România nu a ieșit din Criza de Inovație

Innvation Cover

Iată un foarte interesant studiu făcut anual de Comisia Europeană în privința capacității de inovare a statelor membre. Rezumându-ne numai la rezultatele referitoare la România, concluzia generală este că suntem cam leneși… din punct de vedere inovativ.

Raportul CE ne ia mai cu binișorul: ”Romania is a Modest Innovator” Performanțele monitorizate în cadrul unui index de inovare arată o creștere gradată până în anul 2010, după care urmează declinul…  Capacitatea de inovare din 2015 este la un nivel semnificativ mai mic decât cea din 2008.

European Innovation Scoreboard (EIS)

EU Innovation Scoreboard

Sursa: European Innovation Scoreboard

Cunoscut anterior sub numele Innovation Union Scoreboard, European Innovation Scoreboard (EIS) este un instrument de monitorizare a nivelului de adoptare a inovației în toate statele UE. EIS oferă o analiză comparativă a performanței inovării în statele membre ale UE, dar și în alte țări europene sau la vecinii din regiune. EIS evaluează punctele forte și cele slabe ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice zonele în care trebuie să acționeze.

Raportul realizat pentru European Innovation Scoreboard 2016 relevă o Europă preocupată să ajungă din urmă marii lideri ai inovării la nivel mondial. Dar rata de inovare este încă scăzută la nivelul UE din cauza volumului redus de investiții și a unor condiții restrictive care afectează în special IMM-urile.

Suedia este lider autoritar al inovării în UE urmată de Danemarca, Finlanda, Germania și Olanda. Cele mai rapide rate de creștere a inovației se pot observa în Letonia, Malta, Lituania, Olanda și Regatul Unit.

Mult sub media UE

Innovation Index

Sursa: European Innovation Scoreboard 2016

La fel ca pentru fiecare țară, UE a urmărit îndeaproape evoluția indicelui de inovare și pentru România. De-a lungul timpului, performanța relativă de inovare a României s-a depreciat de la 50% în 2008 la 34,4% în 2015 (procentele sunt în raport cu media europeană). România se poziționează cu mult sub media Uniunii Europene aproape la toate dimensiunile și toți indicatorii. Cele mai slabe performanțe sunt atribuite spiritului antreprenorial (din perspectiva dimensiunilor relative) și cererilor de brevete PCT (în termeni de indicatori).

România este apropiată totuși de media UE la un număr de indicatori, cu ar fi ponderea tineretului cu studii secundare de nivel superior, exporturile de produse high-tech sau ocuparea forței de muncă în firmele cu creștere rapidă în sectoare inovatoare.

Procentual, cele mai mari creșteri se observă pe dimensiunea resurselor umane (4,4%), iar ca indicatori la veniturile din licențe și venituri din străinătate (17%), proiecte și  modele comunitare (14%).

Cele mai puternice scăderi ale performanței sunt observate la investițiile de capital (-23%) – de ce oare?, la cota de vânzări a produselor noi din inovații (-21%), la cheltuielile de inovare non-R&D (-17%), la  IMM-urile inovatoare in-house (-17%), sau la IMM-urile cu inovații de produs sau de proces (-17%).

Ce concluzii putem trage de aici?

Iustin Capra

Marele inventator Iustin Capră

Ca nivel general de inovație suntem sub anul 2008, adică începutul marii crize… Criză care încă ne dă dureri de cap în destul de multe sectoare.

Leneși nu suntem, și nici proști. O serie întreagă de dovezi susțin acest lucru. Stăm destul de bine încă la resursele umane, la exportul de software și la nivelul de ocupare a forței de muncă din sectoarele cu putere mare de absorbție a inovației.

Cel mai prost stăm la investițiile de capital. Cam toți investitorii tradiționali și-au pierdut suflul și curajul. Prea mult au riscat. Prea mult au pierdut. O altă zonă nevralgică este incapacitatea noastră de a ne vinde inovația. Știm și vedem o serie întreagă de inventatori care mor de foame, în ciuda medaliilor cucerite la concursurile internaționale. Ar putea fi sursa unei campanii CSR: 2% pentru reabilitarea creierelor din România.

Ce au suedezii, danezii sau  finlandezii și noi nu avem? Ca să nu mai vorbim de nemți… Pe ei îi ajută vopseaua… În anii 90 se tot vorbea de modelul suedez. În timp s-a dovedit că nu e suficient numai modelul. E nevoie și de suedezii care să îl pună în aplicare…

Acum la modă e modelul portughez, urmat ce cel islandez. Două exemple clare și dure de pragmatism și răutate canalizată către un obiectiv. Obiectivele noastre care sunt? ”Răutatea” noastră unde e?

Astăzi, ”Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși a reușit să polarizeze atenția societății. Când vom vedea un mare banner pe clădirea Guvernului: ”Inovațiile inventatorilor români sunt ale tale, așa cum și țara asta e a ta.” ?

Advertisements

About Radu Crahmaliuc
Independent IT&C analyst, GDPR advisor, digital transformation & Cloud computing evangelist, start-ups developer, freelancer, storyteller, events moderator & keynote speaker

2 Responses to România nu a ieșit din Criza de Inovație

  1. Pingback: BACK TO CLOUD | cloud☁mania

  2. Pingback: Top cloud☁mania Articles in 2016 | cloud☁mania

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: