VIITORUL DIGITAL AL EUROPEI SE BAZEAZĂ PE A 4-A REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ

Industria este unul dintre pilonii economiei europene. Sectorul de producție din Uniunea Europeană reprezintă 2 milioane de întreprinderi, 33 de milioane de locuri de muncă și 60% din creșterea productivității. Industria europeană trebuie să exploreze viitorul potențial al tehnologiilor IT&C, procesele de automatizare, precum și tehnologiile de fabricație și prelucrare centrate pe om.

Transformarea digitală a industriei este privită ca o sursă pentru crearea de oportunități extraordinare pentru Europa, care prin prisma evoluției Uniunii Europene se confruntă cu provocări uriașe. Posibilitățile deschise de sistemele de producție conectate și noile modele de afaceri sunt extrem de promițătoare, dar și riscurile pot fi dramatice. Conform unei estimări Rolland Berger, până în 2025 industria producătoare din Europa ar putea ajunge la o valoare adăugată brută de peste 1,25 miliarde de euro, în timp ce valoarea riscurilor e asociată cu posibile pierderi de 605 miliarde de euro, în valoare adăugată.

Tehnologiile digitale joacă rolul central în crearea de valoare în economia Uniunii Europene, având menirea de a produce transformarea radicală a tuturor aspectelor legate de dezvoltare, producție și servicii conexe. Renașterea industrială a Europei poate deveni o realitate numai în cazul în care digitalizarea produselor, proceselor și modelelor de afaceri este integrată în toate sectoarele industriale.

Günther Oettinger, Comisar European pentru Digital Economy and Society. Foto: ec.europa.eu

Dat fiind că industria este un pilon esențial al economiei europene, cu 2 milioane de companii și 33 de milioane de locuri de muncă, provocarea noastră politică și economică generală este de a vedea că toate sectoarele industriale, profită din plin de inovațiile digitale în produse, procese și modele de afaceri. Prin urmare, primul meu obiectiv este ca fiecare regiune din Europa să aibă un centru de inovare digital, care poate oferi expertiză de clasă mondială și competențele digitale necesare pentru economia locală și regională. (…) Și avem nevoie de aceste centre de competență pentru a lucra împreună la nivel european. Acesta este motivul pentru care voi propune ca, pentru prima dată, o parte substanțială din bugetul UE prevăzut pentru cercetare și inovare în domeniul digital să fie dedicată pentru acest lucru”, Günther OettingerBlog post 13 Aprilie 2015

 

La nivelul Uniunii Europene există deja o viziune care a debutat odată cu inițiativa Agendei Digitale a Europeiuna dintre cele șapte componente majore ale strategiei Europe 2020. Programul Agenda Digitală a evoluat și s-a transformat în Digital Single Market.

Adoptată pe 6 mai 2015, strategia Digital Single Market își dorește să asigure un acces mai bun la avantajele oferite de tehnologiile digitale tuturor cetățenilor și mediilor de afaceri din toată Europa. Acest lucru va permite eliminarea diferențelor esențiale dintre economiile clasice și cele moderne și va sparge barierele în calea dezvoltării activităților transfrontaliere online. În noua viziune, cetățenii, guvernele și mediile de business pot avea acces egal la beneficiile erei digitale, favorizând unificarea celor 28 de piețe ale țărilor membre. Asta ar putea contribui cu peste 415 miliarde de euro la economia UE și ar putea crea mii de noi locuri de muncă.

Cele 4 Revoliții industriale, Foto: wikipedia.org

În toate aceste eforturi de unificare a forțelor pentru digitalizarea Europei, domenii precum Cloud Computing, Big Data, IoT, sistemele cibernetice fizice și robotica sunt apreciate ca principalele surse de oportunități. Industria din Europa are potențialul de a se putea transforma, prin asimilare inovațiilor tehnologice, robotizarea și automatizarea producției, soluțiilor software pentru mediul enterprise sau procesele de fabricație bazate pe 3D Printing și realitate augmentată.

Pentru ca Uniunea Europeană să-și mențină competitivitatea, să păstreze o bază industrială puternică și să poată gestiona tranziția către o economie industrială și servicii inteligente, este nevoie de transformarea digitală a tuturor sectoarelor. 75% din valoarea adăugată de economia digitală provine din industriile tradiționale, nu din piața IT&C. Dar integrarea tehnologiei digitale de către acele întreprinderi tradiționale este elementul cel mai slab.

Strategia de dezvoltare digitală a Europei este bazată pe patru linii de acțiune:

  • Asigurarea accesului facil la tehnologiile digitale pentru toate întreprinderile industriale, în special IMM-uri. Acțiunea poate contribui și la completarea infrastructurilor de inovare digitale naționale și regionale;
  • Asigurarea supremației europene pe platformele industriale digitale bazate pe forța industriei europene în domenii importante de fabricație și inginerie precum industria auto, aeronautica și energia;
  • Pregătirea forței de muncă care trebuie să beneficieze de transformarea digitală – prin promovarea competențelor digitale în Europa și regiunile sale, la toate nivelurile și etapele de educație și formare profesională;
  • Identificarea unor soluții de reglementare inteligente pentru o industrie inteligentă – găsirea celor mai adecvate forme de abordare politică a problemelor dificile, cum ar fi răspunderea și siguranța sistemelor autonome sau proprietatea și utilizarea datelor industriale

Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016.

Se poate descărca ca pdf de la: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digitising-european-industry

Strategia își propune să stabilească legături între inițiativele naționale și regionale – cum ar fi ”Industrie 4.0”, ”Smart Industry”, ”Industrie du Futur”, ”High Value Manufacturing” – cu asigurarea gradului necesar de coordonare și să ajute la atingerea masei critice în cazul în care inițiativele individuale nu se pot realiza.

Inițiative Digital Industry în Europa”. Sursa: Comisia Europeană, Februarie 2016.

Pe harta inițiativelor europene preluată de pe site-ul Comisiei Europene poate fi văzută o repartiție geografică a inițiativelor industriale lansate în fiecare dintre țările membre. Vom reveni cu amănunte despre cele mai reușite proiecte.

Viitorul producției industriale este digital

Încă de la Expozitia de la Hannovra din 2014  Siemens oferea o premieră a viziunii sale asupra industriei viitorului. Foto: siemens.com

  • Big Data: Până în 2020 volumul global de date va crește la 44 zettabyteswith, dintre care  10% vor fi date provenite de la sistemele Internet of Things.
  • Conform 52% dintre CEO industria va suferi transformări radicale ca urmare a digitizării
  • Ciclul de viață al produselor a scăzut cu 25%. Noile produse trebuie dezvoltate și lansate mult mai rapid.

Surse: Siemens AG, IDC, Statista, siemens.com/magazin

O parte din conținutul acestui articol conține materiale publicate în Catalogul Claud Computing Romania, ediția a 5-a, Digital Industry

 

Advertisements

Industry 4.0 motorul producției digitale

Într-o eră în care totul tinde să capete prefixul ”Smart”,  produsele inteligente fac parte deja din peisajul transformării digitale a industriei. Revoluția digitală modifică radical procesele tradiționale de fabricație. De la revoluția modelelor digitale din inginerie, la fabrici inteligente și la extinderea operațiunilor de vânzare la servicii pe întreg ciclul de viață al produselor, totul se referă la prototipuri virtuale, procese digitale de fabricație și mașini inteligente. Revoluția digitală în industria producătoare a devenit sinonimă cu conceptul Industry 4.0.

Ce este Industry 4.0?

Industry 4.0 este un concept larg adoptat ca driver de dezvoltare al industriei digitale. Acesta are la bază proiectul ”Industrie 4.0”, inițiat de un grup de cercetare industrială aplicativă, preluat și dezvoltat ulterior de guvernul german și anunțat în premieră în 2011, la Târgul Internațional de la Hanovra. Conform Industry 4.0, industria digitală se bazează pe produse personalizate, dezvoltate în medii flexibile de fabricație. [1]  Valoarea produselor inteligente va reuni caracteristicile fizice ale acestora cu experiența clienților și partenerilor de aprovizionare. Totul este integrat cu servicii de înaltă calitate, într-o nouă categorie de produse hibride.

Ce tehnologii drenează industria digitală?

Boston Consulting Group (BCG) a identificat o serie de tehnologii majore care guvernează conceptul Industry 4.0 [2]:

  • Serviciile Cloud – singura alternativă în procesarea, stocarea, monitorizarea și controlul datelor din proceselor industriale;
  • Internetul obiectelor (IoT) – reunește întregul ecosistem de comunicare între echipamente, dispozitive și senzori ce captează informații primare și generează răspunsuri în timp real;
  • Big Data și Analytics – datele generate de fiecare etapă de dezvoltare a producției, de la inginerie la proiectare, testare și lansare de producție sunt preluate și analizate generând decizii în timp real;
  • Simularea inginerească (CAE) – produsele scenariilor virtuale de modelare din fazele timpurii ale fluxului de lucru sunt vitale pentru atingerea performanțelor, scurtarea timpului de comercializare și reducerea costurilor de producție;
  • Imprimarea 3D și producția de aditivi – capacitatea Imprimantelor 3D industriale joacă deja un rol tot mai mare în producerea de mici piese și componente personalizate;
  • Realitatea augmentată (AR): sistemele bazate pe senzori și echipamente mobile de realitate augmentată vor juca un rol-cheie în creșterea productivității, instruirea și accelerarea proceselor de producție. .

De la IoT la la industria digitală

Într-o definiție Accenture, “Internetul obiectelor (IoT) este un concept și o paradigmă care consideră o prezență omniprezentă în mediul înconjurător a unei varietăți de obiecte, tehnologii convergente pentru medii inteligente și ecosisteme integrate” [3]. Aceeași sursă menționează că nucleul industriei digitale se bazează pe sisteme conectate extrem de inteligente, care creează un lanț de valori complet digital. Aceasta este cea de-a 4-a revoluție industrială activată de Industry IoT (IIoT).

Transformări esențiale aduse de industria digitală:

  • Procesele digitale asimilate în producție, în toate sectoarele, de la mașini de înaltă tehnologie la echipamente industriale;
  • Industrializarea digitală – companiile trebuie să integreze aceste tehnologii pentru a-și îmbunătăți lanțul valoric;
  • Optimizarea – procesele de producție digitale sunt esențiale pentru creșterea afacerii.
  • Produse inteligente pentru industria digitală 4.0

Produsele inteligente integrate în fluxurile de producție moderne sunt capabile să se auto-proceseze, să stocheze date, să comunice și să interacționeze cu ecosistemul industrial. Pornind de la sistemele inițiale bazate pe tehnologii RFID, capacitatea produselor de a furniza informații a evoluat. Produsele inteligente nu transmit doar identitatea lor, ci și maturitatea în istoricul ciclului de viață. Mașinile inteligente pot acționa autonom, luând singure decizii critice legate de oprirea unor procese sau înlocuirea unor componente, trimițând recomandări pentru operațiunile de întreținere viitoare [4].

Tezele de la Hechenberg la baza modelului digital

Un pas important în procesul de fabricare modern a fost adoptarea de modele digitale în fluxurile de producție. Pe baza planurilor inițiale de inginerie, schițate de designerul de produs, desenate de echipa de proiectare și prototipuri de către inginerul de testare, avantajele principale ale modelului digital sunt că acesta poate fi modificat în orice moment într-un proces de fabricare complet digital. Pe măsură ce colaborarea dintre aceste echipe se îmbunătățește, prototipul va fi asimilat rapid în producție, iar produsul finit va deveni mai rapid pe piață. Mai multe produse, mai bune, mai rapide și cu mai puține costuri de producție. Orice eroare poate fi detectată rapid, indiferent de faza î care a ajuns produsul, fără pierderi materiale adiționale.

Conceptul de model digital se regăsește pentru prima oară în ”Tezele din Hechenberg” – un set de 4 teze dezvoltate de un grup de specialiști în inginerie și software care în mai 2014 s-au adunat în satul bavarez cu acest nume:

  • Baza produselor inovatoare, “inteligente”, conectate, sunt modele digitale;
  • Modelul digital trebuie să conțină toate elementele mecanice, electrice, electronice și software și poate reflecta practic interacțiunea lor;
  • Modelele digitale fac posibilă dezvoltarea, producția și funcționarea produselor complexe;
  • Gestionarea integrată a modelelor de produse digitale de-a lungul întregului ciclu de viață este o condiție prealabilă importantă pentru Industry 4.0.

Consecința acestor teze a fost diversificarea soluțiilor software specializate în procesare inginerească, proiectare (CAD) și simulare (CAE), precum și a pachetelor integrate de aplicații Product Lifecycle Management (PLM). Conform unui raport al Research & Markets [5], piața globală de software pentru inginerie a fost de 20 miliarde dolari în 2014, cu o creștere preconizată de 12,4% pe an până în 2022. Driverele de dezvoltare sunt automatizarea proceselor industriale și cererea sporită de soluții integrate de analiză și proiectare. Platformele pentru aplicații inginerești au evoluat împreună cu întreaga industrie IT. Un impact dramatic în reducerea costurilor, îmbunătățirea calității și lansarea de noi produse a reprezentat migrarea aplicațiilor de proiectare și de simulare în Cloud. Soluțiile PLM sunt utilizate într-o varietate de procese de dezvoltare a produselor, în întregul ecosistem din industrie, de la produse de mari dimensiuni și procesare la furnizori de lanț de aprovizionare.

Ce urmează după transformarea digitală?

Greu de ghicit… După un val, vine altul… Ce va aduce noul val e greu de anticipat pentru că fenomenul ține de ampla transformare economică și socială care controlează asimilarea inovației în business și în viață. Ce se poate bănui deja, este faptul că transformarea digitală aduce organizațiile industriale în pragul unui alt trend perturbator: Convergența [7]

Industria IT, aflată în primele tranșee ale procesului de transformarea digitală, a ajuns la anumite limite. A atins granițele unui ecosistem în care diferențele dintre furnizorii tradiționali de hardware, dezvoltatorii de software, furnizorii de servicii IT și telecomunicații au dispărut. Furnizorii de tehnologie combină diferite componente IT în pachete de servicii ”pay-per-use”. Mulți vendori IT s-au lansat în afacerile non-IT. Plățile mobile, tehnologiile ”Near Field Communication (NFC)”, soluțiile de plată ”friend-to-friend” sau schimbul valutar P2P sunt câteva exemple de domenii în care companiile high-tech au început să se extindă pe o piață controlată până acum doar de industria financiară. Un studiu Accenture a arătat că 72% din populația născută după anul 2000 în America de Nord e mult mai deprinsă să genereze tranzacțiile financiare de la un operator de comunicații, dintr-un magazin high-tech sau de la o unitate poștală, decât de la sediul unei bănci.

Sunteți gata pentru Convergență?

Convergența care rezultă din valul de transformare digitală va afecta treptat și organizațiile din alte sectoare. Cu cât companiile devin mai digitale, granițele dintre industriile tradiționale se vor estompa. Așa cum industria IT a reușit să integreze diverse componente IT complexe într-un singur serviciu de Cloud, ce ar împiedica băncile digitale să ofere servicii de ipotecare, asigurări, utilități, Internet, televiziune digitală și securitate odată cu finanțarea pentru o casă – adică tot ce ai nevoie pentru o nouă locuință – într-un pachet unic de servicii ”pay-per-use” disponibil online? Dacă ne gândim bine, tehnologia și infrastructura pentru o astfel de convergență există deja…

Pe măsură ce tot mai multe servicii vor urca în Cloud și se vor acomoda cu multivalențele Convergenței, furnizorii vor trebui să își clădească propriile avantaje competitive prin relații digitale cu clienții. Un bun exemplu este evoluția Michelin [6]. Conectivitatea și echipamentele industriale inteligente au permis producătorului de anvelope să-și repoziționeze modelul de afaceri. Michelin nu se mai recomandă ca producător și vânzător de anvelope, ci ca furnizor de servicii de rulare… Cum asta? Prin funcții inteligente și senzori de bord, anvelopele sunt controlate și monitorizate permanent, generând servicii de mentenanța predictivă. În cazul Michelin, noul model de business asigură convergența modelului economic clasic – bazat pe vânzarea de produse, într-unul digital -axat pe furnizarea de servicii pe întreg ciclul de viață.

Transformarea digitală și Convergența vor continua să remodeleze industriile, societatea și viața noastră curentă. Asigurați-vă că organizația dumneavoastră e pregătită pentru această călătorie!

Referințe:

[1] “The new High-Tech Strategy Innovations for Germany”, Bundesministerium für Bildung und Forschung, 2014;

[2] BCG.perspective – ” Industry 4.0: The Future of Productivity and Growth in Manufacturing Industries”, 2015;

[3] Accenture – “Are you ready for Digital Industry 4.0?”, 2015;

[4] Schmidt R., Möhring M., Härting R.C., Reichstein C., Neumaier P., Jozinović P. – “Industry 4.0 – Potentials for Creating Smart Products: Empirical Research Results”, Springer, Iunie 2015;

[5] Research and Markets: ”Engineering Software (CAD, CAM, CAE, AEC, & EDA) Market – Global Industry Analysis, Size, Share, Growth, Trends and Forecast 2014 – 2022”, Business Wire, 2015

[6] ”L’industrie numérique 4.0 : un cas d’école pour une révolution industrielle”, L’UsineDigitale, 2014.

[7] Radu Crahmaliuc – ”30 de întrebări despre transformarea industriei digitale”, Catalog Cloud Computing, ediția a 5 –a Digital Industry, Iulie 2016.

 

IDC IoT Forum Bucharest 2016: Transforming Business and Improving Citizen’s Lives.

idc-iot-cover 

The second IDC’s IoT Forum in Romania was a successful reflexion of the innovation adoption opportunity momentum. The interest for the discussed topics and the participants’ level demonstrate a real growing of maturity for the local Internet of Thing industry. The demand for innovative technologies is real. The figures are clear.

According to IDC, approximately 11 billion devices are connected to the internet around the globe today, with this number expected to increase to 30 billion by 2020, and to 80 billion by 2025. Ten years from now, 152,000 new devices will be connected every minute. The worldwide expected market size will be more than $1.5 trillion in 2020.

But who is generating this spectacular development of the market? The Internet of Things (IoT) is not a simple trend or a huge opportunity.  IoT market is a complex ecosystem with multiple specialisations and thousands of players, including sensors device vendors, IoT infrastructure providers, software developers, and Cloud services providers. For the enterprise ecosystem, IoT is also representing the interference between Business, Operations, and Information Technology levels.

Looking to our region, IDC research identifies the same development trends estimated in previous studies, with a projection of 1.4 Billion connected things by 2020, and a CEE IoT market opportunity of 24 Billion dollars. Despite de name associated with the Internet, IoT is more than a simple connectivity. Any IoT system is a conglomerate between devices, platforms, applications and services enabling enable a world of connected things.

But which are the IoT market development drivers in CEE? Like in other regions the most dynamic industries are transportations & logistics, manufacturing and utilities. In a “Use cases leading the IoT market in CEE”, IDC identify as top 5 verticals according to market investment: Freight Monitoring, Manufacturing Operations, Smart Grid, Production Asset Management, and Smart Home. Smart transportation and personal healthcare are two area with most dynamic development also. IDC identified as industries with highest development rate:  Intelligent Transportation, Connected Vehicles, and Personal Wellness.

idc-milan-statement

 

Like in the first edition of IDC IoT Forum in 2016, this year the value of the event was also reflected by the value of the vendors coming in Bucharest to show their IoT solution proposals. Each participant vendor is coming from a different area and covered different IoT specialisation. So the keynote presentation was sustained by Vodafone, Veeam, BearingPoint and Philips Lighting.

idc-marius-coman-statement

 

One year ago Vodafone announced in Romania the availability of his new business connectivity solutions offered under the Industry 4.0 umbrella.  In his IDC IoT Forum speech Marius Coman – IoT Country Sale Manager at Vodafone Romania presented Vodafone’s tailored services from Industry 4.0 offers, ranging from Connected Cabinets, Video Surveillance, and Digital Media Signage until to Fleet Management & Mobile Asset Tracking.

 

 

Very interesting was the presence of BearingPoint, company specialised in business and technology consultancy services, marking a first public apparition during an IT event in Romania. BearingPoint IoT services offering is based on the deep understanding of the challenges in all industries. BearingPoint Smart Factory and Internet of Things Lab brings about Industry 4.0 through sensor technology, machine-to-machine communication and the integration of PLM, CRM and ERP systems to create extensive technical know-how. Complex project experience in the implementation of smart products allow BearingPoint to offer smart value-added Internet of Things services like Predictive Management solutions in manufacturing, connected cars, and Smart City (smart traffic, air quality control, smart parking, smart lighting, smart energy, etc.)

idc-sasa-statement

 

Coming from the virtualization technologies, Veeam is one of the IT industry players with fast growing on the market. Veeam Availability Suite combines the industry-leading backup, restore and replication capabilities with the advanced monitoring, reporting and capacity planning functionality. Veeam Availability Suite delivers all necessary to reliably ensure and manage any virtual environment, providing a high availability data centre which benefit of high-speed recovery, data loss avoidance, verified recoverability, leveraged data, and complete visibility.

IoT systems security is one of the most controversial subjects of the moment, considered by many analysts as one of the main inhibitors in the large adoption of IoT technologies. In this context was a very good option for the organisers to introduce IoT security issues in the agenda. In his presentation dedicated to “High-Profile Cyber Attacks – a Wake-Up Call for IoT Security”, Alexei Proskura – Program Director Security at IDC CEE. Comparing other new technologies areas, IoT systems are particularly more difficult to manage security issues due to large numbers of components: sensors, appliances and connecting devices, infrastructure platforms, application and services. Separated and integrated security systems should cover a large diversity of vulnerability areas, from system and OS integrity, to boot process, communication, software updates, authentication procedures, audit and accountability, until cryptographic elements generation, data and lifecycle management.

idc-iot-foto-1Security should solve problems coming from data collection systems, physical threats, external information exposure and data profiling. Any efficient IoT system should include elementary functions to reduce attack risk surface, to retain hardware and software integrity. Testing phases and properly user education are other mandatory actions any CIO or CSO should consider for a safety IoT system adoption.

A special mention for the large diversity of subjects covered by the Panel Discussion which enriched IDC IoT Forum Agenda: “Smart Cities”, “What Will Make the Headlines in 2017 and Beyond?”, “Security and Regulatory Concerns in IoT”, and “IoT for Better Lives – The Benefits of IoT in Health”. Each discussion panel has special guests from the local industry, startups and professional associations involved in the IoT ecosystem, covering the basic problems opened by the adoption of the smart service at the local public administration, in industry, in logistics and in healthcare services.

 

idc-connectClosing a very rich agenda event, the Connect Workshops organised by IDC gave to the participants the possibility to exchange experience and face-to-face discuss with the specialists. Dedicated Connect Workshop tables was organised for the major subjects presented in the Forum like:

  • IOT Availability without limits
    • Is IoT Security a technology problem?
    • Implementing IoT – What to expect and how to proceed?
    • Industry 4.0 – Transforming businesses with IoT Solutions

A very interesting innovation used for the first time during an IDC event in Romania was the dedicated mobile application of the IoT Forum. Here between regular information about the event agenda, speakers and partners, any participant had the possibility to answer to few open poll question, offering an add-hock quality survey about the general perception on each discussed subject.

 

IDC IoT Forum organised on 24 November in Bucharest is part of a regional program initiated by IDC in most all of the countries from CEE region. IDC’s Forum mission is to help the conference participants to better understand the current trends, to identify areas of future growth, and to be prepared for any opportunity in their specific fields.

IoT Market Expectation in CEE – by 2019

 25.25 Billion – the number of fibre connections

881.25 Million – annual spending on connected vehicles

239.42 Million – annual in-store offer revenue

233.65 Million – annual omni-channel revenue

20.19 Million – annual telehealth systems revenue

92.49 Million – annual smartphone shipments

 Source: The Future of Connected Life in CEE, IDC April 2016

 

 All Images & Data Sources: IDC

 

Related articles:

https://cloudmania2013.com/2015/11/25/idc-iot-forum-bucharest-from-enterprise-assets-intelligence-to-industrial-internet/

https://cloudmania2013.com/2016/01/21/idc-piata-iot-in-regiunea-cema-va-creste-rapid/

https://cloudmania2013.com/2015/11/03/prima-conferinta-internationala-iot-din-romania/

https://cloudmania2013.com/2015/10/12/idc-mizeaza-pe-puterea-de-inovare-a-cloudului/

 

VECTORII TEHNOLOGICI CARE ANTRENEAZĂ INDUSTRY 4.0

digital-mfg-revolution_1200x630_hero_focus_1015Vorbeam în articolele anterioare despre rolul major pe care l-a jucat dezvoltarea conceptului Industry Internet of Things (IIoT) pentru accelerarea revoluției industriale digitale. Odată cu larga asimilare a inovațiilor tehnologice și dezvoltarea conceptelor de producție bazate pe soluții IoT, noțiunea Industry 4.0 a fost adoptată la scară globală, fiind asimilată inițial chiar cu IIoT și ulterior cu procesul de transformare digitală a industriei.

Dar revoluția digitală din industrie a fost rezultatul conjugat al mai multor vectori. Boston Consulting Group (BCG), companie internațională de consultanță specializată în procesele de transformare în business, a identificat principalele domenii tehnologice care guvernează conceptul Industry 4.0:

  • Serviciile Cloud – singura alternativă în procesarea, stocarea, monitorizarea și controlul sistemelor și aplicațiilor de nivel enterprise; Dezvoltarea concepului Cloud 2.0 este straâns asociată cu accelerarea fenomenului digital din industrie.
  • Internet of Things (IoT) – reunește întregul ecosistem de comunicare între echipamente, dispozitive și senzori, captând informațiile primare și generând răspunsuri în timp real;
  • Big Data & Analytics –  fuxul de date generat de fiecare etapă de dezvoltare a producției, de la concepția inginerească, la proiectare, testare și lansarea în fabricație, adaugă o nouă dimensiune industriei producătoare, mai avidă ca niciodată de răspunsuri inteligente în timp real;
  • Simularea – scenariile de modelare virtuală a produselor încă din prime faze ale fuxului de producție devin vitale pentru obținerea performanțelor, scurtarea termenelor de lansare pe piață și reducerea costurilor de producție;
  • 3D Printing sau Additive Manufacturing (AM) – imprimantele 3D de capacitate enterprise vor avea un rol tot mai important în producerea unor serii mici de produse personalizate, dar vitale pentru bunul mers al procesului de producție. Pionieri in asimilarea 3D printing la scara industrială, cercetătorii de la GE au anunțat realizarea unui motor cu reacție bazat pe componente produse în totalitate cu noile tehnologii additive manufacturing;
  • Augmented Reality (AR) și Virtual Reality (VR): BDG apreciază că sisteme precum Oculus Rift sau HoloLens vor juca un rol esențial în creșterea productivității și accelerarea proceselor de decizie. La acestea se adaugă și facilitățile oferite de metodele de educație virtuală și și de instructaj în timpul lucrului;
  • Cybersecurity – un cadru critic de menținere a încrederii la nivelul de ansamblu al sistemelor și rețelelor, în contextul în care avem milioane de echipamente conectate prin linii de comunicare care se intersectează și inter-relaționează.
Industry 4.0 framework and contributing digital technologies

Industry 4.0 framework and contributing digital technologiesș Source PwC

Conform ”Industry 4.0: Building the digital enterprise” realizat de PwC în aprilie 2016- cel mai recent și mai elaborat studiu dedicat fenomenului Industry 4.0, principalul driver al revoluției digitale din industrie îl constituie data analytics. Companiile producătoare se află în acest moment în stadiul în care trebuie treacă de la stadiul de cercetare și descoperire a informațiilor disponibile, la cel de acțiune propriu-zisă pentru analiza și valorificare uriașelor volume de date.

Pionierii digitali au făcut deja această mișcare și folosesc instrumentele de analiză a datelor pentru adoptarea celor mai bune decizii. Pe măsură ce ecosistemul digital se extinde, crește și importanța stabilirii unor nivele superioare de încredere în tehnologiile digitale. Soluții puternice de risk management și data integrity pot ajuta companiile să acopere breșele și să administreze disfuncțiile operaționale.

Concluzionând, tehnologiile digitale au puterea de a depăși într-o manieră “disruptiv-pozitivă” provocările actuale din industrie, transformând fiecare digit și fiecare link într-un proces de producție revoluționar, de la cercetare, la dezvoltare, procurarea materialelor, și procesele de producție, la activitățile de marketing, vânzare și servicii. Și toate astea se întâmplă de-a lungul întregului lanț de furnizori și la scara întregului ciclu de viață al produselor.

Cele mai dramatice mutații de la inventarea motorului cu abur

digital-mfg-revolution_1200x630_hero_focus_1015

A aparut Catalogul Cloud Computing Romania, ediția a 5-a, dedicat unui subiect pe cât de nou, pe atât de important pentru evoluția economică a omenirii: REVOLUȚIA INDUSTRIEI DIGITALE.

De ce este atât de important acest ultim val al revoluției industriale? La scară istorică, fiecare revoluție tehnologică a produs mutații economice, care au generat progres. Dar revoluția digitală poate avea efectul cel mai disturbator la scară industrială de la apariția motorului cu aburi.

De ce sunt afectate atât de dramatic procesele industriale tradiționale? Pentru că multe dintre sistemele și procesele de producție au ajuns în impas. Nu ne mai ajută să producem lucruri mai bune, mai rapid și mai eficient. Nu mai facem față concurenței, pentru că nu am știut să valorificăm noul filon digital.

De ce acum un Catalog despre Digital Industry? Pentru că acum este momentul. Chiar dacă nu suntem pregătiți, trebuie să învățăm să folosim formidabilele facilități oferite de tehnologie, ca să fim mai eficienți și mai deștepți. Să ne facem viața mai bună. Ca locuitori ai unei planete digitale.

Digital Industry Cover

Catalog Cloud Computing Romania, ed. a 5-a, Digital Industry

Sunt importante noutățile tehnologice din acest Catalog? Veți putea aprecia singuri asta, citind cele 30 de întrebări și răspunsuri despre: programul Industry 4.0, despre 3rd Platform, despre proiectul unei Europe Digitale bazată pe accesul universal la informație, despre Internet IoT,  despre Industry Cloud și Cloud 2.0, despre dialogul dintre mașini, despre roboții industriali și automatizare, despre realitatea augmentată ca abecedar în deprinderea noilor aptitudini digitale și, în fine, despre pericolele care ne pândesc atunci când totul este conectat.

Cum ne vom descurca în acest hățiș de noi tehnologii, termeni și concepte care gravitează toate în jurul nostru fără să le înțelegem prea bine rostul? Încet, dar sigur. În fond, nimic nu este prea complicat. Inovația și tehnologiile au existat întotdeauna și atunci când am avut nevoie de ele, le-am pus la treabă, să lucreze în folosul nostru. Totul se transformă, dar transformarea o coordonăm noi.

Le mulțumim partenerilor noștri: CLASS IT, DATANET SYSTEMS, EMC² ROMANIA, EUROCLOUD ROMANIA, IBM ROMANIA, QALITANCE, SAP ROMANIA, SIMSCALE, SIVECO ROMANIA și SMART ID,  care au realizat noutatea momentului, oferind informații de mare valoare despre soluțiile, platformele și proiectele care ne ajută la eficientizarea activităților de producție din toate industriile. Și care ne oferă instrumentele și resursele de care avem nevoie pentru a parcurg acest drum digital.

Nu pot să nu regret faptul că mulți alți furnizori de soluții pentru industria digitală, în special cei din zona soluțiilor CAD/CAM, PLC, automatizări, Industry IoT, industrial networks, M2M, securitate sau process management, care au deja o serie de proiecte de mare valoare în România, nu au găsit resursele necesare sau pur și simplu nu au fost interesați…

Dat timpul nu e pierdut. Acesta e primul Catalog dedicate soluțiilor pentru industria modernă din România. Vor urma și alte proiecte. De acum înainte o să tot vorbim despre aceste tendințe tehnologice și materializarea lor în povești de succes. Căci nimic nu este prea complicat. Inovația și tehnologiile au existat întotdeauna și le-am pus la treabă, să lucreze în folosul nostru. Totul se transformă, iar transformarea o coordonăm noi…

Ca și edițiile anterioare, Catalogul Cloud Computing Romania, ediția a 5-a, Digital Industry este realizat prin colaborarea dintre Agora Group și cloud☁mania. 

Citiți AICI Catalogul Cloud Computing Romania, ed. a 5-a, DIGITAL INDUSTRY

Image sources: cisco.com, Agora Group

INDUSTRY 4.0 – NOUL MOTOR AL REVOLUTIEI DIGITALE DIN MANUFACTURING

Ample mutatii au loc chiar cum la scara economica si sociala prin adoptia tehnologiilor de granita, precum Cloud computing, Big Data & Analytics, Mobile computing, or Internet of Things (IoT) , adica cei patru piloni ai noii entitati tehnologice definita de IDC ca  “3rd Platform”.

Forta reunita a noului val digital vine cu puterea inovatiei care tinde sa disloce vechile modele de business, in toate domeniile industriale, dar mai ales in verticalele aplicative precum manufacturing-ul.

Nine-technologies

Source: BCG

Incepand cu revolutia industriala declansata de inventarea masinii cu abur, fiecare val de inovatii tehnologice a generat progres, ca raspuns la dorinta nativa a producatorilor ”Cum sa fac mai repede, produse mai ieftine si mai bune?” Industria e antrenata intr-o spirala evolutiva bazata pe interactiunea om-masina, care a asimilat rand pe rand, automatizarea proceselor, interactiunea masinilor, angajarea robotilor si diseminarea inteligentei artificiale.

In manufacturing revolutia digitala schimba radical traditionalele procese ale fluxului de productie, de la noile modele de gandire inginereasca, la digital prototyping, automatizarea halelor, conectarea masinilor, pana la fabricile inteligente.

Cea mai recenta tendinta generata de adoptarea revolutiei digitale consta in conceptul Industry 4.0 sau cea de a 4-a revolutie industriala. Paradoxal este ca paternitatea acestei noi filosofii nu e legata de mediile academice, unde fiecare val de inovatii genereaza noi tendinte, ci de cele guvernamentale. Intr-un amplu program derulat sub umbrela Agendei Digitale 2014-2017, guvernul Germaniei plaseaza inovarea tehnologica in centrul politicii sale de dezvoltare digitala a industriei si a societatii.  Asa cum reiese si din brosura “The new High-Tech Strategy Innovations for Germany”, in amplul proces de realizarea a unei economii si a unei societati digitale, Industry 4.0 se pozitioneaza ca una dintre principlele directii de actiune, impreuna cu serviciile si datele inteligente, sistemele Cloud computing, retelele digitale, stiinta digitala si mediul de viata digital.

Conform teoriei Industry 4.0, caracteristicile principale ale productiei industriale din viitor vor include realizarea extensiva de produse individualizate, in medii de productie cu mare flexibilitate, ce integreaza experienta clientilor si a partenerilor din cele mai timpurii faze de inginerie si proiectare, totul fiind integrat cu servicii de cea mai mare calitate intr-o noua categorie de “produse hybrid”. Potrivit acestei teorii, cele patru valuri ale revolutiei industriale sunt:

  • Industry 1.0: revolutia motoarelor cu abur/ apa
  • Industry 2.0: revolutia puterii electrice
  • Industry 3.0: revolutia calculatoarelor
  • Industry 4:0: revolutia conectarii Internet of Things (IoT)

Aceasta nou paradigma construita pe capacitatea de a conecta tot ce poate transmite informatie produce noi scenarii bazate pe multiplele mutatii la nivelul modelelor si proceselor de productie traditionale. Boston Consulting Group (BCG), companie internationala de consultanta specializata pe procesele de transformare in business a identificat noua domenii tehnologice care guverneaza conceptul Industry 4.0:

  • Industry-40-Manufacturing-Relationships

    Source: BCG

    Integrarea orizontala si verticala a sistemelor – o viziune coerenta supta datelor de nivel enterprise si a retelelor de sisteme, nu numai la nivel de companie, ci si in comunitatea de furnizori.

  • Internet of Things – reuneste intregul ecosistem de comunicare intre echipmente, dispozitive si senzori, captand informatiile primare si generand raspunsuri in timp real
  • Cybersecurity – un cadru critic de mentinere a increderii la nivelul de ansamblu al sistemelor si retelelor, in contextul in care avem milioane de echipamente conectate prin linii de comunicare care se interescteaza.
  • Serviciile Cloud – singura alternativa in procesarea, stocarea, monitorizarea si controlul sistemelor si aplicatiilor de nivel enterprise, precum sistemele ERP.
  • Big data analytics –  fuxul de date generat de fiecare etapa de dezvoltare a productiei, de la conceptia inginereasca la proiectare, testare si lansarea la scara de fabricatie,  adauga o noua dimensiune industriei producatoare, mai avida ca niciodata de raspunsuri inteligente in timp real.
  • Simularea – scenariile de modelare virtuala a produselor inca din prime faze ale fuxului de productie devin vitale pentru obtierea performantelor, scurtarea termenelor de lansate pe piata si reducerea costurilor de productie.
  • 3D printing sau Additive manufacturing – imprimantele 3D de capacitate enterprise vor avea un rol tot mai important in producerea unor serii mici de produse personalizate, dar vitale pentru bunul mers al procesului de productie. Pionieri in asimilarea 3D printing la scara industriala, cercetatorii de la GE tocmai au anuntat realizarea unui motor cu reactie bazat pe componente produse cu noile tehnologii additive-manufacturing.
  • Augmented reality: BDG apreciaza ca sisteme precum Google Oculus Rift sau Microsoft HoloLens vor juca un rol esential in cresterea productivitatii si accelerarea proceselor de decizie. La acestea se adauga si facilitatile oferite de metodele de educatie virtuala si instructaj in timpul lucrului.
  • Robotii –  automatizarea si robotizarea productiei au o veche traditie, propulsand industriile super-tehnologizate precum cea japoneza. Robotii vor deveni din ce in ce mai destepti si mai capabili sa execute cele mai diverse operatiuni in lungul lant al fluxurilor de productie.

Concluzionand, tehnologiile digitale au puterea de a depasi intr-o maniera “disruptiv-pozitiva” provocarile actuale din industria digitala, tranformand fiecare digit si fiecare link intr-un process de manufacturing revolutionar , de la cercetare, la dezvoltare, procurarea materialelor si procesele de productie, la activitatile de marketing, vanzare si servicii.

Images Sources: BCG Perspectives.com

 

%d bloggers like this: