Cât suntem de pregătiți pentru ampla transformare digitală a economiei? Care este impactul noilor tehnologii în business? Cum ne afectează acest amplu proces de transformare viața de fiecare zi? De ce, în ciuda tuturor investițiilor și a eforturilor depuse, încă se mai stă la coadă la sediile administrațiilor financiare, la pașapoarte sau la permisele auto? De ce, în pofida faptului că industria de IT si-a demonstrat contribuția strategică la PIB și avem cea mai mare viteză la Internet din Europa, suntem încă pe ultimul loc la nivelul de alfabetizare digitală?

Despre toate acestea și despre multe alte subiecte adevărate am discutat pe 23 Noiembrie la cea de-a 22-a ediție (Romanian Computer Show)

Valoarea ROCS-ului nu constă doar în faptul că este cel mai longeviv și mai tradițional eveniment B2B de pe piața IT, organizat de cei mai experimentați specialiști în IT media; ROCS-ul este printre puținele, dacă nu singurul, eveniment public în care lucrurile se discută ”pe bune”. Valoarea unui eveniment este conferită în primul rând de calitatea speaker-ilor, de temele abordate, dar și de valoarea și reprezentativitatea participanților. La ROCS nu numai că au venit să vorbească oameni cu o mare experiență de piață, care chiar știu cum stă treaba cu transformarea, care au trăit transformarea și care se lovesc zilnic de problemele generate de transformarea digitală a României, dar și un public participant matur, care a interacționat deschis, critic și constructiv cu prezentatorii.

Un alt punct forte al ROCS-ului din acest an a fost faptul că, spre deosebire de alte ediții sau de multe alte evenimente care s-au întâmplat în ultima vreme, s-a bucurat de participarea unor reprezentanți cheie ai autorităților guvernamentale, oameni care deși și-au început activitatea publică relativ recent, au o mare experiență de piață și s-au implicat rapid în amplele proiecte de transformare. Și mă refer aici la una dintre primele prezențe într-un eveniment de business a lui Cristian Cucu, proaspăt numit în funcția de CIO al Guvernului României și a lui Tudor Oprea, membru al grupului de consilieri care coordonează proiectul GovITHub.

În plus, la panelul de discuții care s-a axat pe tema transformărilor digitale au participat reprezentanți au unor alte organizații guvernamentale precum Alexandru Groșeanu – președintele Centrului de Studii pentru Securitate, Managementul Crizelor si Prevenirea Conflictelor și Toma Cîmpeanu – director executiv al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), dar și reprezentanți cu experiență ai industriei IT din România precum Marian Popa – General Manager DB Global Technology, Gabriel Marin, General Manager Omnilogic, Eugen Schwab-Chesaru, Group Vice President – Research, Vice President – Central & Eastern Europe PAC (Pierre Audoin Consultants), Cristian Vasile – Managing Director ESRI Romania și Maryo Fiscuteanu  – Manager InfoWorld.

Mihaela Gorodcov – director iBusiness Romania și Romulus Maier – general manager Agora Group au fost gazdele panelului de discuții. Ca și la alte ediții, m-am bucurat de privilegiul de a fi co-moderator și speaker, cu o temă legată de strategia de adopție a tehnologiilor Cloud Computing.

Una dintre tematicile cele mai fierbinți, abordată de participanții de la ROCS 2016 a fost protecția datelor personale. Adoptat de către Parlamentul European în primăvara acestui an, General Data Protection Regulation — GDPR) este un regulament la care toți membrii UE trebuie să se alinieze până pe 25 mai 2018. Consolidarea și aplicarea măsurilor legate de buna adoptare a acestui regulament la nivel național sunt deja priorități pe agenda noului CIO guvernamental. ”Nerespectarea noului Regulament de protecția datelor personale va avea consecințe dramatice pentru orice companie sau organizație care nu va îndeplini criteriile necesare până la data stabilită, iar amenzile sunt uriașe,” a precizat Cristian Cucu în intervențiile sale de la ROCS.

Alte teme de discuție s-au concentrat pe activitatea și proiectele derulate în cadrul inițiativei GovITHub. Pentru cei care nu au auzit încă de acest proiect, GovITHub este un program guvernamental dezvoltat împreună cu sectorul privat și mediul antreprenorial în scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei. Programul reunește tineri și specialiști din mediul de business într-un cadru instituțional, pentru a găsi împreună soluții tehnologice de simplificare și digitalizare a administrației publice. Specialiști din mediul IT – programatori, designeri, manageri de proiect, antreprenori în domeniu etc., s-au alăturat decidenților din administrația publică centrală pentru a încerca simplificarea interacțiunii cu cetățenii prin digitalizare, dar și pentru a aduce un plus de inovație în acest domeniu dezvoltând servicii noi sau lucrând la îmbunătățirea celor existente, așa cum se specifică pe site-ul oficial http://ithub.gov.ro/.

Vestea bună este că foarte mulți tineri specialiști au dorit să se înroleze în acest program ca membri sau ca voluntari și că programul se poate lăuda deja cu primele proiecte definitivate precum: Rezidențiat 2016 – Extinderea funcţionalităţilor sistemului informatic folosit în cadrul examenului de rezidenţiat, RENSA – Registrul Electronic Național de Screening Auditiv sau desprevaccin.ro – pagină Web ce îşi propune să devină principala sursă de date pentru vaccinurile esenţiale folosite în România. Proiectele abordate și stadiul de realizare a acestora pot fi consultate pe site-ul oficial:  http://ithub.gov.ro/proiecte/

Alte probleme de larg interes discutate la ROCS 2016 și asupra cărora voi mai reveni și în alte articole, sunt legate de poziționarea industriei IT din România, care va continua să joace și în viitor rolul de locomotivă în amplul proces de transformare digitală. Eugen Schwab-Chesaru de la PAC a atras atenția asupra importanței prelucrării și interpretării corecte a datelor. Nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de trendul pozitiv al indicatorilor economici. Multe dintre cifrele macroeconomice actuale se bazează pe proiecții virtuale, multiplicări de date și estimări care nu corespund cu realitatea.

În era în care noua putere este cunoașterea iar combustibilul progresului economic este informația, toate sistemele naționale trebuie să valorifice inovațiile din domeniul colectării și stocării datelor.  Volume mari de date sunt achiziționate și insuficient valorificate în toate sistemele publice, de la evidența personală, la datele medicale, școlare sau gestionarea terenurilor și  bunurilor imobiliare. Există încă centre de date insuficient utilizate care pot asigura funcționalitățile vitale de analiză și predicție specifice fiecărei industrii, dar și la nivel de țară. Toate tehnologiile moderne incorporate de soluțiile de tip Cloud, Big Data& Analytics, Internet of Things sau Mobile există deja în România, după cum există și furnizorii de servicii care să faciliteze adopția acestora.

O bună parte din discuții s-au referit la potențialul de resurse tehnice al României, renumită pentru numărul și calitatea specialiștilor în informatică. Dar abilitățile native trebuie susținute în continuare în programe coerente care să înceapă încă din școli și universități și care să continue cu toate etapele de formare profesională și la nivelul tuturor industriilor. Informatica în acest moment nu mai este un avatar elitist și nici o comoditate, ci a devenit un imperativ de business.

Din luările de cuvânt individuale din cadrul mesei rotunde am reținut pledoaria pentru un bun management și pentru implicarea echipelor de dezvoltare în tot procesul de realizare a unui produs informatic – susținută de Mike Popa de la DB Global Technology, problemele existente în domeniul prelucrării și utilizării eficiente a datelor geospațiale enumerate de Cristian Vasile de la ESRI, precum și greutățile implementării unor soluții informatice la scară națională sau locală, datorită disfuncțiilor din domeniul sănătății – amintite de Maryo Fiscuteanu de la Info World.

O notă aparte pentru prezentarea extrem de pragmatică și de bine argumentată susținută de Gabriel Marin de la Omnilogic. Multe dintre problemele actuale ale României au rădăcini care nu țin de sisteme sau de guvernare. În continuare România trebuie să își găsească o identitate ca țară, de la economic, la politic și social. În cadrul acestei continue transformări digitale, industria locală de IT va avea un rol strategic de driver. Dar pentru a-și putea pune în valoare potențialul, statul va trebui să acorde și producătorilor și furnizorilor se servicii autohtoni cel puțin aceleași facilități financiare, logistice și operaționale care în prezent sunt alocate cu precădere marilor companii multinaționale.

Pentru toate acestea este nevoie de o viziune managerială coerentă, de determinare și mai ales de continuitate pentru a se realiza toate imperativele actuale. Căci în epoca cunoașterii și a transformărilor digitale orice proiect informatic nu mai reprezintă de loc un simplu proiect IT ci adresează toate liniile de business și nivelele decizionale ale unei organizații, precum și ecosistemul acesteia.

Concluzionând, se pare că lucrurile încep să se miște și în România. În ciuda dezvoltării haotice și insulare sistemele informatice din ministere vor trebui să se alinieze normelor impuse de reglementările Comisiei Europene. Multe disfuncționalități ale acestor sisteme sunt datorate unei pregătiri insuficiente a celor care introduc sau trebuie să opereze cu aceste date. Se simte nevoia unui amplu proces de perfecționare a aptitudinilor digitale a tuturor celor implicați în utilizarea acestor sisteme, de la funcționarii din ministere, la funcționari publici, medici, profesori, transportatori sau agricultori…

Până atunci vom mai avea bătăi de cap și vom mai sta și pe la cozi, dar important este că autoritățile sunt conștiente de aceste imperative și au creat deja o serie de structuri necesare în amplul proces de digitalizare a României.

Continuitatea programelor demarate de actualul Guvern și respectarea termenelor impuse de Uniunea Europeană vor trebui să fie principalele preocupări și după alegeri, indiferent de câștigători  și de coalițiile de guvernare.