IDC Security Roadshow 2017; in Bucharest a Real Show!

 

Keeping the same direct dialogue style from announcing article “IDC Roadshow 2017 is coming in Bucharest”, I want to ask yesterday participants if all I promised was happen. Did you think my participation invitation arguments have not been confirmed by the event? Anyone is free to complain posting personal opinions on the comments area… What I want, and I consider it more important, is to show those who could not come, what they had to lose…

So, it was 2017 edition of IDC Roadshow, and Bucharest was the 10th location in CEE region. I don’t know what’s happening in other cities, but I can confirm in Bucharest it was a real show! And here are my key arguments:

First, through the new approach to IT security issues, a field where never-ending novelty is no longer new… We are in a multi-platform era and any CISO should think to data security challenges from duality perspective.  How to improve security posture and resource efficiency at the same time. Data protection is at the same time a management and an IT challenge, covering a lot of vulnerabilities points from access controls and privileged user management, to data encryption and prevention, to policy and compliance deploying, and development of an effective data security culture for the whole company.

Second, the Conference Agenda, which balanced and alternated in a natural way keynotes speeches and new security concepts (Mark Child – CEE Security Practice Lead IDC, Liviu Stoica – president Agency for Romanian Digital Agenda, Gabriel Nicolaescu – Novatech, Puiu Leontescu – Palo Alto Networks, Marian Gheorghe – Telekom)  with discussion panels (CISO perspective: CEC Bank, Omniasig VIG, Dacia Renault and Client and the Vendor: Urgent Targus, Novatech, Palo Alto Networks) , live demo  and two dedicated breakout sessions focusing on of hottest  subject of the moment: The WannaCry Impact for security industry and the new EU regulation 2016/ 679 concerning the personal data privacy (GDPR).

Third, the professional quality of the speakers and discussion panels participants. Personal, for me, it was a very nice surprise to hear and to meet top-level professionals, with long-time and rich expertise in their activity areas like Gabriel Nicolaescu – BDM Novatech, Puiu Leontescu – System Engineer Palo Alto Networks, Cristina Metea – Legal Adviser Microsoft Romania, Catalina Dodu – Country Manager Atos Romania, Adrien Viaod – Field Application Engineer Kingston, Emil Gagala – Network and Security Architect VMware, and Alex Balan – Chief Security Researcher Bitdefender.

Fourth, and somewhat related to the previous one, was the active presence with presentations and especially comments on the personal experience of a very representative CISO & CIO pool, from all essential industries for protecting information, like banking (Razvan Grigorescu – Information Security Manager/ CISO CEC Bank, Cristian Goiceanu – CSO & Executive Director, BCR, and Andrei Vilcan – Head of Information Security, Banca Transilvania),  insurance (Adrian Baciu – CISO Omniasig VIG), manufacturing (Daniel Dinu – CISO Dacia Renault), utilities (Eusebiu Rotaru – IT Infrastructure Manager Electrica Distributie), telecom (Marian Gheorghe – Business Segment ICT and Sales Key Accounts Director Telekom) and logistic services (Marian Pletea – CIO Urgent Cargus), until to the governmental representatives (Liviu Stoica – President. Agency for the Romanian Digital Agenda).

Fifth, the professional involvement of IDC staff, which well managed a very difficult event. I know from my own experience the necessary efforts to better organize such international event. It was a nice surprise for me to note the professional infusion brought by the new team of  IDC Romania, active represented during all-conference by Alina Georgescu – Country Manager and Razvan Savu – Senior Consultant & Senior Research Analyst. Besides the effervescence of the young team, a great value contribution to the event success was conferred by the presence of Mark Child, a regional information security expert with a rich experience in IDC’s research projects since 2004.

So, is not time and space to write here more details about the Roadshow presentations. This will be included in next articles. What I consider important to point here are three moments with large impact for all audience.

The hacking live demo sustained by Senior Information Security Consultants Gabriel Avramescu from Bucharest and Radu Stăneascu from Bruxelles show us how simple is for a hacker to penetrate our computers and to destroy/ steal critical data, by a simple access on a malicious site. It was a very simple technical live demo showing how easy is for any medium experienced hacker to penetrate our systems In the absence of elementary protection measures and cyber security culture.

Another interesting moment was the discussions panel moderated by Razvan Savu from IDC, dedicated to a real case: the business transformation process faced by Urgent Cargus, a former Romanian company acquired by Deutsche Post DHL in 2008.  Operational problems and the challenges caused by the lack of integration of the platforms and systems was the main discussion subjects, and in the same time, the challenging issues opened by Marian Pletea – CIO Urgent Cargus to Gabriel Nicolaescu from Novatech, and Puiu Leontescu from Palo Alto Networks. Both specialists offered their general strategy for the concrete case solving, commented and amended by the Urgent Cargus CIO.

Finally, a few words about a special panel session dedicated to GDPR, moderated by Andreea Lisievici – Data Privacy Lawyer and having as guests Cristina Metea from Microsoft, Catalina Dodu from Atos, and  Cristian Goiceanu – CSO & Executive Director at BCR. As I know it was one of the first UE regulation debate sustained by private company representants, included in a security conference. After a short introduction in the new GDPR regulation made by Andreea Lisievich, participants discussed the vital importance for any company to become compliant with this regulation. Special attention has been given to the new provisions of the regulation that will enter into force on May 25, 2018, and what attitude must be adopted by any company operating with personal data to comply with the new provisions. Other important issue discussed:

  • Errors of interpretation that may arise from the current Romanian translation of the Regulation
  • What are personal data involved
  • Who and How is processing personal data
  • Which are the situations a DPO role is necessary?
  • Which competencies should a DPO have?
  • How important are the data incidents announcements
  • When is necessary to announce the citizens about a possible personal data incident?
  • How should citizens react when they receive a possible incident notification?
  • Which are specific problems for a Cloud services provider?
GDPR is a big challenge for any personal data operating companies. There are a lot of unclear issues related to “What we have to do” action plan. Follow the actions proposed by the GDPR Ready initiative to get answers to the issues raised by personal data processing compliance in real time.

 

Concluding, IDC Security Roadshow, 2017 edition was something new. A new event concept for a very sensitive subject: information security. A well balanced and interesting Agenda. A very high professional level of participants. professional high level. A very representative presence of big companies CISO. A very important contribution to IDC organising team during all the event.

The Digital transformation hurricane is involving a lot of new technologies, opening the Pandora’s Box for a lot of new threats to cyber security. In order to prevent and to limit any vulnerability, important is to know this threat, to manage the associated risks, to develop a company culture for data protection, and to implement a business continuity strategy.  

Advertisements

Cu ochii catre viitoarea piata unica digitala, Parlamentul European voteaza reforma protectiei datelor propusa acum 4 ani

Photo Source: Pixabay

Joi 14 Aprilie 2016 va rămâne o zi memorabilă în istoria digitală a Europei. Un mare pas înainte către mult dorita Piață Digitală Unică, program care a preluat din mers demersurile pentru Agenda Digitală Europeană. Noile norme europene de Protecție a Datelor Generale au primit aprobarea finală. Noile reglementări stabilesc de asemenea standardele minime privind utilizarea datelor de către poliție și în scopuri judiciare.

Parlamentul European a votat noua legislație privind Protecția Datelor la doar două zile după ce s-a primit unda verde de la Comisia Libertăților Civile (LIBE). Cu toate acestea, noua legislație s-a evidențiat ca una dintre cele mai îndelung dezbătute reglementări legislative europene, aprobarea finală venind la mai mult de patru ani de la propunerea lansată de Viviane Reding, fostul comisar european pentru justiție, in ianuarie 2012.

Ce este programul Digital Single Market?

Înlocuind tradiționalul program UE axat pe Agenda Digitală, noua strategie Digital Single Market reprezintă principalul program al Comisiei Europene de focalizare pe dezvoltarea digitală. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Strategia Digital Single Market este bazată pe următoarele direcții strategice: ⇒Facilitarea accesului online la bunuri și servicii digitale; ⇒Un mediu emulativ pentru rețelele și serviciile digitale; ⇒Transformarea Digitală ca driver de creștere economică.

Noua legislație va înlocui actuala directivă privind protecția datelor, care datează din 1995 când Internetul era încă într-o fază incipientă, cu un regulament general prin care se dorește ca cetățenii unei Europe digitale să beneficieze de mai mult control asupra propriilor lor informații private.

“Noile norme garantează dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal pentru toți. General Data Protection Regulation va contribui la stimularea pieței unice digitale din UE prin promovarea încrederii în serviciile online de către consumatori și securitate juridică pentru întreprinderi, bazate pe reguli clare și uniforme “, se afirmă într-o declarație comună semnată de Frans Timmermans – prim vicepreședinte al Comisiei Europene, Andrus Ansip – vice-președinte responsabil cu programul Digital Single Market și Věra Jourová – comisar pentru justiție, protecția consumatorilor și egalitatea între sexe în cadrul CE. “Aceste reglementări sunt în beneficiul tuturor celor din UE. Persoanele implicate trebuie să știe care sunt drepturile lor și să știe cum să-și apere drepturile în cazul în care simt că acestea nu sunt respectate. “

Noile norme europene privind Protecția Datelor includ prevederi referitoare la:

  • data privacy-policy

    Photo Source: Pixabay

    dreptul de ”a fi uitat”;

  • “consimțământ clar și afirmativ” la prelucrarea datelor cu caracter personal de către persoana în cauză;
  • dreptul de a transfera datele către un alt furnizor de servicii;
  • dreptul de a ști când datele au fost piratate;
  • asigurarea că politicile de confidențialitate sunt explicate într-un limbaj clar și ușor de înțeles;
  • o aplicare mai strictă și amenzi de până la 4% din totalul cifrei de afaceri anuale la nivel mondial al firmelor, ca un factor de descurajare pentru încălcarea regulilor.

În practică, UE speră că noile reglementări vor oferi cetățenilor din toate cele 28 de state membre, mai multe informații cu privire la modul în care sunt prelucrate datele personale, prezentate în mod clar și pe înțelesul tuturor.

logo_it_trendsMai multe despre prevederile noilor normative pentru organizatii, care sunt pedepsele celor care le incarca si cum pot fi folosite datele judiciare de catre politie si sistemul judecatoresc, cititi în forma integrala a articolului ”Parlamentul European aprobă reforma Protecției Datelor pentru era digitală”, publicat în revista IT Trends.

Sigur că avem mare nevoie de Alfabetizare Digitală!

Digital Europe Banner

Source: World Economic Forum

Într-un articol scris anul trecut, tot cam pe vremea asta (Avem încă nevoie de alfabetizare digitală?), îmi exprimam mirarea în legătură cu concluziile rapoartelor DESI (Digital Society and Economy Index) și ”Cloud computing for business yet to go mainstream in the EU” publicate de Comisia Europeană, respectiv EUROSTAT. În ambele analize România apărea pe ultima poziție în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană. Ei bine, anul acesta nu mai sunt uimit… În recentul raport DESI: ”How digital is your country? New figures show action needed to unlock Europe’s potential”, România se află tot pe ultima poziție, dar suntem lăudați pentru că am făcut progrese și suntem incluși în plutonul țărilor Catching-Up, cu o creștere peste media europeană.

Principala concluzie a studiului DESI 2016 este că, în pofida unui oarecare progres legat de o creștere a conectivității în zona publică, fenomenul de transformare digitală a Europei decurge foarte încet.

Împreună către o Piață Digitală Unică

Înlocuind tradiționalul program UE axat pe Agenda Digitală, noua strategie Digital Single Market reprezintă principalul program al Comisiei Europene de focalizare pe dezvoltarea digitală. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Strategia Digital Single Market este bazată pe următoarele direcții strategice:

Noile clustere ale țărilor din UE

Indexul European general a progresat la o valoare de 0.52 in 2016, față de 0.50 anul trecut. Ce reprezintă această creștere de două zecimi de index DESI? Comisia Europeană apreciază că principalele dimensiuni unde s-au înregistrat progrese în ultimul an sunt Conectivitatea și Integrarea Tehnologiilor Digitale. Pentru o mai buna apreciere a evoluțiilor individuale, începând cu acest an a fost gândit un grafic care are ca axe Creșterea și Scorul, unde mediile europene delimitează 4 cadrane. Fiecare dintre acestea găzduiesc clustere de țări ierarhizate în felul următor: :

Clusters

Clusterele țărilor din UE. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016

Running ahead: Austria, Estonia, Germania, Malta, Olanda și Portugalia – adică țările cu cea mai rapidă creștere și cu scoruri peste media UE;

Lagging ahead: Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Suedia și Regatul Unit – țări cu scoruri mai mari decât media EU dar cu o creștere mai domoală;

Catching up: Spain, Croația, Italia, Letonia, România și Slovenia – țări aflate în creștere mai accentuată dar cu scoruri sum media UE;

Falling behind: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Franța Ungaria, Polonia și Slovacia – țătile cu sreștere și scor mai mici decât media UE.

 

compared

Evoluția scorului DESI în 2015-2016. Sursa: Comisia Europeană

 

Ce este Digital Economy and Society Index?

Digital Economy and Society Index (DESI) este un instrument online ce își propune să măsoare progresul făcut de către țările membre ale Uniunii Europene către o societate bazată pe economie digitală. DESI este un indice compozit bazat pe cinci direcții principale care împreună reunesc peste 30 de indicatori:

DESI

Principalele domenii de dezvoltare ale DESI

Conectivitatea: cât de dezvoltate sunt rețelele de comunicații de bandă largă;

Capitalul uman/ Abilitățile digitale: o estimare a abilităților digitale deținute de populație și de forța de muncă;

Utilizarea Internetului: cât de populare sunt activitățile online, de la știri la banking sau cumpărături;

Integrarea tehnologiilor digitale: cum sunt asimilate de către comunitățile de business principalele tehnologii digitale precum: facturarea electronica, serviciile Cloud, comerțul online și altele;

Servicii publice digitale: nivelul de penetrare a servicilor online, de la e-government la e-health.

La calcularea valorii de index pentru o țară, fiecărui set și subset de indicatori îi este atribuită o pondere de către experții Comisiei Europene. Conectivitatea și abilitățile digitale  (‘capitalul uman’) sunt considerate ca fundații ale indexului DESI, fiecare având o pondere de 25% la scorul general, a cărui valoare maximă este 1. Integrarea tehnologiilor digitale reprezintă 20%, iar activitățile online (‘gradul de folosire a Internetului’) și serviciile publice digitale contribuie fiecare cu 15% la scorul general.

Care este valoarea digitală a României?

România are un punctaj global de 0,35 și se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE. Uitându-ne la diagrama pentagonală a celor 5 direcții analizate de DESI, putem face o estimare rapidă a poziționării României în raport cu media țărilor din clusterul Catching-Up si cu media UE:

Romania DESI diagram

Valorile de Index ale Romaniei pe cele 5 directii DESI, comparate cu media EU si media clusteruui Catching-Up

Conectivitatea – este de departe direcția la care stăm cel mai bine, cu un scorul de 0.5 (poziția 23 pe ansamblul UE), sensibil egal cu cel al mediei pe cluster (0,51), dar totuși sub media UE (0,6).

Principalele probleme de rezolvat în privința Conectivității sunt creșterea nivelului de acoperire pentru rețelele de bandă largă (89% față de media UE de 97%) și creșterea numărului de abonați la rețele broadband fixe (60%, mult sub media UE de 72%).

În ciuda unei concurențe acerbe a furnizorilor de servicii, se pare că unul dintre factorii care frânează rata abonamentelor este legat de prețul încă destul de ridicat al serviciilor în raport cu venitul brut…

Cel mai bun subdomeniu cu care ne putem lăuda este viteza accesului la Internet. Cele 63% atribuite abonamentelor fixe la bandă largă ne poziționează pe locul 2 la nivelul UE, după Belgia și mult mai bine decât media de 30% pentru UE.  Interesant de urmărit care vor fi progresele înregistrate în urma recentelor măsuri adoptate de ANCOM la nivelul pieței de bandă largă fixă.

Capitalul uman/ Abilitățile digitale – în ciuda unui progres minimal și a strădaniilor simpaticului cioban Ghiță, doar 52% dintre români accesează în mod regulat Internetul, față de o medie de 76% pe UE. Aproape o treime dintre români nu au deschis niciodată un browser de Internet, ceea ce ne poziționează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu numai 26% abilități digitale.

Nici din perspectiva forței de muncă nu stăm mai bine, căci doar 46% din populația activă posedă abilități digitale, ceea ce poate fi o barieră în dezvoltarea economică a țării. Îmbunătățirea deprinderilor digitale se poate face prin generarea mai multor joburi de profil sau cel puțin prin introducerea unor activități specifice în joburile existente. Acolo unde este cazul și acolo unde se poate.

Adevărata noastă frustrare apare atunci când vorbim despre specialiștii IT, unde ne situăm abia pe locul 21 între țările UE, cu doar 2,7% IT-iști din totalul forței de muncă. Puțin mai bine suntem poziționați la nivelul absolvenților STEM (Science, Technology and Mathematics), unde cu o populație de 1.7% dintre românii cu vârstă cuprinsă între 20 și 29 de ani ne situăm pe locul 15 între țările UE. De comentat totuși ca la capitolul specialiști datele s-ar putea să fie cam vechi, indexul DESI fiind bazat pe informații din anii 2012-2013… s-ar putea totuși ca aici să stăm ceva mai bine…

Folosirea Internetului – e bazată pe o serie de activități online unde media de 0,34 nu numai că ne apropie de media UE (0,45), dar suntem departe și de media țărilor din cluster (0,4).

Potrivit datelor DESI, 67% dintre români citesc noutățile online, 46% ascultă muzică sau se uită la filme, 36% descarcă filme online, iar 42% comunică pe Internet. Dar, Surpriză!: De departe cel mai bine ne poziționăm la folosirea rețelelor sociale, unde pentru un segment al populației cuprins între 16 și 74 de ani (?!) suntem pe locul 3 în UE, cu un index de 78%, față de media europeană de 63%. Dar deși ne place să pierdem mult timp în social media, doar 9,6% dintre noi folosesc în mod regulat servicii bancare online și doar 18% cumpărăm de pe Internet, ceea ce ne descalifică din nou, coborându-ne pe pozițiile 27 și 28 din UE. Un comportament destul de contradictoriu din care reiese că băncile și magazinele online ar trebui să investească ceva mai mult în alfabetizarea utilizatorilor și în crearea deprinderii de folosire a mediilor digitale.

Integrarea tehnologiilor digitale – este o altă direcție de evaluare DESI care nu ne favorizează. Media de 0,2 ne coboară iarăși pe ultima poziție, la mare distanță de media UE (0,36), dar și de media țărilor din cluster (0,31).

O adevărată economie digitală se bazează pe implementarea unor serii de avantaje ce sunt asociate cu eficiența și profitabilitatea. Asta trebuie să ne dea mult de gândit, pentru că ar putea să reprezinte adevărata cauză  care face ca în multe domenii economice să batem pasul pe loc. Pe ce metrici se bazează evaluarea indexului de asimilare a tehnologiilor digitale? Pe câteva lucruri simple, toate evaluate la nivel enterprise, adică organizații cu peste 10 angajați, mai puțin cele din sectorul financiar: partajarea informației electronice (22%), folosirea social media în scopuri de business (6.5%), accesarea unor servicii Cloud 5.7%. Activitățile legate de comerțul electronic nu reușesc să ne îmbunătățească poziția. Doar 7,4% dintre companiile mici și mijlocii folosesc sisteme de vânzare online, 1,9% vând online în alte țări, iar doar 4.9% obțin o parte semnificativă din venit prin activități economice online. De subliniat că la subdomeniul facturi electronice nu există nicio informație despre situația din România, ceea ce desigur că nu ne ajută în cuantificarea valorii de index pentru clasamentul general.

Serviciile publice digitale – dacă nu am avut prea mare succes cu specialiștii și integrarea digitală în activitățile curente de business, de ce să avem pretenția ca serviciile publice generale să ne ridice în clasamentul Europei? Și la acest capitol, cu o medie a valorii de index de 0,33 ne situăm pe locul 27, foarte departe de o valoare utopică de 0,55 a mediei EU.

Adoptarea tehnologiilor online în serviciile publice moderne este principala sursă de reducere a cheltuielilor la nivel public. Aici DESI ne privește cu multă compasiune, apreciind cu destulă delicatețe că oferta României pentru serviciile publice este de departe cel mai puțin sofisticată… Procentele de 8% pentru numărul de utilizatori ai serviciilor de eGovernment, indexul de 5,5 (într-un clasament de la 0 la 100) și cel de 54 (din marja de 0-100), pentru utilizarea de formulare online. O mică surpriză aici, nu pentru poziționare, ci pentru utilizarea ca factor metric al deschiderii către Open Data. Aici ni se atribuie un punctaj de 435, cu mult peste media UE de 351, și în real progres față de anul trecut  (scor 270), ceea ce ne propulsează către un neașteptat loc 9 ( ați citit corect: locul NOUĂ) în clasamentul european.

Concluziile DESI

  • Față de anul trecut, un procent mai important din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora
  • Nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării.
  • Utilizarea Internetului a crescut, în principal datorită unei mai mari participări în cadrul rețelelor sociale.
  • Pe de altă parte, întreprinderile din România ar trebui să exploateze mai bine avantajele oferite de rețelele de socializare, de comerțul online și de aplicațiile de tip Cloud.
  • Ponderea utilizatorilor care interacționează cu autoritățile publice a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE.
  • România face parte din grupul țărilor aflate într-o fază de recuperare a decalajelor , deoarece, cu toate că încă înregistrează rezultate mai slabe decât cele din UE în ansamblu, s-a dezvoltat rapid în ultimul an și a ajuns mai aproape de media UE.

 Concluziile noastre

Cele mai bune poziții în clasamentul UE:

  • Locul 2 – (63%) subscripții la rețele de bandă largă de peste 30 Mbps
  • Locul 3 – (78%) nivelul de utilizare a rețelelor de socializare, medie pe 3 luni, interval de vârstă 16-74 de ani;
  • Locul 9 – (435 puncte dintr-o marjă de la 0 la 700) pentru integrarea Open Data în serviciile publice digitale;
  • Locul 11 – (36%) folosirea de servicii video on-demand, față de locuințele care au un aparat TV;
  • Locul 14 – (4%) pentru utilizarea tehnologiei RFID de către companiile cu peste 10 angajați, cu excepția celor din sectorul financiar.

 

Ultima poziție în clasamentul UE (Locul 28)

  • Clasamentul DESI general – cu un punctaj de 0,5 departe de media de 0,52 pentru EU, dar în creștere cu 3 sutimi față de anul trecut…
  • Clasamentul abilităților digitale/ capital uman – din perspectiva numărului de utilizatori Internet (52% față de media UE de 78%), dar și al populației cu abilități digitale… și asta în pofida faptului că la nivelul de utilizare a rețelelor sociale suntem pe locul 3 (?!). De unde și concluzia că desi ne place să pierdem timpul pe Internet la gargară cu prietenii, asta nu e suficient pentru a fi destul de ”deștepți” și din punct de vedere digital…
  • Clasamentul integrării tehnologiilor digitale: la nivel general (scor 0,2 față de 0,36 media UE) și din perspectiva integrării social media în mediile de business (6,5% față de 18% media UE)…
  • Clasamentul serviciilor publice digitale: aici pe general suntem pe locul 27 si numai adoptarea Open Data ne salvează de ultima poziție. În rest suntem pe un constant loc 28 la: folosirea serviciilor eGovernment (dor 8% față de 32% media UE), utilizarea formularelor online și la utilizarea serviciilor publice online…

Fără prea multe alte comentarii, sunt o grămadă de lucruri de discutat pe baza acestor clasamente care au în primul rând un rol calitativ-consultativ. Ar fi cazul să revenim și să dezbatem cele mai importante concluzii ale acestei evaluări, dar mai ales să discutăm ce s-ar putea face…

Acest articol a fost publicat intr-o varianta prescurtata si in revista IT Trends.

 Articole recente pe aceeași temă:

%d bloggers like this: