Modelul pragmatic IDC pentru abordarea Cloud hibridă

Continuăm seria de articole dedicate modelelor de Cloud hibrid cu un material realizat de Răzvan Savu, Senior Consultant & Senior Researcher Analyst la IDC România.

 

Transformarea Digitală este în plină desfășurare. Suntem în mijlocul unei schimbări fundamentale pe scară largă a societății, condusă de apariția a noi tehnologii și servicii – denumite de către IDC ca “A Treia Platformă”. Cu cât ne apropiem de 2020, anul pentru care se fac cele mai multe previziuni de piață, devine din ce în ce mai evident faptul că ritmul inovației depășește intuiția noastră de zi cu zi.

Rãzvan Savu,

Senior Consultant & Senior Research Analyst IDC România

 

Tehnologia Cloud, cuplată cu democratizarea tehnologiei prin răspândirea pe scară largă a dispozitivelor mobile, marchează începutul acestei Transformări Digitale și definește paradigma care va fi deveni prevalentă în toate straturile societății. IDC previzionează că până în 2020, două treimi din toate cheltuielile legate de infrastructură și software IT vor fi pentru oferte bazate pe tehnologia Cloud. Acest ritm se resimte inclusiv în regiunea din care face parte România, cheltuielile IT care vor fi legate de Cloud vor atinge 40% până în 2018.

Cu toate acestea, tehnologiile de tip Cloud sunt aplicabile pe o gamă largă de nevoi și de aceea acestea își găsesc utilitatea atât prin consumarea unor servicii publice (Public Cloud) cât și prin implementarea acestor tehnologii sub propria gestiune (Private Cloud). Cu toate acestea, combinarea acestor două modele pe termen scurt și mediu pentru protejarea investițiilor deja făcute în infrastructură și obținerea unor beneficii rapide din flexibilitatea oferită de tehnologiile curente împinge din ce în ce mai multe companii la utilizarea modelului hibrid. Într-un studiu realizat de IDC la nivel global – Worldwide CloudView Survey – 73% dintre respondenți au afirmat că au implementat o strategie de Cloud hibrid, în timp ce doar 13% dintre aceștia au în realitate procesele interne dezvoltate pentru a obține beneficiile maxime din această abordare.

Astfel, chiar dacă utilizarea modelului de Cloud hibrid promite să creeze avantaje competitive companiilor care adoptă această abordare, având în vedere complexitatea tuturor ramificațiilor posibile pentru folosirea unor noi tehnologii în cadrul unei organizații, decidenții au nevoie să se bazeze pe furnizori care acționează ca parteneri pe termen-lung și înțeleg viziunea acestei transformări treptate.

Source: IDC CEMA

IDC a identificat șase componente ca fiind necesare pentru o strategie de cloud hibrid:

1) Abonarea la mai mulți furnizori externi de servicii de cloud;

2) Utilizarea unui mix de servicii publice de Cloud și bunuri dedicate de IT;

3) Arhitectură IT care unifică configurarea, provizionarea și gestionarea resurselor Cloud;

4) Permite volume de lucru portabile între configurații și mărirea automată a capacității;

5) Folosirea a două sau mai multe volume de lucru distincte într-o configurație automată și

6) Gestionarea tuturor resurselor IT sub un singur catalog de servicii și SLA.

 

IDC oferă servicii de suport strategic pentru nivelul decizional din cadrul companiilor, punându-le la dispoziție o serie de activități neutre din punct de vedere al furnizorului de tehnologie care îi pot ajuta pe directorii IT sau directorii generali să evalueze oportunitatea abordării acestui concept în propria companie:

  1. Cloud Workshop for the C-Suite – Seminar personalizat care prezintă tehnologia Cloud Computing din diverse unghiuri, bazându-se pe oferta furnizorilor de top și pe diferitele modele de Cloud – public, privat, hibrid
  2. Cloud Migration Strategy – Cum funcționează furnizorii de cloud, ce servicii și produse oferă și cum să alegeți primele sisteme pentru a realiza cu succes o primă migrare spre Cloud. Înțelegerea tematicilor de migrare în cloud pentru alinierea cu cerințele de business curente sau de viitor. Sugerarea căilor optime de a folosi resursele existente și definirea ariilor ce pot fi îmbunătățite pe viitor folosind soluții Cloud
  3. Cloud Migration Checklist – Înțelegerea procesului de migrare spre Cloud pentru a realiza cu succes mutarea primelor sisteme
  4. Cloud Cost Discovery and TCO Calculation – Modele de prețuri de la diferiți furnizori de cloud. Puncte tari și puncte slabe în oferta acestora. Compararea costurilor curente cu costuri de la diferiți furnizori de top de Cloud.

IDC este principalul furnizor global de informații de piață, servicii consultative și evenimente pentru piețele de Tehnologia Informației, Telecomunicații și Tehnologiei pentru Consumatori. Peste 1,100 de analiști IDC furnizează expertiză globală, regională și locală în trenduri și oportunități de tehnologie și de industrie în peste 110 țări.

Acest material a fost pus la dispoziție de IDC România pentru Catalogul Cloud Computing ed.a 6-a, Hybrid Cloud

Advertisements

INDUSTRY 4.0 – NOUL MOTOR AL REVOLUTIEI DIGITALE DIN MANUFACTURING

Ample mutatii au loc chiar cum la scara economica si sociala prin adoptia tehnologiilor de granita, precum Cloud computing, Big Data & Analytics, Mobile computing, or Internet of Things (IoT) , adica cei patru piloni ai noii entitati tehnologice definita de IDC ca  “3rd Platform”.

Forta reunita a noului val digital vine cu puterea inovatiei care tinde sa disloce vechile modele de business, in toate domeniile industriale, dar mai ales in verticalele aplicative precum manufacturing-ul.

Nine-technologies

Source: BCG

Incepand cu revolutia industriala declansata de inventarea masinii cu abur, fiecare val de inovatii tehnologice a generat progres, ca raspuns la dorinta nativa a producatorilor ”Cum sa fac mai repede, produse mai ieftine si mai bune?” Industria e antrenata intr-o spirala evolutiva bazata pe interactiunea om-masina, care a asimilat rand pe rand, automatizarea proceselor, interactiunea masinilor, angajarea robotilor si diseminarea inteligentei artificiale.

In manufacturing revolutia digitala schimba radical traditionalele procese ale fluxului de productie, de la noile modele de gandire inginereasca, la digital prototyping, automatizarea halelor, conectarea masinilor, pana la fabricile inteligente.

Cea mai recenta tendinta generata de adoptarea revolutiei digitale consta in conceptul Industry 4.0 sau cea de a 4-a revolutie industriala. Paradoxal este ca paternitatea acestei noi filosofii nu e legata de mediile academice, unde fiecare val de inovatii genereaza noi tendinte, ci de cele guvernamentale. Intr-un amplu program derulat sub umbrela Agendei Digitale 2014-2017, guvernul Germaniei plaseaza inovarea tehnologica in centrul politicii sale de dezvoltare digitala a industriei si a societatii.  Asa cum reiese si din brosura “The new High-Tech Strategy Innovations for Germany”, in amplul proces de realizarea a unei economii si a unei societati digitale, Industry 4.0 se pozitioneaza ca una dintre principlele directii de actiune, impreuna cu serviciile si datele inteligente, sistemele Cloud computing, retelele digitale, stiinta digitala si mediul de viata digital.

Conform teoriei Industry 4.0, caracteristicile principale ale productiei industriale din viitor vor include realizarea extensiva de produse individualizate, in medii de productie cu mare flexibilitate, ce integreaza experienta clientilor si a partenerilor din cele mai timpurii faze de inginerie si proiectare, totul fiind integrat cu servicii de cea mai mare calitate intr-o noua categorie de “produse hybrid”. Potrivit acestei teorii, cele patru valuri ale revolutiei industriale sunt:

  • Industry 1.0: revolutia motoarelor cu abur/ apa
  • Industry 2.0: revolutia puterii electrice
  • Industry 3.0: revolutia calculatoarelor
  • Industry 4:0: revolutia conectarii Internet of Things (IoT)

Aceasta nou paradigma construita pe capacitatea de a conecta tot ce poate transmite informatie produce noi scenarii bazate pe multiplele mutatii la nivelul modelelor si proceselor de productie traditionale. Boston Consulting Group (BCG), companie internationala de consultanta specializata pe procesele de transformare in business a identificat noua domenii tehnologice care guverneaza conceptul Industry 4.0:

  • Industry-40-Manufacturing-Relationships

    Source: BCG

    Integrarea orizontala si verticala a sistemelor – o viziune coerenta supta datelor de nivel enterprise si a retelelor de sisteme, nu numai la nivel de companie, ci si in comunitatea de furnizori.

  • Internet of Things – reuneste intregul ecosistem de comunicare intre echipmente, dispozitive si senzori, captand informatiile primare si generand raspunsuri in timp real
  • Cybersecurity – un cadru critic de mentinere a increderii la nivelul de ansamblu al sistemelor si retelelor, in contextul in care avem milioane de echipamente conectate prin linii de comunicare care se interescteaza.
  • Serviciile Cloud – singura alternativa in procesarea, stocarea, monitorizarea si controlul sistemelor si aplicatiilor de nivel enterprise, precum sistemele ERP.
  • Big data analytics –  fuxul de date generat de fiecare etapa de dezvoltare a productiei, de la conceptia inginereasca la proiectare, testare si lansarea la scara de fabricatie,  adauga o noua dimensiune industriei producatoare, mai avida ca niciodata de raspunsuri inteligente in timp real.
  • Simularea – scenariile de modelare virtuala a produselor inca din prime faze ale fuxului de productie devin vitale pentru obtierea performantelor, scurtarea termenelor de lansate pe piata si reducerea costurilor de productie.
  • 3D printing sau Additive manufacturing – imprimantele 3D de capacitate enterprise vor avea un rol tot mai important in producerea unor serii mici de produse personalizate, dar vitale pentru bunul mers al procesului de productie. Pionieri in asimilarea 3D printing la scara industriala, cercetatorii de la GE tocmai au anuntat realizarea unui motor cu reactie bazat pe componente produse cu noile tehnologii additive-manufacturing.
  • Augmented reality: BDG apreciaza ca sisteme precum Google Oculus Rift sau Microsoft HoloLens vor juca un rol esential in cresterea productivitatii si accelerarea proceselor de decizie. La acestea se adauga si facilitatile oferite de metodele de educatie virtuala si instructaj in timpul lucrului.
  • Robotii –  automatizarea si robotizarea productiei au o veche traditie, propulsand industriile super-tehnologizate precum cea japoneza. Robotii vor deveni din ce in ce mai destepti si mai capabili sa execute cele mai diverse operatiuni in lungul lant al fluxurilor de productie.

Concluzionand, tehnologiile digitale au puterea de a depasi intr-o maniera “disruptiv-pozitiva” provocarile actuale din industria digitala, tranformand fiecare digit si fiecare link intr-un process de manufacturing revolutionar , de la cercetare, la dezvoltare, procurarea materialelor si procesele de productie, la activitatile de marketing, vanzare si servicii.

Images Sources: BCG Perspectives.com

 

IDC MIZEAZA PE PUTEREA DE INOVARE A CLOUDULUI

IDC LogoExista deja o larga acceptare pentru avantajele incontestabile pe care modelele bazate pe Cloud computing le ofera organizatiilor in efortul acestora de adaptare la schimbarile rapide care au loc in business. Rolul inovativ al tehnologiilor de granita este evident, dupa cum lesne de observat sunt mutatiile induse de acestea in sfera traditionalelor procese de afaceri. Incepand cu era masinilor cu aburi, fiecare revolutie tehnologica a produs mutatii la fel de dramatice in plan economic. Cat de pregatita este economia actuala pentru asimularea si adoptia tehnologiilor reunite de IDC sub genericul “3rd Platform”? Cum au fost receptate si mai ales cum evolueaza adoptia modelelor cloud?

Parcurgem o perioada larg definita ca “Era Digitala”, dar care in ultimul timp este mult mai frecvent asemuita cu “New Age of IT” sau “Digital transformation”.  In 2008, IDC preconiza ca in urmatorii 20-25 de ani o noua platforma tehnologica va guverna creșterea economica si inovatia tehnologica. Deși se vorbea de mult despre virtualizare, puțini gandeau la tehnologiile Cloud asa cum se incearca definirea lor actuala. IDC preconiza deci necesitatea afirmarii si consolidarii unei noi platforme tehnologice, pur si simplu din nevoia de a cuantifica mutațiile tehnologice majore induse de afirmarea primei generații de dispozitive mainframe – asociate in mod normal cu 1St Platform, dar accesibile doar unei elite de specialiști. Apariția și proliferarea rapidă a computerelor personale a reprezentat al doilea val tehnologic sau ”2nd Platform”.

IDC-3rd-Platform 2In anul 2011 IDC incerca sa inbrace intr-o forma coerenta noul trend digital, care era incadrat in istoricul evolutiei tenologice ca “3rdPlatform,” o chintesență între patru piloni tehnologici majori, reprezentați de dispozitivele și aplicațiile mobile, serviciile Cloud, rețelele sociale de business și procesele Big Data Analytics. Conform IDC, amploarea dezvoltarii si adoptarii, scopul utilizarii și increngaturile multiple dintre aceste patru elemente considerate de multi analisti ca “disruptive” vor marca dezvoltarea și evoluția industriei IT în următorii 25 de ani.

E dificil de lansat o prognoza privitoare la evolutia economica pe o perioada atat de lunga, dar sa vedem care a fost perceptia pietei in fata acestui val de inovatii tehnologice? Cat de pregatita este economia pentru asimilare si adoptie?

Cercetatorii de la IDC au propus cinci stadii care descriu evolutia maturitatii Cloudului: Ad Hoc, Oportunistic, Repeatabil, Administrat si Optimizat. Fiecare dintre aceste stadii necesita o mare varietate de investitii, nu numai din zona diviziilor IT, ci in special din bugetele principalelor linii de business. In functie de valoarea si corectitudinea cu care e privita fiecare aceasta investitie, organizatiile pot evolua de la un nivel de maturitate la altul.

Cum distanta intre doua puncte este intotdeana o linie dreapta, IDC recomanda adoptarea unui singur set de bune practici ce pot ajuta organizatiile sa ajunga la nivelul optim de maturitate a Cloudului. Aceste “best practices” se bazeaza pe o imbinare optima intre tehnologii (alegerea corecta a modelului de cloud, infrastructura, platforma si software), oameni (dezvoltarea unei veritabile culturi pentru Cloud si perfectionarea abilitatilor tehnice la nivel de organizatie) si procese (implementarea proceselor cheie pentru business, asigurarea compatibilitatii intre standardele organizatiei si cerintele impuse de Cloud).

Analiza puterii de asimilare a noilor tehnologii, precum si modul in care se realizeaza adoptia inovatiei tehnologice oferita de Cloud ramane una dintre preocuparile constante cercetatorilor de la IDC, care urmarestc toate valentele de manifestare ale acestor procese. Un bun exemplu este si seria de conferinte ”IDC Cloud Innovation Forum 2015”. Conferinta internatonala organizata la Bucuresti in data de 30 septembrie 2015 a reprezentat o premiera pentru industria de Cloud din tara noastra, in care putine manifestari publice si de business reusesc sa se detaseze de un nivel general predominant declarativ, in care vendorii de servicii si solutii Cloud rareori reusesc sa depaseasca stadiul de simpla prezentare de solutii, amintind minimal de modul in care acestea pot fi asimlate.

IDC-3rd-PlatformDin acest punct de vedere este important sa apreciem ca in cadrul conferintei de la Bucuresti s-a depasit faza narativa de enumerare a functiilor “pozitiv-disruptive” oferite de diferitele modele Cloud si de solutiile de infrastructura, platforma sau aplicatiile software din arhitectura sistemelor modern de calcul. „Cloul reprezinta mai mult decat un fenomen disruptiv” a fost principala premisa de la “IDC Cloud Innovation Form” Cloudul este realitatea. Iar impreuna cu alte tendinte tehnologice precum big data & analytics, mobilitatea si social media reprezinta o forta care induce modificari substantiale la nivelul proceselor de business.

Cloudul optimizeaza resursele IT ale oricarei organizatii si faciliteaza cresterea eficientei in afaceri. Cloudul este un ecosistem care integreaza tehnologii inovative, o noua cultura de business, expertiza profesionala si o larga comunitate de parteneri.

Conform IDC, cheltuielile pentru serviciile de cloud public la nivel mondial se vor dubla in urmatorii patru ani, de la $47,4 miliarde in 2013 la aproape $108 miliarde in 2017 – adica o crestere de cinci ori mai rapida decat inregistreaza industria IT.

Roadshow-ul IDC dedicat Cloud-ului investigheaza tendintele globale si regionale, ofera raspunsuri concrete si prezinta cele mai bune practici despre modul in care companiile din Europa Centrala si de Est pot valorifica solutiile de Cloud. Din larga paleta de subiecte abordate in cadrul conferintei IDC de la Bucuresti trebuie amintite: schimbarile din piata si inovatiile in Cloud, modele de Cloud privat, public, hibrid si micro, armonia dintre Cloud si alte tehnologii, ecosisteme Cloud si impactul asupra companiilor, alegerea, implementarea si integrarea solutiilor Cloud in infrstructura existenta, precum  si cele mai bune practici ale utilizatorilor de Cloud

Plecand de la nevoia de clarificare a rolului pe care tehnologiile Cloud le au in actuala pleiada de transformari digitale, prezentarea sustinuta de Laurentiu Popescu – SEE Research & Consulting Manager in cadrul IDC CEMA a oferit o fina conturare a peisajului contextual, venind cu o serie de informatii valoroase rezultate in urma celui mai recent studiu pan-European, in care IDC a analizat perceptia utilizatorilor cu privire la ceea ce se asteapta de la Cloud,  de la modelele si aplicatiile din Cloud, precum si natura driverelor si inhibitorilor ce concura la dinamica adoptiei modelelor cloud.

Din studiu reiese ca multe organizatii au inceput sa adopte deja asa-numita strategie ‘’cloud first’’pentru aplicatiile complet noi, insa au dificultati in ceea ce priveste strategia pentru infrastructura hardware si software deja existenta. Pentru a putea formula o strategie cu adevarat eficienta cu privire la tranzitia in cloud, organizatiile trebuie sa decida ce procese trebuie mutate sau complet inlocuite cu o solutie noua de tip cloud. Mai mult de atat, pentru fiecare proces in parte trebuie facuta o evaluare a fezabilitatii si plus valorii aduse de migrare in cloud.

Adesea, companiile au probleme in diferentierea dintre o plus valoare  adusa de o eventuala migrare in cloud si fezabilitatea acestei mutari, separarea celor doua aspecte fiind cu atat mai dificila cu cat cei care isi asuma migrarea se complica cu consideratii de ordin tehnic. De multe ori, discutiile despre ‘’de ce’’ si ‘’cum’’ se amesteca, lucru care face ca procesul de luare a unei decizii corecte sa devina aproape imposibil. Ca regula generala, IDC considera ca valoarea ar trebui sa fie luata cu prioritate in calcul, deoarece se raporteaza strict la aspecte finaciare. “Fara o imagine clara acestei a valorii care poate sa recomande un anumit tip de aplicatie drept un candidat ideal pentru migrarea in Cloud, nu exista nici un motiv pentru a pune in discutie fezabilitatea unui astfel de demers. Odata aceste aspecte clarificate, diferitele aplicatii trebuie evaluate din punct de vedere al fezabilitatii; aici exista trei aspecte esentiale ce trebuie luate in considerare: operationale, de performanta si de risc”, apreciaza Laurentiu Popescu.

Daca pentru performanta trebuie avute in vedere caracteristici precum: flexibilitatea, agilitatea, adaptabilitatea, portabilitatea, fiabilitatea, dar si performanta si analiza costurilor, pentru factorul risc evident ca se vorbeste de securitate, confidentialitate sau recuperarea datelor, in timp ce pentru latura operationala trebuie avute in vedere cu precadere administrarea intregii infrastructuri IT si capitalul uman aferent.

Foarte interesante sunt rezultatele studiului privitoare la cea mai imperativa strategie si tehnologiile cele mai recomandate pentru mentinerea pozitiei. Ca strategii imperative au reiesit in aceasta ordine: mobilitatea, Big Data, Cloudul privat, M2M/ IoT si Public Cloud, la extremitatea de jos aflaandu-se Enterprise Collaboration si 3D Printing. In schimb la mentinerea pozitiei un rol determinant il au Cloudul privat, Big Data & Analytics, Enterprise Collboration si Mobilitatea.

In viziunea IDC cele 6 elemente cheie care trebuie considerate la migrarea in Cloud sunt urmatoarele:

  1. Procesele  – auditul, clasificarile
  2. Business SLA (Service License Agreement)
  3. Portabilitatea & Mobilitatea
  4. Aspectele legale: compatibilitate, standarde
  5. Conectivitatea ramurilor
  6. Complexitatea TCO

In legatura cu adoptarea, este notabil demersul IDC de definire a Cloudului hibrid. Conform rezultatelor cercetarii, cei mai multi CIO considera hibridul ca un mediu IT in care se combina Cloudul public cu asseturi IT dedicate, precum virtualizarea si Cloudul privat (peste 37% dintre respondenti), in timp ce o alta larga categorie (peste 28%) il considera ca un mediu unde infrastructura Cloud este formata din cel putin doua componente: public, privat sau/si de comunitate, care sunt reunite prin standarde ce asigura o oarecare portabilitate…

Ca o concluzie a studiului IDC legat de aprecierea valentelor inovative ale Cloudului se desprinde idea ca noile tehnologii sunt percepute cu un sentiment pozitiv de catre majoritatea directorilor informatici intervievati, inovarea fiind considerata ca principal accelerator al celei de-a treia Platforme, in timp ce Cloudul este acceptat ca absolut necesar pentru mentinerea unei pozitii competitive, investitiile in Cloud privat fiind in special conectate cu optimizarea sistemelor informatice.

Image Sources: IDC.com

%d bloggers like this: