Ample mutatii au loc chiar cum la scara economica si sociala prin adoptia tehnologiilor de granita, precum Cloud computing, Big Data & Analytics, Mobile computing, or Internet of Things (IoT) , adica cei patru piloni ai noii entitati tehnologice definita de IDC ca  “3^rd Platform”.

Forta reunita a noului val digital vine cu puterea inovatiei care tinde sa disloce vechile modele de business, in toate domeniile industriale, dar mai ales in verticalele aplicative precum manufacturing-ul.

Incepand cu revolutia industriala declansata de inventarea masinii cu abur, fiecare val de inovatii tehnologice a generat progres, ca raspuns la dorinta nativa a producatorilor ”Cum sa fac mai repede, produse mai ieftine si mai bune?” Industria e antrenata intr-o spirala evolutiva bazata pe interactiunea om-masina, care a asimilat rand pe rand, automatizarea proceselor, interactiunea masinilor, angajarea robotilor si diseminarea inteligentei artificiale.

In manufacturing revolutia digitala schimba radical traditionalele procese ale fluxului de productie, de la noile modele de gandire inginereasca, la digital prototyping, automatizarea halelor, conectarea masinilor, pana la fabricile inteligente.

Cea mai recenta tendinta generata de adoptarea revolutiei digitale consta in conceptul Industry 4.0 sau cea de a 4-a revolutie industriala. Paradoxal este ca paternitatea acestei noi filosofii nu e legata de mediile academice, unde fiecare val de inovatii genereaza noi tendinte, ci de cele guvernamentale. Intr-un amplu program derulat sub umbrela Agendei Digitale 2014-2017, guvernul Germaniei plaseaza inovarea tehnologica in centrul politicii sale de dezvoltare digitala a industriei si a societatii.  Asa cum reiese si din brosura “The new High-Tech Strategy Innovations for Germany”, in amplul proces de realizarea a unei economii si a unei societati digitale, Industry 4.0 se pozitioneaza ca una dintre principlele directii de actiune, impreuna cu serviciile si datele inteligente, sistemele Cloud computing, retelele digitale, stiinta digitala si mediul de viata digital.

Conform teoriei Industry 4.0, caracteristicile principale ale productiei industriale din viitor vor include realizarea extensiva de produse individualizate, in medii de productie cu mare flexibilitate, ce integreaza experienta clientilor si a partenerilor din cele mai timpurii faze de inginerie si proiectare, totul fiind integrat cu servicii de cea mai mare calitate intr-o noua categorie de “produse hybrid”. Potrivit acestei teorii, cele patru valuri ale revolutiei industriale sunt:

• Industry 1.0: revolutia motoarelor cu abur/ apa
• Industry 2.0: revolutia puterii electrice
• Industry 3.0: revolutia calculatoarelor
• Industry 4:0: revolutia conectarii Internet of Things (IoT)

Aceasta nou paradigma construita pe capacitatea de a conecta tot ce poate transmite informatie produce noi scenarii bazate pe multiplele mutatii la nivelul modelelor si proceselor de productie traditionale. Boston Consulting Group (BCG), companie internationala de consultanta specializata pe procesele de transformare in business a identificat noua domenii tehnologice care guverneaza conceptul Industry 4.0:

• 

  Integrarea orizontala si verticala a sistemelor – o viziune coerenta supta datelor de nivel enterprise si a retelelor de sisteme, nu numai la nivel de companie, ci si in comunitatea de furnizori.

• Internet of Things – reuneste intregul ecosistem de comunicare intre echipmente, dispozitive si senzori, captand informatiile primare si generand raspunsuri in timp real
• Cybersecurity – un cadru critic de mentinere a increderii la nivelul de ansamblu al sistemelor si retelelor, in contextul in care avem milioane de echipamente conectate prin linii de comunicare care se interescteaza.
• Serviciile Cloud – singura alternativa in procesarea, stocarea, monitorizarea si controlul sistemelor si aplicatiilor de nivel enterprise, precum sistemele ERP.
• Big data analytics –  fuxul de date generat de fiecare etapa de dezvoltare a productiei, de la conceptia inginereasca la proiectare, testare si lansarea la scara de fabricatie,  adauga o noua dimensiune industriei producatoare, mai avida ca niciodata de raspunsuri inteligente in timp real.
• Simularea – scenariile de modelare virtuala a produselor inca din prime faze ale fuxului de productie devin vitale pentru obtierea performantelor, scurtarea termenelor de lansate pe piata si reducerea costurilor de productie.
• 3D printing sau Additive manufacturing – imprimantele 3D de capacitate enterprise vor avea un rol tot mai important in producerea unor serii mici de produse personalizate, dar vitale pentru bunul mers al procesului de productie. Pionieri in asimilarea 3D printing la scara industriala, cercetatorii de la GE tocmai au anuntat realizarea unui motor cu reactie bazat pe componente produse cu noile tehnologii additive-manufacturing.
• Augmented reality: BDG apreciaza ca sisteme precum Google Oculus Rift sau Microsoft HoloLens vor juca un rol esential in cresterea productivitatii si accelerarea proceselor de decizie. La acestea se adauga si facilitatile oferite de metodele de educatie virtuala si instructaj in timpul lucrului.
• Robotii –  automatizarea si robotizarea productiei au o veche traditie, propulsand industriile super-tehnologizate precum cea japoneza. Robotii vor deveni din ce in ce mai destepti si mai capabili sa execute cele mai diverse operatiuni in lungul lant al fluxurilor de productie.

Concluzionand, tehnologiile digitale au puterea de a depasi intr-o maniera “disruptiv-pozitiva” provocarile actuale din industria digitala, tranformand fiecare digit si fiecare link intr-un process de manufacturing revolutionar , de la cercetare, la dezvoltare, procurarea materialelor si procesele de productie, la activitatile de marketing, vanzare si servicii.

Images Sources: BCG Perspectives.com