OMUL CA SENZOR CRITIC IN UNIVERSUL P2P

Puterea de transformare a sistemelor Internet of Things consta nu numai in monitorizare, control si optimizare, ci mai ales in puterea de a crea noi produse, servicii si modele de business. Analiza interactiunilor om-masina, masina-masina sau masina – om este unul dintre domeniile extrem de senzitive al unei retele universale de senzori, in care o buna parte din informatii provin sau sunt generate de comportamentul nostru social.

Sub ampla palarie a sistemelor IoT, informatiile generate de oameni sau lucruri pot fi stocate, analizate si utilizate pentru a fi returnate intr-o formula customizata catre fiecare receptor sub forma de VALOARE. Caci pana acum informatile captate din retelele de senzori erau prea putin valorificate iar aceasta valoare nu prea exista…

Inca de la inceputul noului mileniu existau solutii de monitorizare bazate pe transmisii satelitare care puteau capta datele transmise de vehiculele dotate cu senzori GPS si bratarile emitatoare purtate de soferi, permitand analiza rapida a traseelor parcurse, timpii de incarcare sau respectarea orelor de pauza.

Aceasta tehnologie a fost extinsa recent prin programul ”On-Road Integrated Optimization and Navigation” (ORION) implementat de serviciul de curierat UPS care furnizeaza aplicatii in timp real de optimizare a traseelor. S-a calculat ca o scurtare a parcursului cu o mila, pentru fiecare sofer in fiecare zi, poate aduce economii anuale de peste 50 de milioane de dolari la nivelul unei flote de camioane. Cu peste 10000 de rute optimizate, un sistem UPS poate salva 1,5 milioane de galoane de combustibil (aprox. 5,7 milioane de litri), reducand emisiile de dioxid de carbon cu peste 14 milioane de kg.

Un alt exemplu de acelasi gen este aplicatia de driving Waze care permite soferilor sa raporteze experientele de pe traseu, precum accidentele, intreruperile de circulatie sau prezenta radarelor si agentilor de politie. Informatiile receptate si analizate sunt distribuite in timp real in retea si pot fi vizualizate de toti ceilalti soferi conectati care parcurg o anumita zona.

Un mare volum de date colectate de sistemele IoT la scara planetara e reprezentat deci de informatii strans asociate cu experienta umana. Analiza acestor informatii provenite de la senzori de natura umana impune o noua abordare, bazata pe o noua forma de analitice, foarte apropiate de cele folosite in retelele sociale, care ofera indicatii despre starea de sanatate, dar si despre preferintele la cumparaturi, obiceiuri de calatorie sau distractii.

Din acest punct de vedere putem spune ca intr-o retea de amploarea Facebook, fiecare individ conectat reprezinta un adevarat senzor IoT, o interminabila sursa de informatii personale care odata ajunse in retea sunt colectate, interpretate si folosite in campaniile moderne de marketing digital bazate pe experienta consumatorilor.

Folosirea marilor volume de date despre comportament pentru intelegerea obiceiurilor de lucru din cadrul retelelor profesionale reprezinta domeniul de studiu al noii discipline Computational Social Science (CSS). Gratie IoT, tot ceea ce acum 20 de ani era considerat ca “science fiction”, reprezinta astazi ”data-science”. Un studiu sociologic de la universitatea Cornell demonstreaza noi modalitati de intelegere a indivizilor si a diferitelor comunitati umane. Studiul a analizat milioanele de mesaje Twitter accesibile public si a putut genera estimari de tipul corelatiilor existente intre nivelul de satisfactie al populatiei si evolutia diurna a astrelor sau care este intervalul de timp in care oamenii sunt cel mai dispusi sa faca anumite lucruri. Desigur ca majoritatea observatiilor sunt intuitive, dar ce e important este faptul ca exista deja o stiinta care se ocupa de mutatiile sociale induse de noile experiente digitale. Aceste metode au fost rapid asimilate de mediile de business, fundamentand noile tendinte in marketingul social.

Un bun exemplu este show-ul anual prilejuit de finala Super Bowl, evenimentul sportiv cu cea mai mare audienta la televiziunile americane. Plecand de la faptul ca pe langa miile de participanti din tribune finala din 2014 a fost vizionata de peste 113 milioane de telespectatori si utilizatori online, iar un spot publicitar de 30 de secunde costa in medie 4,5 milioane de dolari, prin integrarea unui utilitar de masurare a audientei si o solutie API dezvoltata pe Data as a Service, analistii de marketing au putut estima care sunt preferintele de cumparaturi ale fanilor, cata pizza, cati hot-dogi sau cata bere s-au consumat.

O variantă distinctă a sistemelor Machine-to-Machine (M2M) o reprezintă platformele de interactiune intre receptorii umani si echipamentele inteligente de tip M2H (Machine to Human).

Una dintre cele mai importante componente pentru o platformă M2H este interfata. Un paradox al acestor interfețe inteligente este că initiativa aparține in bună parte tot masinilor.  Luand ca exemplu aplicatii mobile M2H accesibile prin smartphone, de cele mai multe ori utilizatorul nu face decât să parcurgă niste etape prestabilite, dictate si controlate de echipamentele inteligente. Unii afirmă că în astfel de cazuri rolul uman se limitează la driver al comunicării intre mașini, ce execută operațiuni predefinite. Poate fi considerat omul, un ”robot” cu simplu rol de execuție pentru deciziile luate de masini?

La polul opus se situeaza scenariile in care omul cauta sa se auto-depășeasca cu un ajutor minimal al mașinilor:

• omnistiintele – ambiția de a cunoaste tot
• telepatia – conexiunile H2H),
• safekeeping – protectia in fata raului,
• imortalitatea – prelungirea duratei de viata,
• teleportarea – deplasarea instantanee
• exteriorizarea – dorinta umana de a crea lucruri si a exprima stari.

Iată o caracterizare inedita a interacțiunii om-masina descrisa intr-o lucrare publicata de Deloitte University Press, in funcție de atributele echipamentelor inteligente cu care inter-relationăm:

• Accesibilitatea – abilitatea de imbunatatire a functionalitatii si de crestere a capacitatii de customizare
• Afectivitatea – capacitatea unui aparat de a se face iubit de catre posesorul sau, sporindu-și valoarea utilitara printr-un design atractiv sau un comportament prietenos
• Gesticulația – abilitatea unei masini de a traduce gesturile umane si a prelua initiativa
• Indestructibilitatea – proprietatea unui echipament de a putea fi folosit in orice condiții
• La prima vedere – abilitatea unui masini de a converti informatia dintr-o privire, citire si întelegere facilă
• Operativitatea – abilitatea unui device de a executa mai multe operatiuni simultan
• Usurinta de purtare (weareablity) – facilitatea unui dispozitiv de a fi purtat cat mai convenabil, ca accesoriu curent de imbracaminte

Va mai intrebati ce inseamna prescurtarea din titlu? O definitie care imi aduce aminte de unul dintre primele slogane promovate de o companie de IT prin anii 90… P2P = Peoples-to-Peoples…

Adaptare dupa articolul ”P2P – de la lucruri inteligente la multimi inteligente” publicat in numarul de noiembrie al revistei IT Trends.