protecția datelor în structurile de tip Cloud Hibrid. S-a pus accentul pe opțiunile de recuperare și disponibilitate a datelor, precum și pe strategiile legate de modul în care se poate asigura deplina disponibilitate a datelor.

O altă prezență interesantă a fost Chaim Shachar – Vicepresident Sales la compania AudioCodecs, care a prezentat ”To Cloud or not to Cloud?” – un ghid practic pentru adoptarea noilor tehnologii de comunicații. Cea mai convenabilă modalitate de protecție a investițiilor este alegerea unei soluții hibride de comunicații, care permite beneficiile comunicațiilor unificate, cu o migrare la soluțiile de voce în Cloud, atunci când vor fi disponibile.

Felicitări, încă o dată, echipei Avaelgo pentru ideea și eforturile depuse pentru organizarea Conferinței de Cloud, un eveniment care ar putea fi reluat cu succes în fiecare an. Partenerii care au susținut Avaelgo la Conferința de Cloud au fost Microsoft, Comparex, ALEF Distribution, PwC, Veeam, Yalos Solutions și AudioCodecs.  

Photo credit: Avaelgo – Conferința de Cloud

Provocarea GDPR: de la oameni, la procese și tehnologie

Cât de pregătiți sunteți?

Pe lângă provocările de ordin procedural (consimțământ, training-ul angajaților, codurile de conduită, certificări, notificări în caz de incidente), noul regulament, GDPR, vine și cu provocări de ordin tehnic: securizarea, clasificarea datelor, definirea utilizatorilor, a accesului. Toate acestea reprezintă subiecte cărora trebuie să le acordam o atenție sporită, deoarece este vorba de implementări de soluții software care necesită bugetări, aprobări speciale pentru achiziție, POC-uri, instalări, într-un cuvânt, TIMP, iar în acest moment suntem la doar câteva luni până la aplicarea sancțiunilor (2% din CA globală sau până la 20 milioane de euro).

Știți unde să vă concentrați atenția? Știți unde se află datele necesare pentru a evalua dacă îndepliniți cerințele de conformitate cu GDPR? Toate tehnologiile pe care le implementați pentru a obține conformitatea cu GDPR vă vor ajuta să îmbunătățiți strategia generală de securitate, astfel încât să puteți avea o afacere mai bună și mai competitivă.

Pașii unui proiect de conformitate cu GDPR:

1.Descoperirea datelor și evaluarea riscurilor – Identificați datele personale și unde se află acestea în mediile dumneavoastră de tip cloud/local. Acest lucru ar putea dura luni și implică colaborarea cu toate departamentele pentru a înțelege ce date sunt utilizate, stocate și tranzacționate.

2.Audit de protecție a datelor – Acum că știți unde se găsesc toate datele dumneavoastră, trebuie să evaluați dacă există tehnologii și procese potrivite pentru a vă ajuta să controlați accesul la sistemele dumneavoastră.

3.Evaluarea securității – Evaluați soluțiile de securitate existente pentru a stabili dacă tehnologiile pe care le aveți în utilizare oferă o protecție adecvată, în timp real, construită pentru amenințările actuale. Ca de exemplu, malware-urile complexe care sunt concepute pentru a ocoli măsurile tradiționale de securitate bazate pe semnături. Identificați toate vulnerabilitățile și lacunele. Experții noștri vă vor ajuta să creați un sistem de securitate integrat și actual.

4.Planul de răspuns la incidente – Aplicați tehnologiile și procesele de securitate pentru a opri un incident, pentru a atenua impactul și a îl raporta. Raportul dumneavoastră către autorități trebuie să includă consecințele posibile ale încălcării și acțiunea pe care o veți lua pentru a atenua posibilele efecte negative asupra persoanelor vizate.

Romsym Data, prin intermediul partenerilor și a specialiștilor săi, vă propune un program de conformitate care vă va ajuta să înțelegeți:

  • Cât de pregătit sunteți;
  • La ce riscuri ar putea fi expusă organizația dumneavoastră;
  • Principalele proiecte și implementări de tehnologii pe care le-ați putea întreprinde în pregătirea pentru GDPR.

Acest articol a fost publicat de compania Romsym Data în Catalogul GDPR Ready

Info World – „Ready” pentru implementarea GDPR în domeniul medical

Cu peste 17 ani de experiență exclusivă în domeniul eHealth, atât în plan naţional, cât şi  internaţional, compania Info World are ca misiune protecţia şi securitatea datelor medicale. Acest regulament european şi, implicit adoptarea lui, vin de fapt să confirme ceea ce noi avem deja implementat în produsele şi serviciile noastre dedicate zonei medicale. 

Pe scurt, GDPR îşi propune să ofere cetățenilor Uniunii Europene controlul asupra datelor lor personale, iar pentru îndeplinirea acestui scop enunță anumite principii, unele cu impact asupra sistemului medical. În primul rând, pentru datele colectate şi pentru scopul utilizării acestora trebuie să existe un consimțământ valid, explicit din partea cetățeanului. Există totuși o serie de excepții, cum ar fi furnizarea de îngrijiri medicale sau sociale, tratament în scopul protejării intereselor vitale ale persoanei vizate.

O noutate care va avea impact major asupra sistemului medical şi chiar asupra cetăţeanului este reprezentată de oferirea posibilităţii ca persoana vizată să îşi administreze singură dosarul medical. Apare astfel dreptul persoanei vizate de a-şi transfera datele sale personale dintr-un sistem electronic de procesare în altul, fără a fi împiedicat de operatorul de date să facă acest lucru. Datele furnizate de operatorul de date trebuie să fie într-un format electronic standard, deschis şi utilizat în mod obișnuit.

În ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, cel căruia Info World îi este integral dedicat, articolul 15 defineşte faptul că pacientul are dreptul să obţină de la operatorul de date confirmarea că datele sale personale sunt prelucrate sau nu, şi după caz, accesul la datele personale, precum şi o copie a acestor date care fac obiectul unei prelucrări. În cazul în care persoana vizată depune cererea prin mijloace electronice şi nu solicită altfel, informaţiile pot fi furnizate într-o formă electronică utilizată în mod obişnuit, ceea ce înseamnă un fişier uzual, de tip PDF sau alt format de uz general. Acest aspect permite persoanelor fizice să obţină şi să reutilizeze datele lor personale şi medicale în diverse scopuri, cum ar fi: a doua opinie medicală, schimbarea furnizorilor de asistenţă medicală, păstrarea datelor intr-un sistem de tip dosar personal de sănătate. În acest mod, persoanele vizate pot să copieze sau să transfere cu uşurinţă informaţiile dintr-un sistem informatic în altul.

Portabilitatea datelor se aplică acelor date cu caracter personal referitoare la persoana vizată şi anume:

  • Sunt procesate automat – chiar dacă pacientul beneficiază de dreptul de a-şi accesa toate înregistrările medicale, portabilitatea datelor este limitată doar la datele colectate în format electronic;
  • Sunt furnizate de persoana vizată – informaţii funizate verbal sau scris de pacient şi/sau rezultatul examinărilor, analizelor de laborator, investigaţii imagistice, etc.;
  • Sunt procesate pe baza consimţământului persoanei vizate sau pentru executarea unui contract – există excepţii care pot scoate datele medicale de sub dreptul de portabilitate, dar ca principiu general, orice procesare sau schimb de date care necesită consimţământul pacientului intră sub incidenta dreptului de portabilitate a datelor.

Considerăm că dreptul la portabilitatea datelor va genera un impact major asupra întregii activităţi medicale şi în special eHealth. Operatorii de date vor trebui să garanteze că datele cu caracter personal sunt transmise într-un format electronic standard, deschis şi utilizat în mod obişnuit şi vor trebui să asigure interoperabilitatea formatului de date în cazul unei solicitări de portabilitate a datelor.

Nivelul de cooperare dintre industria de eHealth şi asociaţiile profesionale va creşte datorită necesităţii de a elabora împreună un set de standarde şi formate de interoperabilitate pentru a îndeplini cerinţele dreptului la portabilitatea datelor.

Din punct de vedere tehnic, punerea la dispoziţia persoanelor vizate a datelor cu caracter personal se va putea face fie printr-un mecanism de transmitere directă a setului global de date al persoanei vizate, fie prin utilizarea unui instrument automatizat de extragere a datelor relevante.

Costurile generate de implementarea modificărilor nu vor putea fi imputate persoanelor vizate şi nici nu vor putea fi folosite ca justificare a refuzului de a răspunde solicitărilor de portabilitate a datelor. Desigur că intrarea în vigoare a acestui regulament, începând cu 25 mai 2018, presupune o pregătire amplă a infrastructurii la nivel gurvernamental şi privat în ceea ce priveşte furnizorii de servicii şi produse în domeniul eHealth.

«Info World „ready” înseamnă foarte mult. Dincolo de Privacy by design & Privacy by default, de gradul înalt de conformitate cu toate prevederile regulamentului european, de securitatea datelor şi de garanţia unor servicii care să onoreze experienta şi reputaţia consolidată în peste 17 de ani de actitivitate, Info World „ready” înseamnă investiţii, inovaţie, dialog şi comunicare cu toţi factorii implicaţi în proces, reacţie rapidă şi garanţia serviciilor şi aplicaţiilor la cele mai înalte standarde.» – Daniel Nistor, CEO Info World

Articol publicat de compania Info World în Catalogul GDPR Ready, Octombrie 2017

There are three key areas cloud providers need to address the needs of GDPR

One of the most discussed problems concerning GDPR issues is associated with the Cloud providers action plan elements in order to achieve GDPR compliance. The critical elements are associated with personal data transparency, data security, physical location identification, physical servers storage, or international data transfers. Working for GDPR Ready Catalog content, I asked few experts in Cloud and GDPR to share with us their recommendations for Cloud services providers.

Here we have the valuable contribution of Ian Moyse, one of the most active Cloud specialist in social media, and recognised influencers in Cloud Computing social ecosystem:

Ian Moyse

Firstly, cloud providers need to take heed that they are now also on the hook for GDPR legal liability as a Data Processor. Data laws previously put the responsibility to the Data Controller (the customer), but this changes in GDPR.

Secondly, providers also need to ensure their own GDPR compliance as customers will expect and need supply chains of theirs to comply with GDPR in its fullest. This will be needed to ensure they are only sharing any data they hold with GDPR compliant partners and thus protecting their own GDPR processes and compliance.

Cloud providers will also need to become more transparent, as customers become even more diligent around data sovereignty, security, data storage and the controls and destruction of data they have responsibility for.

Thirdly, cloud providers are going to need to ensure their service offering itself, when used by a customer, allows the customer to remain compliant. For example, if your solution stores customer data in it, providing the ability to remove data in full for ‘Right to be Forgotten’ compliance.

You cannot get your product or service GDPR certified, but you can ensure that its use allows a customer to meet GDPR requirements and not hinder them.

Ian Moyse,

Sales Director Natterbox, Board Member Cloud Industry Forum

The Romanian version of this article was published in GDPR Ready Catalog, Bucharest, November 2017 

GDPR prefigurează un viitor în care informația devine critică pentru supraviețuirea noastră

Răzvan Savu, Consultant IDC Romania

 

 

Răzvan Savu, Consultant IDC Romania

Informații despre tine. Colectate, stocate și procesate în mod automat de către algoritmi din ce în ce mai sofisticați. Informații pe care nu știai că le oferi. Informații pe care nu le puteai bănui că există. Informații despre tine, în feluri în care nu te-ai privit niciodată.

 

Strategiile pe termen scurt și mediu ale companiilor impun un ritm de creștere anuală, indiferent de industria pe care o observăm. Într-o lume în care nevoile de bază vor fi satisfăcute, consumul poate crește doar până într-un anumit punct, după care nu-i mai rămâne decât să devină cvasi-constant. Construcția economică a viitorului nu are alte opțiuni.

Oamenii o să-și dorească în fiecare an noi dispozitive, haine sau mașini, dar nevoi care să determine piețe uriașe nu se văd la orizont. Creșterea nu o să mai poată interveni decât în spațiul personal, în cel al nevoilor individuale ale fiecăruia dintre noi. Scopul este crearea unei experiențe personalizate în care produsul întrupează însăși macheta dorințelor și nevoilor noastre. Pentru asta, companiile se bazează pe datele pe care le producem și care construiesc mai mult decât o amprentă digitală individuală. Companiile extrapolează tipuri de comportament și opiniile personale din interacțiunea noastră cu lumea digitală, ajutându-le să se apropie constant de motivația deciziilor de a cumpăra ceva.

Regulamentul General pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prefigurează un viitor în care informația devine critică pentru supraviețuirea noastră. Într-o societate marcată de atacuri cibernetice și teroriste, cu cât entitățile colectează și distribuie mai multe date despre oameni, cu atât expunerea potențială crește exponențial. Noul motor al economiei globale poartă un vector de risc colosal, cu efecte în percepție, economie și chiar în siguranța fizică a omenirii.

Fiecare capitol din GDPR a fost disecat în conferințe, studii și articole online. Frica, confuzia și incertitudinea domină în mare parte atât mesajele furnizorilor, cât și acțiunile celor ce au de implementat dispozițiile regulamentului. Procesul se va clarifica cel mai probabil după o perioadă de ajustare a pieței, care nu se poate produce înainte de termenul limită fatidic pomenit în toate comunicările pe acest subiect.

Noul Regulament nu va putea fi considerat implementat prin redactarea maculaturii de către departamentul de QA. Nu există un panaceu care să fie înghițit de către organizații și acestea să se preschimbe în entități „GDPR-ready”, „GDPR-compliant” sau măcar „GDPR-aware”. Soluția nu se găsește în tehnologie sau procese.

Noul Regulament vestește o schimbare fundamentală a modului în care ne desfășurăm afacerile și presupune, contra-intuitiv, o schimbare asumată la nivel individual de fiecare dintre noi, respectând rolul informației într-un ecosistem global. Noul regulament cere ca indiferent de mizele financiare, drepturile fundamentale ale omului să fie respectate. Noul regulament cere ca fiecare dintre cetățenii europeni să ne comportăm responsabil cu privire la informațiile cu caracter confidențial, fie că suntem consumatori sau furnizori de astfel de date. Noul regulament cere să acționăm principial, nu hazardat, când luăm decizii pentru viitorul societății noastre.

Făcând un pas în spate, GDPR face parte dintr-o suită de legi introduse de Uniunea Europeană și de Comisia Europeană pentru mijlocul anului 2018 care vor să aducă mai aproape de realitate o Europă unită prin diversitate. Oamenii, mărfurile și – cel mai important aspect economic într-o eră digitală – informația, vor circula liber între statele membre, accelerând procesul inovativ, fără a uita însă de siguranța europenilor.

Scopul este catapultarea „bătrânului continent” în vârful jucătorilor globali de tehnologie pe o piață dominată în prezent de Vest și Est, mizând pe furnizarea unui cadru legal, onest, transparent (lawfullness, fairness and transparency). Companiile și statele pot folosi această oportunitate pentru a găsi motive să se ridice împotriva birocrației europene excesive și impunerilor de legi. Totodată, aceleași companii și state pot recunoaște în GDPR o șansă de a crea servicii și produse pentru întreaga Europă, având posibilitatea reală de a accesa piețe de desfacere inaccesibile până atunci. Pot face asta pornind de la principiile unei deschideri sigure a datelor, diminuând semnificativ riscurile unei expuneri de securitate, care afectează în final poziția economică a Europei în contextul digital-global.

Puse în acest context mai larg, mișcările UE par să se înscrie într-o strategie pe termen lung a asigurării relevanței la nivel mondial într-un viitor economic preponderent tehnologic. Pășind într-o lume digitală, sunt puțini cei care au îndrăzneala bezmetică să declare cu certitudine ce ne așteaptă, la nivel de cetățeni, angajați sau simpli indivizi. Indiferent de cine vom fi în viitor, principiile pe baza cărora vom acționa încep să fie scrise astăzi, învățând din greșelile trecutului.

IDC este compania cu cea mai lungă tradiție în analiza piețelor de tehnologie (IT&C), fiind prezentă inclusiv pe piața din România de 15 ani. Din poziția de observatori și mediatori ai pieței de tehnologie, experții IDC au acumulat experiența ciclicității dinamicii IT&C, înțelegând aspectele esențiale care determină succesul proiectelor ce se află întotdeauna la limita dintre tehnică și omenesc. IDC ajută dintr-o perspectivă independentă de industrie companiile ce achiziționează IT&C, decelând aspectele fundamentale pentru direcția strategică într-un univers al informațiilor într-o continuă expansiune.

Articol publicat în Catalogul GDPR Ready, Octombrie 2017

GDPR: un angajament pe termen lung

 

Ing. Lucia ȘREFAN

 

 

Ing. LUCIA ȘTEFAN, MSc Information Systems, Data Protection Officer Certified (Maastricht University, 2017).

Director/Consultant al companiei Archiva Ltd. din Marea Britanie.

 

Date de contact:

Email: datapro.archiva@btinternet.com

LinkedIn: https://uk.linkedin.com/in/luciastefan

Din momentul în care Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) a fost publicat, au apărut tot felul de interpretări privind înțelegerea și aplicarea acestui regulament. Un curent care și astăzi este destul de puternic afirmă că întregul GDPR nu constă decât în securizarea datelor personale și conformitatea cu ISO 27001.

Alții afirmă că este o chestiune de interpretare legală și doar un jurist poate interpreta corect prevederile Regulamentului. Cei din zona administrării de date (Data Management), spun că e suficient să inventariezi datele din sisteme informatice și să iei masuri de remediere acolo unde trebuie pentru a fi conform cu GDPR. În sfârșit, o altă categorie afirmă că datele personale trebuie gestionate dinamic în timp, comparabil cu un ciclu de viață care începe prin capturarea acestor date și se termină prin ștergerea lor definitivă (dispariția lor) din sistem.

În realitate, toate opiniile de mai sus sunt corecte, în sensul că administrarea și controlul datelor personale într-o organizație este foarte complexă, fiind obiectul muncii unei întregi echipe, în care avem juriști, specialiști în securizarea informației (InfoSec), specialiști din managementul informației digitale, al conformității (compliance), al riscului, al gestionării și arhivării informației. Cu cât arhitectura sistemelor informatice este mai complexa, cu atât este mai multă nevoie, nu de omul-orchestra, ci de o întreagă echipă, cu competențe multiple!

Organizațiile, care prin natura afacerii lor trebuie să se conformeze GDPR, au nu numai obligația atingerii acestui obiectiv dar și pe aceea a menținerii conformității pe toata durata existenței organizației. Cu alte cuvinte, atingerea standardelor RGPD în materie de informații personale nu este suficientă, conformitatea trebuie menținută și gestionată pe termen lung. Atingerea conformității nu este un efort care, odată făcut, îți permite să te relaxezi după aceea. GDPR impune ca organizația să poată demonstra, prin dovezile obținute și păstrate, că este conformă în orice moment cu prevederile Regulamentului. Administrarea pe termen lung a prevederilor GDPR este la fel importantă ca obținerea conformității la data de 25 Mai 2018.

 

Acest articol a fost publicat în secțiunea ”Ce ne recomandă experții”, din cadrul ”Ghidului de bune practici” din Catalogul GDPR Ready. 

Ce au în comun domeniile Cloud, Big Data și GDPR?   

 

 

Atât domeniul Cloud, cât și cel al Big Data sunt esențiale pentru transformarea pe care segmentul tehnologiei informației îl parcurge în prezent și sunt adeseori considerate subiecte conexe, însă cum rămâne cu noile Reglementări ale Uniunii Europene privind protecția generală a datelor ( GDPR)?

O presiune enormă pe politicile de date

Este adevărat că domeniile Cloud, Big Data și Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), luate împreună, pun o presiune enormă asupra provocărilor ridicate politicilor aferente datelor. Atât de mult, încât multor organizații le va fi foarte greu să le facă față în timp ce duc inițiativele legate de Cloud, Big Data și GPRD din faza de testare în cea de producție.

Să luăm un exemplu simplu pentru fiecare domeniu în parte. Datele din Cloud trebuie adesea ținute într-o anumită țară; anumite elemente de Big Data trebuie să fie anonimizate înainte de a fi procesate, iar politica GPRD cere ca utilizatorilor să li se spună pentru ce le sunt reținute datele (printre alte cerințe de confidențialitate). Acum imaginați-vă o listă de articole cu sute de astfel de cerințe, determinate fie de reglementări, fie de reguli de guvernare corporativă și care să cuprindă aspecte legate de intimitate, securitate, anonimitate, responsabilitate, fiabilitate și supraveghere guvernamentală. Acestea ne conferă dimensiunea problemei cu care ne confruntăm.

Dacă dorim să ne asigurăm că politicile aferente fiecăruia din aceste aspecte se află sub un control adecvat și pot fi duse la îndeplinire, atunci avem nevoie de o bază solidă de gestionare a datelor. Aceasta va trebui să includă gestionarea păstrării, expirării, dispunerii, separării și localizării datelor.

În timp ce organizațiile aliniază practicile de management al datelor cu cerințele de gestionare a afacerii și demonstrează că respectă politicile, acestea trebuie, de asemenea, să păstreze integritatea datelor și să controleze costul și complexitatea sistemelor IT.

Sursa: Commvault

Automatizarea bazată pe politici

Ceea ce va fi surprinzător pentru mulți profesioniști din domeniul IT și al afacerilor deopotrivă, este modul în care metodologiile de backup și arhivare pot constitui baza pentru abordarea acestor provocări, în chiar zona în care acestea au rate foarte ridicate de creștere a datelor – fișierele, e-mailurile, videoclipurile, postările sociale și alt gen de conținut de date nestructurate.

Folosind soluția Commvault de automatizare bazată pe politici ca bază a unei strategii sănătoase de gestionare a datelor, costurile și complexitatea pot fi controlate, în timp ce aspectele legate de politica de date, cum ar fi păstrarea, separarea și localizarea datelor, pot fi gestionate ca parte a operațiunilor automatizate. Este de la sine înțeles că, în calitate de lider în domeniul back-up-ului și a recuperării de date corporative, software-ul Commvault reprezintă o alegere excelentă pentru a asigura integritatea datelor.

În ceea ce privește modul în care sunt create și gestionate politicile, acestea se pot baza pe orice criterii relevante, cum ar fi numele fișierului, tipul, etichetele, cuvintele cheie și conținutul. Clasificarea bazată pe conținut poate fi utilizată pentru a identifica datele personale care pot constitui subiectul unor reglementări. Datele pot fi căutate pe baza acelorași criterii, pe baza rolurilor din fișierele directoare, în timp ce seturile de rezultate pot fi clarificate și selectate în scopul remiterii către terți, cu asigurarea deplină a acurateței, validității și integrității lor. Înlăturarea duplicatelor ne asigură de faptul că o singură copie a fiecărui obiect poate fi urmărită și gestionată, ceea ce este vital atât pentru controlul costurilor, cât și pentru gestionarea eficientă a datelor în funcție de politici.

Securitatea, o componentă cheie în politicile aplicate

Având în vedere caracterul dinamic al IT-ului modern, în special în Cloud, este esențial să fie surprinse toate schimbările din industrie. Auto-identificarea și monitorizarea asigură faptul că modificările – cum ar fi adăugarea unui nou centru virtual (VM) – sunt detectate și pot fi acționate fie automat, fie evidențiate. O verificare de audit și o raportare bogată permit verificarea completă a îndeplinirii politicilor.

Securitatea reprezintă o componentă importantă în cadrul politicilor aplicate, iar soluția Commvault extinde securitatea, de la comunicarea internă dintre componentele software la datele gestionate în tranzit sau stocate. Securitatea datelor deținute pe laptop-uri poate fi asigurată prin capacitatea de a determina amplasamentul lor și de a șterge datele din laptopurile pierdute, în timp ce datele nepotrivite pot fi identificate în scopul conformării – aceasta va fi semnificativă în gestionarea regulamentelor GDPR, care se aplică datelor tuturor cetățenilor UE, oriunde ar fi acestea stocate.

În concluzie, Cloud, Big Data și noul regulament european de confidențialitate vor aduce reglementarea și buna guvernanță în prim-planul gândirii IT. Problemele legate de confidențialitate, securitate, anonimitate, responsabilitate, fiabilitate și supraveghere guvernamentală trebuie soluționate într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Această tendință asigură un viitor remarcabil pentru automatizarea bazată pe politici a soluției Commvault, ca bază pentru gestionarea eficientă a datelor și a informațiilor, în întreaga organizație.

Acest articol a fost publicat de Commvault în Catalogul GDPR Ready, Octombrie 2017. Date de contact: Sergiu Costin, Territory Manager Commvault, scostin@commvault.com

Image Sources: commvault.com

Mușat & Asociații se implică activ în conștientizarea GDPR

Evenimentul de GDPR care s-a bucurat de cel mai mare impact în ultima perioadă a fost dezbaterea “Noua ordine europeană pentru protecția datelor personale” care a beneficiat de implicarea activă  a casei de avocatură Mușat & Asociații. Pe lângă găzduirea efectivă a evenimentului, avocații de la Mușat & Asociații au susținut o serie de prezentări cu impact major pentru conștientizarea importanței GDPR, care au alternat cu descrierile de soluții tehnologice și răspunsurile la un mare număr de întrebări.

Forța componentei legislative

Alături de tehnologie și operațional, componenta legală are o contribuție esențială în triada vectorilor care cumulează esența unui proiect de conformitate GDPR. Rolul conștientizării importanței noului regulament este genetic legat de esența legislativă. GDPR reprezintă o schimbare fundamentală în legislația UE în ceea ce privește datele și intimitatea personală. Regulamentul are două obiective majore:

  • Actualizarea legislației privind protecția datelor pentru a reflecta noile comportamente digitale și valorile societății;
  • Armonizarea regulilor privind protecția datelor la nivelul UE, deoarece vechea Directivă privind Protecția Datelor a fost abordată și implementată în maniere diferite de statele membre, adaptată la propriile culturi, nevoi și preferințe. Asta a influențat o inhibare a comerțului și activităților cross-border, acționând ca o frână în calea unei viitoare piețe unice digitale.

De aici, orice proces de implementare a măsurilor care asigură conformitatea cu GDPR trebuie să înceapă cu înțelegerea cadrului legal: structură, importanță, elemente de noutate, noile obligații, și mai ales, noile penalități. Punerea în aplicare a procedurilor de obținere a complianței intră în sfera operațională și evident ajunge sub incidența tehnologiilor de  asigurare a protecției datelor personale, dar fiecare etapă și procedură a acestui proces trebuie să fie în concordanță cu dispozițiile și cu spiritul Regulamentului. Ofițerul cu protecția datelor personale sau persoana desemnată să acționeze potrivit acestui rol are datoria de a coordona și de a face recomandări în spiritul legii. Potrivit Articolului 39, printre principalele atribuții ale unui DPO se numără:

  • Informarea și consilierea organizației și angajaților cu privire la obligațiile de a respecta GDPR și alte legi privind protecția datelor;
  • Monitorizarea respectării GDPR și a altor legi privind protecția datelor;
  • Primul punct de contact pentru autoritățile de supraveghere și pentru persoanele fizice ale căror date sunt prelucrate.

Rolul ghidurilor de bune practici în succesul unui proiect GDPR

Avocat Bogdan Mihai, Partener Muşat & Asociații.

Pentru a veni în sprijinul celor interesați de procesul de obținere a conformității, reprezentanții casei de avocatură Mușat & Asociații au realizat un Ghid practic de implementare a măsurilor de conformitate GDPR  în care sunt explicate cerințele principale ale GDPR-ului, aplicate tuturor companiilor care prelucrează date personale, prezentat de avocatul Bogdan Mihai, Partener Muşat & Asociații.

Ghidul acoperă toate cerințele principale impuse de GDPR, de la temeiul juridic pentru controlul și prelucrarea datelor cu caracter personal, la scopul legitim pentru colectarea și prelucrarea acestora, documentarea activităților, evaluarea riscurilor, și până la notificarea autorității de supraveghere,  desemnarea responsabilului cu protecția datelor, actualizarea datelor inexacte și transferul datelor în afara UE.

O bună premisă pentru demararea unui proces de implementare GDPR presupune o bună cunoaștere a condițiilor introduse de Regulament, prin educația administratorilor și personalului, începând cu directorul executiv, echipa de conducere și personalul care se ocupă de prelucrarea datelor. Programul de instruire trebuie să coincidă cu crearea unui grup de lucru comun, din care va fi desemnat și care va susține responsabilul cu protecția datelor. Acest grup de acțiune trebuie să stabilească niște activități concrete legate de ce ar trebui să facă/ să nu facă angajații, precum și sarcinile și responsabilitățile în asigurarea protecției datelor.

Avocatul Bogdan Mihai a insistat pe importanța unei evaluări corecte a riscului de penalitate și ce ar însemna valoarea investiției în soluții care pot asigura conformitatea, în raport cu valoarea amenzilor preconizate. Foarte interesante au fost studiile de caz prezentate, privitoare la valoarea penalităților impuse unor organizații europene care nu au respectat actualele prevederi de protecție a datelor personale, precum o companie de televiziune din Spania sau o companie de telecomunicații din UK.

Ghidul realizat de Mușat & Asociații pune accentul pe importanța desfășurării unui inventar de tip end-to-end și a unui audit, precum și pe stabilirea unei baze legitime pentru fiecare prelucrare a datelor, ca de exemplu deținerea consimțământului persoanei vizate. O altă activitate recomandată este examinarea și actualizarea politicilor pentru protecția datelor, precum și exactitatea înregistrării oricăror activități de prelucrare.

Ca măsuri tehnice, Ghidul recomandă implementarea de instrumente automate pentru descoperirea, catalogarea și clasificarea datelor personale în întreaga organizație, soluțiilor de prevenire a pierderilor de date (DLP), criptarea datelor, adoptarea de măsuri de identificare, blocare și investigare a criminalității, precum și soluții pentru exportul de date.

Sancțiuni severe pentru nerespectarea GDPR

Una dintre cele mai importante schimbări cu care vine noul regulament este severitatea sancțiunilor care vor fi impuse celor care nu pot dovedi că au făcut tot ce le stătea în putință pentru prevenirea și limitarea consecințelor în cazurile în care au avut loc scurgeri sau pierderi de date, cu implicații pentru posesorii acestora.

Dar până la stabilirea și aplicarea sancțiunilor mai există o serie de prevederi ale GDPR mai puțin discutate și comentate public. În prezentarea sa referitoare la sancțiuni, avocatul Bogdan Mihai s-a referit la secțiunea privitoare la Remedii, răspundere și penalități. Potrivit Articolului 77: Dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere – Fiecare persoană vizată are dreptul de a lansa o plângere la o autoritate de supraveghere, care din punct de vedere teritorial se află în statul membru de reședință obișnuită, în țara unde se află locul de muncă sau acolo unde s-a produs presupusa încălcare a protecției datelor personale. Autoritatea de supraveghere are obligația de a-l informa pe reclamant cu privire la progresele înregistrate, inclusiv posibilitatea recursului judiciar.

O altă problemă majoră o reprezintă răspunderea pe care o au operatorii și procesatorii de date. Operatorii sunt responsabili pentru daunele cauzate de prelucrarea care încalcă GDPR. Persoanele împuternicite de operator sunt responsabile atunci când nu au respectat obligațiile care le-au fost date in mod specific sau atunci când au acționat în afara sau contrar instrucțiunilor legale primate de la operatorul de date.

Este important de reținut că un operator poate fi exonerat de răspundere dacă dovedește ca nu este răspunzător în niciun fel pentru evenimentul care a cauzat prejudiciul. Dacă e vorba de mai mulți operatori implicați în aceeași operațiune de prelucrare, fiecare operator este răspunzător pentru întregul prejudiciu.

Pentru impunerea amenzilor administrative se iau în considerare următoarele aspecte:

  • Natura, gravitatea și durata încălcării
  • Intenția sau neglijența
  • Măsurile luate de contravenient pentru atenuarea sau prevenirea efectelor încălcării
  • Gradul de responsabilitate al operatorului
  • Eventualele încălcări anterioare relevante comise de operator
  • Gradul de cooperare cu autoritatea de supraveghere
  • Dacă operatorul a notificat încălcarea
  • Aderarea la coduri de conduită aprobate sau mecanisme de certificarea probate.

Autoritățile de protecție a datelor au puterea de a dispune unui operator de date să impună o interdicție temporară sau nedeterminată pe prelucrare, să suspende fluxurile de date către un destinatar dintr-o țară terță, să respecte solicitările persoanei vizate, să asigure conformitatea cu autorizațiile și consultările prealabile sau să dispună rectificarea, ștergerea sau distrugerea datelor.

Mai multe drepturi pentru noi, ca persoane fizice

Unul dintre cele mai importante aspecte prevăzute de GDPR este respectarea celor șase principii fundamentale de prelucrare a datelor personale, care îl responsabilizează pe operatorul sau procesatorul de date:

  • Legalitate, echitate și transparență;
  • Datele sunt colectate în scopuri determinate, explicite și legitime;
  • Reducerea la minim a datelor prelucrate;
  • Exactitate și menținerea actualității datelor;
  • Păstrarea datelor pe perioada necesară îndeplinirii scopurilor pentru care sunt prelucrate;
  • Integritate și confidențialitate.

O altă noutate adusă de GDPR la care s-a făcut referire este dreptul persoanelor fizice de a cere companiilor ștergerea datelor personale – dreptul de a fi uitat. În multe situații posesorii datelor personale pot renunța la acordul dat într-o anumită conjunctură și au dreptul să solicite ștergerea informațiilor din toate bazele de date. Dificultăți pot apărea atunci când datele sunt stocate în Cloud și nu există garanția că pot fi șterse de pe toate serverele sau în cazul unor instituții speciale, precum cele bancare, care au nevoie de istoricul clienților în acțiunile de prevenirea a spălării banilor sau pentru alte clauze contractuale.

Drepturile angajaților în lumina GDPR

Alte aspecte deosebit de importante ridicate de noul regulament vizează reflectarea relațiilor dintre angajați și angajatori, prin prisma prevederilor din dreptul muncii. Anca Vătășoiu, avocat la Mușat & Asociații, s-a referit la noile obligații care pot sau nu să fie asociate cu răspunderea angajaților prin contractul de muncă. Primele departamente vizate de GDPR sunt cele de resurse umane, dar și angajații, în mod individual, prin prisma faptului că intră în contact, într-un fel sau altul, cu date personale. Angajații trebuie să fie foarte atenți la modul în care prelucrează datele, deși întreaga răspundere în fața legii este a angajatorului. Cu toate acestea, angajatorul se poate întoarce împotriva acestora pentru recuperarea prejudiciului.

Potrivit Articolului 247(2) din Codul Muncii, ”abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.”

Pentru protecția companiilor, primul pas în concepția av. Anca Vătășoiu, este ”identificarea persoanelor care jonglează zilnic cu date personale și o definire clară a atribuțiilor descrise în fișa postului și a contractului de muncă.” Pe lângă aceste lucruri este nevoie de o informare și o prelucrare a legislației, a obligațiilor și a mecanismelor pe care angajatorul trebuie să le implementeze cu salariații. În paralel, trebuie reglementate, foarte detaliat, regulile cu privire la protecția datelor într-un regulament intern, chiar într-o politică dedicată. Tot în regulamentul intern trebuie definite şi încadrate în mod expres abaterile pentru încălcările GDPR. Angajatorii pot instrui şi comunica salariaţilor toate masurile şi procedurile care trebuie respectate pentru a nu ajunge în situaţia de a răspunde disciplinar, administrativ sau patrimonial.

Avem dreptul să monitorizăm angajații la locul de muncă și în ce condiții?

Anca Vătășoiu, avocat Mușat & Asociații

Una dintre cele mai interesante și mai controversate probleme abordate de doamna avocat Anca Vătășoiu a fost cea legată de monitorizarea angajaților la locul de muncă. Aici politicile companiilor sunt destul de diferite. De cele mai multe ori monitorizarea fiind făcută în scopul eficientizării activității angajaților, prin limitarea sau eliminarea accesului la internet sau la anumite instrumente sau aplicații în alte scopuri decât cele personale. În lumina GDPR apare problema creșterii responsabilității angajatului implicat în prelucrarea de date personale. Orice politică restrictivă prost aplicată poate conduce la încălcarea drepturilor individuale.

S-a făcut referire la un caz concret, celebru deja în mediul juridic, în care un angajat a utilizat o platformă de comunicare cu clienții în scopuri personale. Pe baza monitorizării companiei angajatoare, s-au luat măsuri de punere în aplicare a regulamentului intern. Angajatul a contestat decizia de concediere a companiei, în mai multe instanțe din România, dar a obținut câștig de cauză la CEDO, după mai multe răsturnări de situație.

Concluziile acestui caz sunt destul de controversate, dar ceea ce este sigur este faptul că, în special în departamentele unde se operează cu date personale, e nevoie de politici de monitorizare cât mai detaliate, în condițiile în care statisticile arată că peste 70% dintre incidentele legate de pierderea sau alterarea datelor sunt de natură internă. Pentru eliminarea oricăror situații critice, se recomandă construirea unei culturi organizaționale pentru GDPR, prin care fiecare angajat, manager și departament să își cunoască cu exactitate atribuțiile. Acolo unde politica companiei include sisteme sau acțiuni de monitorizare a angajaților, este bine ca toți angajații implicați să cunoască necesitatea monitorizării, perioada de timp, scopul și mijloacele de efectuare a acestei supravegheri.  Una dintre condițiile esențiale pentru evitarea oricărei neplăceri este ca monitorizare să fie cât mai puțin intruzivă.

O descriere mai largă a evenimentului Noua ordine europeană pentru protecția datelor personale” organizat de Concord Communication pe data de 12 Octombrie 2017 la sediul Mușat & Asociații poate fi citită în articolul ”O amplă reuniune de forțe la cel mai important eveniment dezbatere dedicat GDPR”.

Sursă fotografii: Concord Communiction

O amplă reuniune de forțe la cel mai important eveniment dezbatere dedicat GDPR

Evenimente, dezbateri, conferințe, webinarii, workshopuri, cursuri de certificare… Pe măsură ce ne apropiem de ”Ziua 0: 25 Mai 2018”,  o dată memorabilă pentru istoria modernă a proceselor de afaceri, se întețesc și de diversifică activitățile de sensibilizare a operatorilor și promovare a soluțiilor și serviciilor capabile să asigure conformitatea.  În peisajul local al activităților de acest gen, iese în evidență Evenimentul Dezbatere “Noua ordine europeană pentru protecția datelor personale” desfășurat în 12 Octombrie la sediul Muşat & Asociaţii din București.

”Suntem pregătiți pentru asigurarea conformității cu noul Regulament european?  Este o întrebare pe care o auzim tot mai des, în cele mai diferite medii, dar care din păcate este urmată destul de rar și de răspunsuri care să ne ofere o direcție de acțiune în acest amalgam de recomandări, articole și proceduri. Am început să înțelegem cu toții că obținerea conformității GDPR este un must, un lucru foarte serios pe care nu trebuie să îl trecem cu vederea, o abordare, pe care dacă nu o tratăm cu toată seriozitatea riscăm să pierdem enorm.

Un eveniment unicat pentru piața din România

Aflat deja la cea de-a treia ediție, evenimentul organizat de agenția de PR Concord Communication a beneficiat de suportul partenerilor principali: Mușat și Asociații, Clico Romania și Power Net Consulting și de participarea ANSSI (Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice). Prin ce iese în evidență acest eveniment față de alte acțiuni asemănătoare? În primul rând prin seriozitatea abordării A fost cu adevărat un eveniment dezbatere, unde participanții au avut posibilitatea să pună întrebări încă de la înregistrare și să și obțină răspunsurile dorite. Și s-a răspuns chiar la toate întrebările, atât la cele pre-adresate, cât și la cele spontane, din timpul evenimentului.

Un rol important în derularea coerentă a evenimentului l-a avut moderatorul Toma Cîmpeanu, CEO ANSSI, care a dirijat cu profesionalism și eleganță un adevărat maraton de prezentări și intervenții.  Căci evenimentul s-a făcut remarcat și prin larga concentrare de forțe a unor vectori, care deși acționează în zone diferite, s-u aliniat pe aceeași directoare, cu scopul declarat de a face mai mult decât o simplă sensibilizare a participanților. Reprezentanți guvernamentali, experți în legislație și probleme de securitate, avocați, furnizori de soluții IT, firme de consultanță și servicii de instruire, au contribuit la consolidarea unei agende din care n-au lipsit prezentările de ghiduri practice, aspecte legate de securitatea datelor cu caracter personal, obligațiile și responsabilitățile ofițerilor responsabili cu protecția datelor, transferurile de date, reguli corporative, date statistice și studii de piață, precum și oferte profesionale de instruire a viitorilor DPO.

Un alt aspect important: larga adresabilitate. Evenimentul “Noua ordine europeană pentru protecția datelor personale” s-a adresat companiilor și instituțiilor publice din cele mai diverse domenii, precum operatorii de utilități din energie, petrol și gaze, sau transport, sectorul financiar-bancar, sănătate, servicii publice, servicii Cloud computing, data center și eCommerce, motoare de căutare online, platforme de joburi, furnizori telecom, agenții de marketing sau operatori de turism.

Implicații juridice importante generate de noul regulament

Reprezentanții casei de avocatură Mușat & Asociații au avut un rol esențial în desfășurarea evenimentului, prin mai multe contribuții de valoare care au alterant prezentărilor de soluții tehnice. Astfel, avocatul Bogdan Mihai, Partener Mușat și Asociații a prezentat participanților un ghidul practic de implementare a măsurilor de conformitate GDPR,  în care sunt explicitate principalele cerințe ale noului Regulament și principalele obligații ale operatorilor și procesatorilor de date. O importanță majoră a noilor reglementări este operarea transferurilor de date personale către țări terțe sau organizații internaționale, care este supusă unor rigori suplimentare față de legislația precedentă.

Una dintre cele mai importante schimbări cu care vine noul regulament este severitatea sancțiunilor care vor fi impuse celor care nu pot dovedi că au făcut tot ce le stătea în putință pentru prevenirea și limitarea consecințelor în cazurile în care au avut loc scurgeri sau pierderi de date, cu implicații pentru posesorii acestora. Avocatul Bogdan Mihai a trecut în revistă care sunt principalele categorii de amenzi prevăzute și cele mai frecvente cauze care pot conduce la aplicarea acestora.

O altă noutate adusă de GDPR la care s-a făcut referire este dreptul persoanelor fizice de a cere companiilor ștergerea datelor personale – dreptul de a fi uitat. În multe situații posesorii datelor personale pot renunța la acordul dat într-o anumită conjunctură și au dreptul să solicite ștergerea informațiilor din toate bazele de date. Dificultăți pot apărea atunci când datele sunt stocate în Cloud și nu există garanția că pot fi șterse de pe toate serverele sau în cazul unor instituții speciale, precum cele bancare, care au nevoie de istoricul clienților în acțiunile de prevenirea a spălării banilor sau pentru alte clauze contractuale.

Alte aspecte deosebit de importante ridicate de noul regulament vizează reflectarea relațiilor dintre angajați și angajatori, prin prisma prevederilor din dreptul muncii. Anca Vătășoiu, avocat la Mușat & Asociații, s-a referit la noile obligații care pot sau nu să fie asociate cu răspunderea angajaților prin contractul de muncă. Există deja cazuri concrete în domeniul juridic, legate de monitorizarea și supravegherea angajaților la locul de muncă, în care încălcări clare ale regulamentelor interioare ale angajatorilor au fost contestate în spiritul drepturilor omului. Un alt aspect important discutat de doamna avocat Vătășoiu este răspunderea administrativă, disciplinară sau civilă a salariaților pentru încălcarea obligaților conferite de GDPR în România.

Cel mai titrat specialist GDPR din România

Un alt element cu totul special al evenimentului a fost prezența Comisarului Șef de Poliție Aurel Cătălin Giulescu, director împuternicit al Direcției de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, DPO certificat de EIPA, coordonatorul echipei MAI care a gestionat negocierile tehnice la nivel european, pentru elaborarea și adoptarea GDPR. Cu alte cuvinte, am avut onoarea să îl ascultăm și să discutăm cu cel mai titrat specialist GDPR din România, primul DPO cu atestare internațională și unul dintre cei mai mari experți în probleme de securitate a datelor personale.

Comisarul Șef Giulescu a făcut o expunere la obiect privitoare la numirea responsabilului cu protecția datelor, ce experiență trebuie să dețină și care sunt principalele atribuții. O atenție specială trebuie acordată unei bune înțelegeri a obligațiilor și responsabilităților pe care le are un DPO, care are rolul de liant între diferitele linii de business și compartimente ale unei organizații. De altfel, importanța acestui rol a fost subliniată și de faptul că majoritatea întrebărilor adresate a avut legătură cu poziția de DPO, iar ce e cel mai important, toate întrebările critice au primit răspuns.

Iată răspunsurile la cele două întrebări adresate de cloud☁mania, partener media al acestui eveniment:

I1: Există riscul ca un DPO să fie tras la răspundere în eventualitatea unui incident de pierdere a unor date, pasibil de expunere la penalități?

R1: Din perspectiva GDPR, un DPO nu poate fi tras la răspundere în mod direct și personal pentru incidente la nivelul unei organizații, ci organizația ca atare este cea penalizată. Evident, că există cazuri speciale în care un DPO care s-a dovedit clar ca ar fi principala sursă responsabilă de producerea unor pierderi de date, poate fi tras la răspundere potrivit regulamentelor și politicilor specifice organizației de care aparține.

I2: DPO este o persoană cu un rol special în cadrul unei organizații, care trebuie instruită și antrenată pentru a-și putea exercita cât mai eficient toate atribuțiile. Ce se întâmplă însă, în situațiile sau în perioadele în care DPO nu este disponibil pentru a-și exercita obligațiile, din diferite motive obiective sau subiective?

R2: Există recomandări în cadrul GDPR ca cel puțin pentru organizațiile mari și foarte mari să existe în permanență un ajutor de DPO sau cel puțin o persoană la fel de pregătită din cadrul echipei de coordonare, formată din reprezentanți ai tuturor departamentelor.  

Tehnologia ca sursă și ca panaceu al noilor riscuri

În condițiile în care actualizarea legislației privitoare la protecția datelor personale se datorează evoluției tehnologice, care diversifică substanțial poziția posesorului de date, tot tehnologiei îi revine rolul de a veni cu soluții care să rezolve noile probleme apărute. Astfel, noua prevedere legată de dreptul individual de solicitare a ștergerii datelor, ridică o serie de întrebări de natură tehnică: sunt șterse cu adevărat datele personale de pe un dispozitiv de stocare? Cum putem dovedi unui solicitant că datele sale au fost șterse de pe toate serverele unui sistem Cloud? Compania Tryamm Trading Consulting reprezentată de Cristian Aionesei, Managing Partner, a prezentat una dintre cele mai performante soluții de ștergere fizică și virtuală a datelor. Soluția Blancco Eraser asigură o ștergere permanentă a datelor, atestată de 18 organisme de certificare, atât în driverele unităților fizice de stocare, cât și în mediile virtuale și mobile.

Monitorizarea fluxului de date personale și securizarea acestora sunt două dintre cerințele de conformitate cu noul Regulament pentru protecția datelor personale.  Alina Pavel, Channel Manager Clico Romania a făcut o amplă trecere în revistă a soluțiilor se Securitate a datelor pe care compania le furnizează pe piața din România. Unul dintre cele mai cunoscute branduri reprezentate este PaloAlto Networks, care oferă o platformă ce îmbină soluții firewall de ultimă generație cu elemente de protecție la nivel de stație și analiză la nivel de Cloud a pericolelor cibernetice ce pot afecta o companie. ForcePoint este o soluție de ”data loss prevetion”, care protejează atât datele de pe sistemele fixe, cât și cele din rețea, din Cloud sau din bazele de date mobile.

Un alt brand reprezentat de Clico este Imperva, furnizor de soluții de securizare și auditarea a bazelor de date și aplicații Web care asigură funcționalități de securitate prin minimizarea datelor, limitarea accesului utilizatorilor, pseudonimizare, anonimizare sau transfer securizat. Soluția MobileIron este forte utilă pentru aplicare politicilor BYOD, separând datele personale de pe orice dispozitiv mobil, de cele folosite în scop profesional. Clico oferă consultanță, cursuri de training și soluții de pre si post vânzare pentru toate aceste soluții.

Puterea exemplului Cisco

Un alt moment important al evenimentului a fost conexiune de la distanță cu unul dintre specialiștii Cisco Systems implicați direct în procesul de implementare GDPR la nivel de corporație. Astfel, grație echipamentelor de videoconferință Cisco, am putut asculta povestea de succes prezentată de la Bruxelles de Lorena Marciano, DPO Cisco Systems Europe. În eforturile de implementare GDPR și susținere a ecosistemului de parteneri, Cisco a optat pentru o strategie bazată pe puterea exemplului. Ce garanție mai bună de compatibilitate pentru soluțiile oferite, decât faptul că sunt folosite pentru implementarea propriei conformități? În fine, plecând de la acest proces de best practices, Cisco vine pentru partenerii săi cu o serie de recomandări, care încep cu consolidarea unei echipe multidisciplinare, alegerea unui program cadru care să funcționeze pentru organizație, stabilirea obiectivelor și priorităților, inventarierea datelor și analiza de risc, evaluarea nivelului de maturitate al sistemelor de protecție a datelor, utilizarea facilităților existente și rezolvarea rapidă a lacunelor de securitate.

Studiile de piață arată că nu suntem pregătiți

Sursa: Power Net Consulting

În vara acestui an, compania Power Net Consulting a realizat un studiu printre directorii IT ai unor companii private din Romania. Scopul principal al studiului a fost realizarea unei radiografii a nivelului de pregătire a companiilor, pe baza unui eșantion reprezentativ. Studiul a fost axat pe câteva direcții principale de cercetare, fiecare direcție fiind însoțită de un set de întrebări. Principalele tematici vizate au fost:

  • Cât de informate sunt companiile cu privire la noile reglementări GDPR?
  • Există proceduri interne conforme?
  • Care sunt problemele majore de conformitate?
  • Ce soluții IT și-au propus companiile să implementeze?
  • Care este nivelul actual de pregătire al organizațiilor?

Iată câteva dintre cele mai relevante rezultate ale studiului prezentate de Emil Munteanu, Managing Partner Power Net Consulting: deși 79% dintre companiile chestionate pe tema pregătirii pentru implementarea Regulamentului UE 679/2016 sunt informate despre aceste subiect, doar 14% dintre acestea au persoane nominalizate pentru funcția de responsabil cu prelucrarea datelor personale. De asemenea, 57% dintre respondenți au recunoscut că până în prezent nu au revizuit sau nu au actualizat politicile de securitate existente, iar 50% nu au făcut încă o evaluare internă a datelor cu caracter personal prelucrate. Un alt aspect îngrijorător relevat de acest studiu este că doar 36% din respondenți au instruit GDPR personalul care se ocupă cu problemele de securitate, 18% au organizat traininguri GDPR interne și doar 11% au reevaluat contractele cu furnizorii. Dintre soluțiile IT pe care companiile și-au propus să le adopte în vederea conformității GDPR se numără: Data Loss Prevention (75%), Network Protection (68%) și Encription/ Tokenization/ Pseudonomization (61%).

Cum certificăm un DPO în România?

Compania RQM Certification, partener PECB pentru România, a oferit o prezentare a serviciilor de pregătire profesională pentru poziția de Certified Data Protection Officer. Această certificare permite specialiștilor desemnați să dobândească expertiza necesară pentru a înțelege riscurile care ar putea avea un impact negativ asupra organizației oferindu-le cunoștințele pentru a implementa strategia necesară, pe baza celor mai bune practici, cerințe și principii GDPR. Cursurile DPO beneficiază de certificarea PECB, un furnizor de certificări pentru standarde ISO cu recunoaștere internațională.  Prin parteneriatul cu PECB, compania RQM Certification poate asigura în România obținerea certificărilor pentru standardele ISO 9001, ISO/TS 16949, ISO 31000, ISO 14001 și ISO 27001.

 

Concluzionând, evenimentul “Noua ordine europeană pentru protecția datelor personale” marchează o certă maturizare  a preocupărilor legate de GDPR pe piața din România, cu o evidentă determinare în depășirea fazei de conștientizare, cu trecere la planificare  și acțiune concretă. Prezența celui mai titrat specialist GDPR din România care a răspuns la toate întrebările, implicarea casei de avocatura Mușat și Asociații, videoconferința cu DPO Cisco de la Bruxelles, prezentarea de soluții concrete de securizare a proceselor și a datelor, studiul de piață realizat de Power Net Consulting precum și cursurile de certificare DPO deja existente pe piață, au contribuit la succesul acestui eveniment. Felicitări tuturor celor implicați și în special organizatorului Concord Communication.  

Sursă fotografii: Concord Communiction

GDPR în distribuția IT: Calamitate sau Oportunitate?

Noul Regulament european privitor la protecția datelor poate avea un efect de bumerang. A apărut din nevoia de aliniere a drepturilor cetățeanului european la evoluția tehnologică a mijloacelor de recoltare, comunicare, procesare și stocare a datelor personale.

Deși cauza poate fi privită ca tehnologică prin excelență, punerea în aplicare a GDPR este un proces esențialmente de business, care prin implicații poate fi asimilat cu un mare pas înainte în procesul ireversibil de transformare digitală. Poate avea tandemul business-tehnologie un rol de perpetuum mobile? Cu siguranță, atâta timp cât în centrul oricărei politici de dezvoltare stă individul și drepturile sale fundamentale.

Care sunt problemele specifice GDPR în distribuția IT?

Revenind cu picioarele pe Pământ, ne aflăm încă într-o fază în care, din lipsa unor bune practici,  analizăm GDPR din toate perspectivele în scopul identificării celor mai eficiente și sigure proceduri de obținere a conformității. Și pentru că industria IT este oarecum în miezul acestei vâltori stârnită de iminenta apropiere a datei de 25 Mai 2018, haideți să vedem care sunt implicațiile GDPR pentru una dintre cele mai dinamice zone: distribuția IT.

Canalele și politicile de distribuție ale vendorilor reprezintă o încrengătură foarte încurcată dar sunt totuși rădăcinile care alimentează esența pieței IT. Tipologia ecosistemului ce caracterizează o rețea de distribuție e foarte complexă: distribuitori, wholeselleri, reselleri, VAR-i, integratori de sistem, firme de servicii și consultanță, retaileri, showroom-uri, magazine online, precum și o complicată subrețea de furnizori de servicii de logistică, depozite, curierat, transporturi, case de credite și de asigurări, și altele. Schema fluxului de informații dintr-un astfel de ecosistem  nu poate fi decât super complexă. De aici și dificultatea oricărui demers de identificare și mapare a fluxurilor de date existente la nivelul unei rețele.

Dar cum regulile GDPR nu se aplică unei structuri de parteneriate, ci unor operatori de date individuali, orice proces de implementare a noului regulament trebuie pornit de la entitățile individuale. Dar nici aici lucrurile nu sunt simple. Să luăm de exemplu un distribuitor de dimensiuni medii, care are contracte teritoriale de distribuție pentru 15-20 de branduri, cu proveniență din diferite zone ale lumii. Într-un proces clasic de distribuție rolul unui astfel de distribuitor este cel de procesator – sau intermediar, verigă într-un flux de date care vine dinspre cei care lucrează direct cu utilizatorul final, și merge către un vendor, care în majoritatea cazurilor are și rolul de operator de date.

Colectarea datelor personală este paralelă cu procesul de vânzare, multe dintre soluțiile distribuite având asociată obligativitatea furnizării de date despre utilizatorul final, fie elemente de identificare asociate cu licențele software perpetue, fie identificatori de logare – în cazul soluțiilor Cloud, fie date asociate documentelor de garanție și mentenanță specifice echipamentelor hardware. Din punctul de vedere al atribuțiilor  GDPR, un distribuitor este în marea majoritate a cazurilor procesator de date, cu subordonare de business în relație cu vendorii, care au rolul de operatori. Păstrând această perspectivă, un reseller va avea întotdeauna o poziție de sub-procesor față de fiecare dintre distribuitorii cu care lucrează.

De multe ori vendorii nu sunt nici ei beneficiari direcți ai datelor personale, având tot o poziționare de procesator în relațiile de distribuție cu alte entități. Pe de altă parte, apare des situația în care un distribuitor sau un reseller poate fi chiar el operator de date. Să ne gândim doar la departamentele de resurse umane care gestionează relațiile cu angajații sau la cele de marketing, unde sunt generate campanii direct către clienții finali sau către rețelele de parteneri. Identificarea tuturor acestor scenarii e deosebit de importantă, pentru ca de aici pornește orice proiect de evaluare a fluxurilor de informații în vederea studierii implementării conformității cu GDPR.

Primul panel de GDPR organizat de o firmă de distribuție

După mai mult de 10 ani de experiență directă în business development și gestionarea canalelor de distribuție, am avut recent un bun prilej de a reintra în atmosfera rețelelor de distribuție și a discuta despre importanța înțelegerii corecte a cerințelor GDPR pentru aceste procese de business. Prilejul a fost oferit de ALEF Distribution, care după câte știu eu, este prima mare companie de distribuție care a organizat o discuție pe tema GDPR în cadrul evenimentului anual pentru parteneri, desfășurat între 5 și 7 octombrie.

Ca moderator al acestui panel dedicat soluțiilor de securitate și GDPR, pentru care am ales ca titlu generic ”GDPR, calamitate sau oportunitate?”, am focalizat de la început întrebările pe câteva direcții majore: cele mai mari provocări pe care eforturile de aliniere la cerințele GDPR le aduce la nivelul unui canal de distribuție, cum abordează vendorii această problemă și ce avantaje și instrumente oferă aceștia partenerilor din lanțul de distribuitori. Mesajul general transmis celor peste 150 de parteneri ai companiei ALEF care au participat la dezbaterile panelului a fost că adopția normelor GDPR nu trebuie să fie o piedică pentru orice companie, atâta vreme cât își face o autoevaluare obiectivă, stabilește riscurile și prioritățile, și parcurge riguros toate procedurile necesare.

Mai mult de atât, orice membru al unui ecosistem de distribuție trebuie să își ajute clienții să parcurgă aceiași pași importanți, oferindu-le cele mai adecvate soluții pentru asigurarea conformității GDPR și protecția datelor personale. Cu alte cuvinte, toți partenerii, de la vendori, la distribuitori și până la reseleri, au o imensă oportunitate de a face recomandări și a vinde cele mai avansate soluții.

Panelul de discuții  s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai unor importanți vendori, care derulează relații de distribuție cu compnia ALEF. Participanții la panel au fost: Florin ROȘIE – Territory Channel Manager SMB Microsoft Romania, Dan Găvojdea – Cyber Security Specialist Cisco Systems, Gabriel PAVEL – Balkan Sales Director Fujitsu, Iulian HARS – Pre-sale Engineer Kaspersky Lab Romania precum și un reprezentant al autorității publice, Nelu MUNTEANU, Director Tehnic CERT.RO.

Este pregătită România pentru GDPR?

A fost prima întrebare generală adresată peneliștilor, din dorința de a discuta percepția asupra nivelului național de conștientizare al importanței GDPR în rândul operatorilor de date. Nu întâmplător, primele comentarii legate de această întrebare au venit de la reprezentantul CERT.RO. Și am spus că nu întâmplător, datorită faptului că Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a avut o implicare majoră în campaniile de conștientizare, oferirea de ghiduri și recomandări,  divulgarea coordonată și responsabilă a vulnerabilităților și, nu în ultimul rând, asigurarea cadrului necesar schimbului de informații între producătorii de echipamente și soluții de securitate, autorități și utilizatori. De menționat că Octombrie este Luna europeană a securității cibernetice, iar CERT.RO este direct implicată într-o multitudine de activități de conștientizare a pericolelor care pândesc în mediile online.

Sunt pregătiți vendorii și partenerii lor de canal? 

A fost următoarea întrebare, absolut firească, adresată vendorilor. Și absolut firesc, toți vendorii reprezentați  în panel au confirmat comitmentul companiei de a fi GDPR compliant, dar și de a ajuta partenerii și clienții în acest proces cu informații și resurse.

Microsoft a fost unul dintre primii vendorii care și-a anunțat compatibilitatea GDPR pentru toată gama de produse, inclusiv tot ce ține de Azure și suita de Office în Cloud. Mai mult de atât, compania a făcut un pas înainte pentru parteneri, deschizând siteul dedicat GDPR, www.microsoft.com/gdpr unde orice partener are posibilitatea să acceseze un pachet de utilitare menit să îl asiste în evaluarea compatibilității  www.gdprbenchmark.com. Cum folosesc partenerii Microsoft din România aceste resurse? Asta rămâne de văzut.

Cisco a optat pentru altă strategie: puterea exemplului. Ce garanție mai bună de compatibilitate pentru soluțiile oferite, decât faptul că sunt folosite pentru implementarea propriei conformități? În fine, plecând de la acest proces de best practices, Cisco vine pentru partenerii săi cu o serie de recomandări, care încep cu consolidarea unei echipe multidisciplinare, alegerea unui program cadru care să funcționeze pentru organizație, stabilirea obiectivelor și priorităților, inventarierea datelor și analiza de risc, evaluarea nivelului de maturitate al sistemelor de protecție a datelor, utilizarea facilităților existente și rezolvarea rapidă a lacunelor.

La rândul său, Fujitsu a preferat să demareze procesul GDPR la nivelul propriei organizații, dorind să confere astfel partenerilor și clienților un nivel de încredere sporit în soluțiile companiei. Strategia Kaspersky este axată pe ideea de bază că GDPR trebuie abordat ca pe o oportunitate pentru ștergerea, administrarea și protejarea datelor personale. Acțiunea este comparată cu un proces de detoxfiere a datelor, ce va ajuta businessul să economisească, să devină mai competitive și să fie gata pentru provocările viitoare. Pe lângă propriile soluții de securitate a datelor oferite de Kaspersky Lab, compania mai recomandă ședințe de instruire pentru angajații din toate departamentele, pentru a controla și preveni incidentele și amenințările de securitate de natură internă. Pentru parteneri și clienți Kaspersky a postat online un chestionar de autoevaluare ”Ești pregătit pentru GDPR?” https://www.gdprkaspersky.com/

Transformarea GDPR într-o oportunitate

Iată câteva considerente care ar trebui să stea la baza unei strategii de ofertare a celor mai adecvate soluții de securitate a datelor, fără a mai include aici și alte tipuri de soluții precum cele de procesare, stocare și arhivare :

O mai mare libertate tehnologică – Un avantaj important al GDPR este că nu prescrie tehnologii specifice de protecție a datelor – cum ar fi un anumit algoritm de criptare, de exemplu – și, prin urmare, nu le exclude automat pe altele. În schimb, sunt prescrie procese, ceea ce înseamnă că partenerii ar avea mai multă libertate de a alege dintr-o paletă de soluții provenite de la o vareitate de furnizori.

Scenarii de pierdere a datelor și soluții recomandate – într-o viziune generală, există un număr relativ limitat de scenarii interne și de pericole externe de amenințare care pot conduce la apariția unui caz de pierdere a datelor personale :

  • Pierderi de date fără valoare, dacă sunt găsite – cu alte cuvinte, aplicarea metodele de criptare care păstrează datele în siguranță dacă un dispozitiv cu informații personale sau profesionale de identificare a acestuia este pierdut sau furat.
  • Distrugerea și ștergerea de la distanță – există soluții care elimină cu ușurință datele de pe dispozitivele pierdute sau furate și le fac inutilizabile.
  • Prevenirea pierderilor de date – Soluțiile DLP pot controla tipul și sensibilitatea datelor pe care utilizatorii le transferă în interiorul sau în afara organizației.
  • Blocarea aplicațiilor – soluții de control a tipurilor de aplicații care pot sau nu rula pe un computer terminal.
  • Virtual patching – ajută la stoparea exploatării de la distanță a vulnerabilităților
  • Detectarea încălcării – semnalarea rețelelor compromise permite utilizatorilor să blocheze tentativa de furt de date.

O piață în plină evoluție – un sondaj recent arată că 69% dintre companiile europene  nu numai că vor investi în tehnologii de securitate ca rezultat al GDPR, ci și în domenii precum partajarea fișierelor. Estimările IDC indică o oportunitate de piață de 3,5 miliarde de dolari pentru furnizorii de securitate și stocare și pentru partenerii lor.

Vom reveni în articolele viitoare cu discutarea oportunităților oferite de GDPR în activitatea de distribuție IT.

Un nou ghid orientativ publicat de ANSPDCP

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a anunțat acum câteva zile lansarea unui nou ghid practic destinat operatorilor de date.

Ghidul a fost anunțat și a fost postat pe site-ul Autorității cu ocazia unei Mese Rotunde, intitulată “Aplicarea Noului Regulament General privind Protecția Datelor în sectorul public – obligații și responsabilități”, organizată pe 22 septembrie 2017 la Palatul Parlamentului. Ghidul orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor destinat operatorilor poate fi consultat în cadrul secțiunii speciale dedicată Regulamentului General privind Protecția Datelor, pe site-ul ANSPDCP.

Acest Ghid este oferit ca un instrument util în activitatea tuturor operatorilor, pentru accelerarea eforturilor acestora de a atinge cele mai optime nivele de conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Noul regulament va intra în vigoare începând cu 25 mai 2018, dată la care se abrogă Directiva 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecția Datelor) în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Structura Ghidului orientativ de aplicare GDPR se axează pe prezentarea principalelor obligații care le revin operatorilor în contextual noului Regulament. Dintre aceste obligații se detașează:

  • Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor
  • Rolul responsabilului cu protecţia datelor
  • Cartografierea prelucrărilor de date cu caracter personal
  • Ce trebuie să conțină evidenţa păstrată de operator
  • Prioritizarea acțiunilor de întreprins
  • Care sunt măsurile speciale de care trebuie să se țină cont
  • Gestionarea riscurilor
  • Organizarea procedurilor interne

Ca recomandare generală, Ghidul orientativ sugerează realizarea unei analize aprofundate a legislației privind protecția datelor și a cerințelor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor, pentru a stabili măsurile care trebuie aplicate la nivelul fiecărui operator, în funcţie de sectorul de activitate și specificul prelucrării/prelucrărilor efectuate.

În condițiile în care acest act normativ european aduce multiple elemente de noutate în peisajul juridic românesc și instituie noi obligații în sarcina operatorilor de date și/sau persoanelor împuternicite de operatori Autoritatea speră ca și acest ghid, împreună cu toate celelalte materiale informative postate pe site-ul Autorității Naționale de Supraveghere, să ajute operatorii în eforturile de conformare cu noile reguli de prelucrare a datelor personale.

Iată o listă succintă a materialelor care pot fi consultate și descărcate de pe site-ul Autorității:

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Drepturile persoanelor vizate – Extras din Regulamentul nr. 679/2016

Noul Regulament 2016/679 aplicabil din 25 mai 2018 – Elemente de noutate (pliant)

Noul Regulament 2016/679 aplicabil din 25 mai 2018 – Elemente de noutate (broșură)

Responsabilul cu protecția datelor

Ghidului orientativ de aplicare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor destinat operatorilor

Ghiduri finale ale Grupului de Lucru Art. 29

Informații complete pe site-ul ANSPDCP

 

GDPR explicitat (9): Data protection by design and by default

AU MAI RĂMAS 246 de zile!

În cadrul GDPR, aveți obligația generală de a implementa măsuri tehnice și organizatorice care să arate că ați luat în considerare și că integrați protecția datelor în activitățile dvs. de procesare. Confidențialitatea prin design este o abordare care a fost de mult timp și va fi întotdeauna o cerință implicită a principiilor pe care toți operatorii de date personale și le asumă în mod constant.  

“Design is a funny word. Some people think design is how it looks. But of course, if you dig deeper, it’s really how it works.”  Steve Jobs

Ce este “confidențialitatea prin design”?

Confidențialitatea prin design este o abordare a proiectelor care promovează respectarea vieții private și protecția datelor încă de la început, de la proiectarea bazelor de date și a sistemelor de calcul. Din nefericire, în practică s-a văzut că aceste  aspecte sunt de cele mai multe ori asumate ca o gândire ulterioară sau ignorate cu totul. Deși această abordare nu a fost o cerință esențială a Legii privind protecția datelor, prin includerea sa distinctă în noul Regulament, ea va ajuta organizațiile să își respecte obligațiile care le revin în temeiul legislației.

GDPR încurajează organizațiile să se asigure că protecția vieții private și a datelor reprezintă un element-cheie în primele etape ale oricărui proiect și apoi pe tot parcursul ciclului său de viață. Iată câteva exemple:

  • crearea de noi sisteme IT pentru stocarea sau accesarea datelor cu caracter personal;
  • elaborarea de reguli, politici sau strategii care au implicații asupra vieții private;
  • lansarea unei inițiative de partajare a datelor;
  • folosirea seturilor de date pentru alte scopuri, decât cele avute în vedere inițial.

Beneficiile adoptării unei abordări “confidențialitate prin design”

O abordare privind confidențialitatea prin design este în primul rând un instrument esențial în reducerea riscurilor de confidențialitate și de construire a încrederii. Designul proiectelor, proceselor, produselor sau sistemelor plecând de la premisa asigurării confidențialității încă de la început poate aduce beneficii care includ:

  • Problemele potențiale sunt identificate într-un stadiu incipient, când abordarea acestora va fi adesea mai simplă și mai puțin costisitoare;
  • Creșterea gradului de conștientizare a vieții private și a protecției datelor într-o organizație;
  • Organizațiile sunt mult mai probabil să-și îndeplinească obligațiile legale și mai puțin susceptibile de a încălca Legea privind protecția datelor;
  • Este puțin probabil ca acțiunile să fie invazive și să aibă un impact negativ asupra persoanelor.

”Ținând seama de stadiul actual al tehnicii, costul implementării și natura, scopul, contextul și scopurile prelucrării, precum și riscurile de variație a probabilității și gravității drepturilor și libertăților persoanelor fizice create de procesare, controlorul atât în momentul determinării mijloacelor de procesare, cât și în momentul procesării propriu-zise, pun în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, cum ar fi pseudonimizarea, care sunt concepute pentru a pune în aplicare principiile de protecție a datelor, cum ar fi minimizarea datelor, o manieră eficientă și integrarea garanțiilor necesare în prelucrare pentru a îndeplini cerințele prezentului regulament și pentru a proteja drepturile persoanelor vizate.” GDPR, Articolul 25, Alineatul 1.

Conform Articolului 25, operatorii trebuie să adopte măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a se asigura că, în mod implicit, sunt prelucrate numai datele cu caracter personal care sunt necesare pentru fiecare scop specific al prelucrării. Această obligație se aplică:

  • cantității de date cu caracter personal colectate
  • amplorii prelucrării acestora;
  • perioadei de stocare asumate;
  • accesibilității datelor personale.

Astfel de măsuri trebuie să garanteze în mod special faptul că, în mod prestabilit, datele cu caracter personal nu sunt accesibile fără intervenția unei persoanei fizice unui număr nedeterminat de persoane fizice. Cu alte cuvinte, toți operatorii trebuie să adopte reguli clare, bazate pe politici  de acces la datele cu caracter personal.

Nimic nou sub soare

Ceea ce se știe destul de puțin este că ”Privacy by Design” este un concept care a fost dezvoltat încă de la sfârșitul anilor ’90 de către dr. Ann Cavoukian – comisar pentru informare și protecția vieții private din Ontario, Canada. Confidențialitatea prin design avansează opinia că viitorul vieții private nu poate fi asigurat numai prin respectarea legislației și a cadrelor de reglementare. Asigurarea confidențialității trebuie să devină un mod de funcționare implicit al unei organizații. Cadrul “Confidențialitatea prin design” folosește o abordare caracterizată prin măsuri proactive mai degrabă decât reactive. Ea anticipează și împiedică evenimentele invazive de confidențialitate înainte ca acestea să se întâmple. Confidențialitatea prin design nu așteaptă să se materializeze riscurile de confidențialitate și nici nu oferă remedii pentru soluționarea încălcărilor vieții private după ce au avut loc. Ci are ca scop prevenirea apariției acestora. Pe scurt, confidențialitatea prin design vine înainte de fapte, nu după.

Seriozitatea, claritatea și mai ales larga capacitate de adopție a programului Privacy by Design a determinat Comisia Europeană să îl încorporeze ca abordare în Regulamentul general privind protecția datelor. Respectând această abordare, procesatorii de date și proiectanții de sisteme informatice pot să își elaboreze ofertele prin minimizarea datelor colectate și alegerea celor mai eficiente setări de protecție a datelor. Prin respectarea puternicului principiu al limitării scopului. Se garantează faptul că vor fi prelucrate numai datele necesare pentru furnizarea unui serviciu.

Cele 7 principii fundamentale ale confidențialității prin design

De la adoptarea acestei rezoluții internaționale, cele 7 principii fundamentale ale confidențialității prin design au fost traduse în 31 de limbi oficiale și s-au dovedit  o resursă valoroasă pentru organizații din întreaga lume..  Obiectivele de confidențialitate prin design – asigurarea protecției vieții private și obținerea controlului personal asupra informațiilor proprii și, pentru organizații, obținerea unui avantaj competitiv durabil – pot fi realizate prin respectarea celor 7 Principii Fundamentale:

  1. Proactiv nu Reactiv – Adică prevenire, nu remediu. Abordarea privind confidențialitatea prin design se caracterizează prin măsuri proactive mai degrabă decât reactive. Ea anticipează și împiedică evenimentele invazive de confidențialitate, înainte ca acestea să se întâmple. Confidențialitatea prin design nu așteaptă să se materializeze riscurile de confidențialitate și nici nu oferă remedii pentru soluționarea încălcărilor vieții private după ce acestea au avut loc. Are ca scop prevenirea apariției acestora. Pe scurt, confidențialitatea prin design vine înainte de fapte, nu după;
  2. Confidențialitatea ca setare implicită – Singurele care ne pot face să putem fi siguri de un lucru sunt regulile implicite! Confidențialitatea prin design urmărește să asigure un nivel maxim de confidențialitate, asigurând protecția automată a datelor cu caracter personal în orice sistem IT sau practică de afaceri. Dacă un individ nu face nimic, intimitatea lui rămâne în continuare intactă. Nu este necesară nicio acțiune din partea individului pentru a-și proteja confidențialitatea – aceasta este implicit protejată de sistem;
  3. Confidențialitatea încorporată în design – Astfel confidențialitatea este încorporată în designul și arhitectura sistemelor informatice și a practicilor de afaceri. Nu este poziționată ca un add-on. Doar așa confidențialitatea devine o componentă esențială a funcțiilor de bază furnizate. Confidențialitatea este parte integrantă a sistemului, fără a diminua funcționalitatea;
  4. Funcționalitatea completă – Se urmărește o adaptare a tuturor intereselor și obiectivelor legitime într-o manieră profitabilă de tip ”sumă pozitivă”, nu printr-o abordare de tip ”rezultat cumulat zero”, în cazul în care sunt adoptate compromisuri inutile. Confidențialitatea prin design evită pretenția unor dihotomii false, cum ar fi confidențialitatea vs. securitatea – demonstrând că este posibil să obținem
  5. Securitatea end-to-end – protecția completă, pe toată durata ciclului de viață. Confidențialitatea prin proiect, care a fost încorporată în sistem înainte de primirea primului element de informație, se extinde în mod sigur pe întreaga durată de viață a datelor implicate – garantând intimitate, de la început până la sfârșit. Acest lucru ne asigură că toate datele sunt păstrate în siguranță și apoi distruse în siguranță la sfârșitul procesului, în timp util.
  6. Vizibilitate și transparență – Confidențialitatea prin design urmărește să asigure toate părțile interesate că, indiferent de practica comercială sau tehnologia implicată, funcționează în conformitate cu promisiunile și obiectivele menționate, supuse verificării independente. Componentele și operațiunile sale rămân vizibile și transparente, atât pentru utilizatori, cât și pentru furnizori. Cu alte cuvinte ”Crede și ține minte, dar nu uita să și verifici…”
  7. Respectarea confidențialității utilizatorilor – Mai presus de toate, confidențialitatea prin proiectare cere arhitecților și operatorilor să protejeze interesele individului, oferind astfel de măsuri care susțin implicațiile puternice de confidențialitate, recomandă notificarea corespunzătoare și respectarea opțiunilor cele mai prietenoase pentru utilizator. Țineți-l pe utilizator de partea voastră.

Urmăriți articolele publicate în cadrul inițiativei GDPR Ready! În următorul material ne vom ocupa de instrumentele de autoevaluare privitoare la conformitatea cu GDPR

Articole anterioare:

 

Invitație la un eveniment dezbatere: Noua ordine europeană pentru protecția datelor personale

 

Suntem pregătiți pentru asigurarea conformității cu nou Regulament european?  Este o întrebare care apare tot mai des, în cele mai diferite medii, de la marile case de avocatură, la companiile de consultanta și la furnizorii de soluții de optimizare operațională și securitate IT.

Studiile de piață arată clar că NU. Peste 70% dintre operatorii europeni de date nu au încă un program clar de asigurare a compatibilității cu noile reglementari ale Uniunii Europene. Mai grav este că mai mult de jumătate dintre cei care au afirmat că sunt pregătiți, nu au baze reale pentru obținerea conformității GDPR.

Pe măsură ce trece timpul, ideile principale care se desprind sunt legate de faptul că obținerea conformității cu prevederile GDPR este un must, un lucru foarte serios pe care nu trebuie să îl trecem cu vederea, o abordare, pe care dacă nu o tratăm cu toată seriozitatea riscăm să pierdem enorm: material, moral, dar mai ales eficiența în business.

Pentru a putea fi cu adevărat pregătiți pentru GDPR trebuie să înțelegem în primul rând importanța majoră a Regulamentului și responsabilitățile pe care le vom avea ca operatori de date personale. Iată câteva elemente definitorii, esențiale pentru schițarea unei bune strategii de conformitate.

Toți cei care au neclarități legate de aspecte legale, operaționale sau tehnologice vor avea ocazia să participe la un eveniment dedicat unei largi audiențe, unde pot adresa direct întrebările esențiale celor mai avizați specialiști.

Înregistrați-vă la evenimentul dezbatere

“Noua ordine europeană pentru PROTECŢIA DATELOR PERSONALE”

12 Octombrie 2017, București, sediul Muşat & Asociaţii

 

Aflat deja la cea de-a treia ediție, evenimentul este organizat de agenția de PR Concord Communication și are ca parteneri principali companiile Mușat și Asociatii, Clico Romania și Power Net Consulting.

Printre principalele teme abordate se numără problematici de mare interes, precum  ghiduri practice de implementare a măsurilor de conformitate GDPR, diverse aspecte legate de securitatea datelor cu caracter personal, obligațiile și responsabilitățile ofițerilor responsabili cu protecția datelor, transferurile de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale, precum și reguli corporative legate de răspunderea angajaților pentru încălcarea obligațiilor GDPR în Romania și în alte state membre.

Evenimentul “Noua ordine europeană pentru PROTECŢIA DATELOR PERSONALE” se adresează companiilor și instituțiilor publice din cele mai diverse domenii, precum operatorii de utilități din energie, petrol și gaze, sau transport, sectorul financiar-bancar, sănătate, servicii publice, servicii Cloud computing, data center și eCommerce, motoare de căutare online, platforme de joburi, furnizori telecom, agenții de marketing sau operatori de turism.

Evenimentul este gândit într-o manieră transparentă și interactivă, fiind structurat sub formă de întrebări și răspunsuri. Pentru detalii despre eveniment, agenda și specialiștii care vor răspunde la întrebări nu trebuie decât să vă înregistrați la adresa: https://concordcom.ro/evenimente/protectia-datelor-personale/

Prin intermediul Fomularului de înscriere pot fi adresate întrebările esențiale la care doriți să primiți răspunsuri din partea specialiștilor prezenți în panel.

Image source: Concord Communications

Efectul disruptiv al GDPR

Intrarea în vigoare a noului regulament al protecției datelor personale pe 25 Mai 2018, se anunță deja ca un eveniment major al viitorului an. Va fi ”Ziua – Z”, cu efecte apocaliptice, pentru multe companii care nu vor avea resursele și timpul să adopte toate măsurile necesare pentru îndeplini cerințele GDPR… 

Vă mai amintiți de ”Virusul Anului 2000” sau ”Problema Mileniului”? A fost o mișcare strategică nemaipomenită de înnoire a infrastructurii și echipamentelor de calcul bazată pe o provocare tehnologică a extinderii numărului de digiți. Până la urmă au fost foarte puține întreruperi ale marilor sisteme de calcul, cu pierderi minore, dar toată lumea  avut de câștigat prin boomul investițiilor în noi echipamente și infrastructură…

Noul regulament EU 2016/ 679 vine cu o forță a schimbării fără precedent, care pentru multe organizații are toate șansele să aibă un efect disturbator mult mai mare decât valul digital de care tot vorbim de o vreme încoace. Geneza nu a fost ușoară. Gândit ca o actualizare absolut necesară a Directivei 95/46/EC, GDPR s-a consolidat după 4 ani de dezbateri și 3000 de amendamente. Peste 80 de noi cerințe au apărut față de vechea directivă. Multe companii vor fi nevoite să facă schimbări radicale în modele de business. Unii spun că vom fi nevoiți să reconsiderăm radical actualele procese de marketing. Potrivit Digital Clarity Group, “GDPR ar putea fi o amenințare de moarte pentru existența multor companii și obligă la adoptarea de decizii fundamentale cu privire la colectarea, prelucrarea și stocarea datelor în probleme cheie din strategia de afaceri.”

Noul regulament EU 2016/ 679 vine cu o forță a schimbării fără precedent, care pentru multe organizații are toate șansele să aibă un efect disturbator mult mai mare decât valul digital de care tot vorbim de o vreme încoace.

 

Un vectori esențial al noului regulament este aria de aplicabilitate. Înainte existau tratate regionale precum “Safe Harbor” care oferea companiilor americane confortul necesar în procesarea datelor clienților din Europa. Principiile de confidențialitate stipulate de Safe Harbor au fost anulate de către Curtea Europeană de Justiție pe 24 Octombrie 2015, după ce un client s-a plâns că datele sale de pe Facebook au fost insuficient protejate.  GDPR a devenit brusc o mare provocare pentru toate multinaționalele.

Alte prevederi majore ale noului regulament cu posibile efecte disruptive ar mai fi:

Amenzile – Penalizările sunt copleșitor de mari, cu maxime ce se referă la 4% din cifra de afaceri globală anuală. De notat că aceste prevederi se aplică atât celor care gestionează datele, cât și celor care le procesează – ceea ce extinde obligativitatea GDPR și asupra companiilor care oferă servicii de hosting sau furnizorilor de Cloud.

Consimțământul – companiile nu vor mai putea folosi termeni contractuali necompatibili GDPR sau cu clauze greu de probat. Consimțământul trebuie să fie clar și liber de orice impunere, iar solicitarea inteligibilă și cu o solidă argumentare a scopului în care se procesează datele. ​

Notificarea breșelor de securitate – devine obligatorie pentru toate țările membre ale comunității. Orice incident trebuie comunicat către autoritățile de raportare în maximum 72 de ore de când breșa a fost constatată. Procesatorii vor trebui să își anunțe și clienții, imediat după ce s-a dovedit că incidentul de securitate a afectat datele personale ale acestora.

Dreptul la acces – parte din drepturile extinse ale cetățenilor în noul format al GDPR se referă la dreptul acestora de a solicita procesatorilor sau controlorilor de date confirmări legate de modul în care datele personale sunt procesate, unde și în ce scop.

Dreptul de a fi uitat – cunoscut și ca ”dreptul de a fi șters”, asigură deplina confidențialitate prin ștergerea tuturor înregistrărilor cu caracter personal, chiar și în situațiile de diseminare de date sau folosirea potențială de către terți.

Portabilitatea datelor – se referă la dreptul oricărui cetățean de a primi datele personale într-un format prestabilit, ușor de citit de către orice dispozitiv, care poate fi transmis la solicitarea posesorului unui alt procesator de date.

Confidențialitate prin design – ”
Privacy by design” este un concept care se folosește de mult, dar care abia acum devine parte din pachetul de cerințe GDPR.  În esență, constă în includerea instrumentelor de protecție a datelor încă de la început, de la proiectarea unui sistem informatic.

Data Protection Officers (DPO) Un studiu IAPP estimează un necesar de peste 28000 de ofițeri DP în toată Europa. Deținătorul acestei poziții va fi mandatarul conformității GDPR, urmând să cumuleze expertiză legală, operațională și IT.

Sunt analiști care văd în GDPR o încercare benefică pentru business. Orice companie care a depus eforturi și a investit în măsuri de asigurare a conformității, a parcurs o bună etapă în transformarea sa digitală. 

AU MAI RĂMAS 316 zile

Urmariti articolele cu logo-ul GDPR Ready!  o inițiativă care își propune să asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de asigurarea conformității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra în vigoare pe 25 mai 2018.

 

Acest articol a fost publicat si in revista IT Trends din Iunie 2017 si poate fi citit si AICI

GDPR explicitat (3): Respectați principiile și demonstrați-vă conformitatea activităților

AU MAI RĂMAS 318 zile

GDPR Ready! este o inițiativă care își propune să asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de asigurarea conformității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra în vigoare pe 25 mai 2018.

 

Și iată-ne ajunși la partea de principii. Sub GDPR, principiile de protecție a datelor stabilesc principalele responsabilități pentru organizații. Principiile sunt similare cu cele din Legea 677/2001, cu detalii adăugate la  anumite puncte și o nouă cerință pentru responsabilitate. În fond, acest principiu al responsabilității este unul dintre vectorii cheie ai GDPR. Operatorii de date personale sunt obligați nu numai să respecte aceste principii, ci și să demonstreze modul în care sunt activitățile lor sunt conforme cu principiile prelucrării datelor personale.  Dar hai sa le vedem pe rând.

Care sunt principiile GDPR? Le găsim în Art.5: ”Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”:

a). Legalitate, echitate şi transparenţă – acesta este un principiu esențial, strâns asociat cu drepturile fundamentale ale omului. Datele cu caracter personal trebuie să fie prelucrate ”în mod legal, echitabil şi transparent faţă de persoana vizată.”

b). Limitări legate de scop – datele personale trebuie să fie colectate în scopuri bine determinate, explicite şi legitime, iar prelucrările ulterioare nu trebuie să se abată de la aceste scopuri. E important aici să reținem că prelucrarea publica prin arhivare, pentru cercetare ştiinţifică/ istorică sau pentru analize statistice nu se considera ca deviantă de la scopurile iniţiale – așa cum se arată în Art. 89, alin. 1.

c). Reducerea la minimum a datelor – prin acest principiu operatorii sunt avizați de faptul că orice colectare de date personale trebuie foarte bine analizată înainte de obținerea efectivă a datelor, care trebuie să fie cele mai relevante și strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate.

d). Exactitatea informațiilor – operatorii trebuie să se ia toate măsurile pentru a asigura validitatea datelor, iar cele dovedite inexacte trebuie actualizate rapid sau șterse.

e). Limitarea stocării – datele trebuie păstrate fix atâta timp cât sunt necesare pentru pelucrarea asumată. Perioadele mai lungi de stocare sunt excepții asociate cu activități publice de arhivare, cercetare sau statistica, conform Art. 89, alin. 1.

f). Integritate și confidențialitate – iarăși un principiu esențial. Prelucrarea datelor personale trebuie făcută în cele mai proprii condiții de siguranță, care să includă ”protecţia împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale şi împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare”.   Din punctul meu de vedere, acesta este un vortex al GDPR. Cine nu respectă acest principiu este direct expus la breșe de securitate și confidențialitate, fiind un candidat sigur pentru extrem de severele penalități.

Așa cum spuneam și puțin mai sus, în partea introductivă a acestui articol, aceste principii se regăsesc și în legislația actuală. Dacă luăm Directiva 95/ 46 EC la Art. 6 din Capitolul ”Principii legate de calitatea datelor” găsim că datele cu caracter personal trebuie să fie:

a). prelucrate cu bună-credință – conform dispozițiilor legale;

b). colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime – cu același amendament legat de prelucrarea științifică și statistică, dar fără operațiunile de arhivare în interes public prezente în GDPR;

c). adecvate, pertinente şi neexcesive – prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate;

d). exacte şi, dacă este cazul, actualizate –  cu recomandarea ca datele inexacte sau incomplete să fie şterse sau rectificate;

e). stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară – cu completarea legată de condițiile și garanțiile aferente stocării pe termen lung.

Marea diferență față de textul Directivei 95/ 47 apare la Aliniatul 2:

  • În Directiva Comisiei Europene (Art.6, Alin.2) se arată că: ”Operatorul trebuie să se asigure că se respectă alineatul (1)”
  • În GDPR (Art. 5, Alin.2) apare clar principiul responsabilității: ”Operatorul trebuie să fie responsabil de respectarea alineatului (1) şi să poată demonstra această respectare (“responsabilitate”).”

Cu alte cuvinte, cea mai importantă adăugare la GDPR este principiul responsabilității. GDPR vă cere nu numai să respectați principiile – de exemplu, prin documentarea deciziilor luate cu privire la o activitate de procesare, ci și să demonstrați oricând această responsabilitate. Dar, în opinia mea, noțiunea de ”accountability”, introdusă în textul original al GDPR  înseamnă puțin mai mult decât o simplă ”responsabilitate”. Descrierea Cambridge English Dictionary e concludentă pentru asta: ”Someone who is accountable is completely responsible for what they do and must be able to give a satisfactory reason for it”

Mergând la textul legislației naționale, paragraful 2 din Art. 4 nu diferă forte mult de conținutul Art. 5 din GDPR. Astfel, în Legea 677/2001, Art.4, Alin 2. se specifică: Operatorul este responsabil de respectarea alineatului (1) şi poate demonstra această respectare (“responsabilitate”).”

Concluzionând, iată ce am reținut ca extrem de important din capitolul despre Principii (a se vedea GDPR Considerentul 39):

  • Orice prelucrare de date cu caracter personal trebuie să fie legală şi echitabilă.
  • Principiul transparenţei prevede că orice informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar.
  • Persoanele fizice trebuie informate cu privire la riscurile, normele, garanţiile şi drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal şi cu privire la modul în care să îşi exercite drepturile în legătură cu prelucrarea.
  • Scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate trebuie să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la momentul colectării datelor respective.
  • Datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate.
  • Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace.
  • Operatorul trebuie să stabilească termene pentru ștergere sau revizuirea periodică.
  • Datele personale trebuie prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi confidențialitatea, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru prelucrare.

Urmăriți articolele publicate în cadrul inițiativei GDPR Ready! În următorul material ne vom ocupa de Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal – Art. 6 din GDPR.

Articole anterioare:

GDPR explicitat (1): Cine se va supune noului regulament și Unde?

AU MAI RĂMAS: 328 zile

GDPR Ready! este o inițiativă care își propune să asigure un transfer deschis de know-how către toți cei interesați de asigurarea conformității cu Regulamentul Uniunii Europene 679/ 2016, care va intra în vigoare pe 25 mai 2018. Pentru operatorii și procesatorii de date personale obținerea conformității GDPR la nivel organizațional presupune un proces extrem de complex ce începe cu înțelegerea datelor senzitive și a locației lor, accesului la date și procesele de business în care se utilizează. Inițiativa GDPR Ready! își propune să vă ofere accesul deschis la toate resursele necesare pentru înțelegerea implicațiilor noilor prevederi ale acestui Regulament, evaluarea acțiunilor care se impun la nivel de organizație și punerea lor în practică sub cele mai bune auspicii.

După o serie de articole introductive intitulate ”GDPR Ready? AMR 1 an! Cât suntem de pregătiți pentru noul Regulament de Protecție a Datelor Personale?” și ”GDPR Prima sursa de informare Portalul UE” continuăm seria de materiale exploratorii referitoare la noul Regulament EU 2016/ 679 privitor la Protecția Datelor Personale. În articolele menționate am făcut o scurtă analiză asupra  importanței și obiectivelor noului Regulament, o trecere în revistă a direcțiilor de acțiune și o prezentare generală a conținutului site-ului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), respectiv o prezentare a sursei de informare primară: Portalul General Data Protection Regulation, administrat de Uniunea Europeană, care este gândit ca o pagină oficială a regulamentului UE 2016/ 679.

Acestea au fost informațiile generale. Vom continua acum cu o serie de analize și comentarii pe textele extrase din legislația oficială, menite să clarifice acele aspecte practice și de fond pe care orice operator sau procesator de date trebuie să le ia în considerație.

Cine trebuie să fie compatibil GDPR?

Este o întrebare esențială pentru orice companie care vrea să vadă în ce măsură activitățile de prelucrare a datelor personale pe care le derulează se aliniază sau nu cu prevederile noului regulament european.

Potrivit EU 2016/ 679, noile reguli GDPR se aplică “controlorilor/ operatorilor” și “procesatorilor” de date. Cum se definesc aceste noțiuni? Potrivit Art.4, Par.7-10, părțile implicate într-un proces de prelucrare a datelor personale sunt definite astfel:

“operator sau controlor” – persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau alt organism care – singur sau împreună cu altele – stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile şi mijloacele prelucrării sunt stabilite print-o prevedere a Uniunii Europene sau o prevedere a legislației naționale, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi prevăzute în dreptul UE sau în dreptul intern;

“procesator” – persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau alt organism care prelucrează datele cu caracter personal în numele operatorului, printr-o împuterncire de partea acestuia;

“destinatar sau recipient” – persoana fizică sau juridică, autoritatea publică, agenţia sau alt organism căreia (căruia) îi sunt divulgate date cu caracter personal, indiferent dacă este sau nu o parte terţă. Cu toate acestea, autorităţile publice cărora li se pot comunica date cu caracter personal în cadrul unei anumite anchete în conformitate cu dreptul UE sau cu dreptul intern nu sunt considerate destinatari; prelucrarea acestor date de către autorităţile publice respective respectă normele aplicabile în materie de protecţie a datelor, în conformitate cu scopurile prelucrării;

“parte terţă” – o persoană fizică sau juridică, autoritate publică, agenţie sau organism, altul decât persoana vizată, operatorul, persoana împuternicită de operator şi persoanele care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, sunt autorizate să prelucreze date cu caracter personal;

Dar ce se înțelege prin ”persoana vizată”? Pentru acest termen nu am găsit o definiție explicită în Regulament, dar putem presupune în mod implicit că:

persoana vizată ” – este persoana fizică ale căror date personale sunt supuse prelucrării. Adică este chiar persoana pentru care a fost construit întregul mecanism GDPR. Prin persoană fizică se înțelege orice individ în viața, care conform Art.1 are dreptul la:

  • Protecția datelor cu caracter personal
  • Protecția prelucrării datelor cu caracter personal
  • Libera circulație nerestricționată a datelor cu caracter personal în cadrul UE

Revenind la noțiunile de operator și procesator, dacă sunteți un operator de date personale GDPR preia vechile obligații legale specifice activității derulate, venind cu noi cerințe precum:

  • obligativitatea de a păstra evidența datelor cu caracter personal și a activităților de procesare
  • răspundere juridică semnificativă dacă sunteți responsabil pentru o încălcare.

Rețineți că un operator nu este scutit de obligații în cazul în care colaborează cu un procesator de date.

Care este acoperirea geografică a GDPR?

Una dintre noutățile regulamentului o constituie extinderea ariei geografice de aplicabilitate. Noile reglementări nu se aplică numai prelucrărilor efectuate de organizații care operează în cadrul UE, ci sunt extinse și asupra oricărei organizații din afara UE care oferă bunuri sau servicii persoanelor fizice din UE.

Conform Art.3 – Domeniul de aplicare teritorial, noul regulament ”se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul activităților unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii.”

Ce fel de activități de prelucrare sunt supuse acestor reguli? GDPR se aplică ”prelucrării datelor cu caracter personal ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activitățile de prelucrare sunt legate de:

  • oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăţi de către persoana vizată;
  • monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii.

Totodată, regulamentul se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către un operator care nu este stabilit în Uniune, ci într-un loc în care dreptul intern se aplică în temeiul dreptului internațional public.

O mai bună explicitare despre prevederile Art.3 pot fi găsite în considerentele publicate în prima parte a documentului oficial EU 2016/679, unde se spune că:

Considerentul 22: ”Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul activităților unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator din Uniune ar trebui efectuată în conformitate cu prezentul regulament, indiferent dacă procesul de prelucrare în sine are loc sau nu în cadrul Uniunii. Sediul implică exercitarea efectivă şi reală a unei activităţi în cadrul unor înţelegeri stabile. Forma juridică a unor astfel de înţelegeri, prin intermediul unei sucursale sau al unei filiale cu personalitate juridică, nu este factorul determinant în această privinţă.”

Considerentul 23: ”Pentru a se asigura că persoanele fizice nu sunt lipsite de protecţia la care au dreptul (…) prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care activităţile de prelucrare au legătură cu oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate, indiferent dacă acestea sunt sau nu legate de o plată. Pentru a determina dacă un astfel de operator sau o astfel de persoană împuternicită de operator oferă bunuri sau servicii unor persoane vizate care se află pe teritoriul Uniunii, ar trebui să se stabilească dacă reiese că operatorul sau persoana împuternicită de operator intenţionează să furnizeze servicii persoanelor vizate din unul sau mai multe state membre din Uniune. Întrucât simplul fapt că există acces la un site al operatorului, al persoanei împuternicite de operator sau al unui intermediar în Uniune, că este disponibilă o adresă de e-mail şi alte date de contact sau că este utilizată o limbă folosită în general în ţara terţă în care operatorul îşi are sediul este insuficient pentru a confirma o astfel de intenţie.”

Considerentul 24: ”Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui, de asemenea, să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care este legată de monitorizarea comportamentului unor astfel de persoane vizate, în măsura în care acest comportament se manifestă pe teritoriul Uniunii. Pentru a se determina dacă o activitate de prelucrare poate fi considerată ca “monitorizare a comportamentului” persoanelor vizate, ar trebui să se stabilească dacă persoanele fizice sunt urmărite pe internet, inclusiv posibila utilizare ulterioară a unor tehnici de prelucrare a datelor cu caracter personal care constau în crearea unui profil al unei persoane fizice, în special în scopul de a lua decizii cu privire la aceasta sau de a analiza sau de a face previziuni referitoare la preferinţele personale, comportamentele şi atitudinile acesteia.”

Considerentul 25: ”În cazul în care dreptul unui stat membru se aplică în temeiul dreptului internaţional

public, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unui operator care nu este stabilit în Uniune, ci, de exemplu, într-o misiune diplomatică sau într-un oficiu consular al unui stat membru.”

Vom continua explicitarea GDPR în articolele următoare. Urmăriți articolele și activitățile derulate în cadrul inițiativei GDPR Ready!

Articole anterioare:

%d bloggers like this: