Va facilita Cloudul sinergiile de transformare digitală a României?

digital-office

5 tendințe majore pe piața de Cloud din România în 2017

Ultimii ani au marcat o certă maturizare a pieței de Cloud din România, cu influențe pozitive în toate zonele de recristalizare a noilor modele de business bazate pe tehnologiile digitale. Chiar dacă nu sunt super-spectaculoase și aproape de loc mediatizate se întâmplă o mulțime de lucruri bune în România… Din punct de vedere tehnologic, România nu trebuie scoasă totuși din contextul regional, unde clasamentele existente nu ne dau prea mari șanse de a ieși pre curând din zona de ”emerging markets”.

Plecând de la ce se întâmplă, de la potențialul nostru și de la dreptul de a ajunge la niște performanțe pe care le merităm, voi încerca să fac o anticipare a evoluției pieței de soluții Cloud în anul 2017. Cât de viabile sunt aceste predicții? Vom vedea la anul, pe vremea asta…

O analiză a pieței de Cloud trebuie privită în toată complexitatea ei, plecând de la capacitatea de asimilare a pieței, de la nivelul ei de maturitate și de pregătirea pentru absorbția transformărilor digitale. După aceea trebuie văzut cât de pregătiți sunt vendorii și ofertanții de servicii Cloud pentru particularitățile și mai ales asperitățile pieței din România. Ambele unghiuri de vedere trebuie completate cu realitățile din zona guvernamentală, care are un rol tot mai important în alinierea și mai ales în transparența digitală a României ca membră a Uniunii Europene și ca poziționare geo-politică. Esențiale sunt orizontalizarea, dar și verticalizarea pieței, marii beneficiari ai proceselor de transformare digitală fiind industriile strategice, cu contribuții majore la PIB-ul României. Dar haideți să le luăm pe rând…

Utilizatorii români nu se feresc de Cloud: piața e pregătită pentru o adopție accelerată a soluțiilor hibride

Hackatlon Techsylvania

Image: Hackatlon Techsylvania

Este o afirmație bazată pe experiență, pe interacțiuni directe, discuții, argumente și evidențe practice legate nu numai de reușite, ci și de analiza la rece a greșelilor. Clienții de Cloud din România sunt companiile, de toate mărimile și din toate domeniile. Beneficiarii serviciilor de Cloud sunt diverși: în primul rând organizațiile în cazul serviciilor de infrastructură, dezvoltatorii și furnizorii de aplicații Cloud în cazul soluțiilor PaaS, utilizatorii individuali din zona publică și privată în cazul aplicațiilor SaaS.

Chiar dacă mai există încă reticențe manageriale sau tehnice, companiile din România nu sunt opace la soluțiile care le ajută să devină mai eficiente, să țină pasul cu piața, să o ia înaintea concurenților, să își gestioneze mi bine costurile și să aibă acces la un top al tehnologiilor, pe care în mod normal nu și l-ar putea permite decât câteva dintre companiile foarte mari… Arată-i clientului ce avantaje poate avea și nu îl va interesa unde îi sunt găzduite datele în mod fizic sau cine și unde îi rulează aplicațiile esențiale de business. Rata de adopție depinde în primul rând de abilitatea ofertanților de a arata, a demonstra și a convinge…

Potrivit unui studiu IDC citat de Oracle la o întâlnire cu ziariștii, în 2015 piața locală de soluții IT în Cloud a fost evaluată la circa 42 de milioane de dolari, cu o creștere de peste 80% față de 2014. Deși nu există practic studii de piață reprezentative pentru larga populație a utilizatorilor, evidențele sunt clare și piața de Cloud va continua să crească cu un ritm mult mai accelerat decât alte sectoare IT.

Vendorii sunt gata pentru abordarea piețelor locale: oare sunt gata și partenerii locali?

Trebuie să recunoaștem că activitatea vendorilor de soluții și servicii Cloud nu a fost una extrem de agresivă pe piața din România… În cele mai multe cazuri producătorii hardware și software au trebuit să se adapteze din mers la noile modele impuse de business-ul de Cloud, să se reorganizeze intern, să își angajeze și să instruiască oamenii și abia după aceea să vadă ce se întâmplă pe piață, ce zic clienții mai vechi, care sunt zonele unde trebuie să își concentreze eforturile…

Image: Microsoft.ro

Image: Microsoft.ro

La orice analiză a perspectivei de evoluție a vendorilor de Cloud, lucrurile trebuie privite diferit, pentru că esteța business-ului în Cloud este alta. Din perspectiva ofertanților de soluții de infrastructură, piața IaaS are toate șansele să se dubleze sau chiar să se tripleze în 2017, pentru că aici concurența este mare. Există deja în România câteva centre de date cu o mare disponibilitate de găzduire și vor mai apărea cel puțin două. Vendorii tradiționali își îmbie clienții mai vechi să își consolideze propriile Clouduri private și să mute aplicațiile pe platformele publice, apelând la avantajele ”împăciuitoare” ale modelelor hibride care oferă șansa păstrării unor componente esențiale pe platformele on-premise existente.

Piața de soluții PaaS este la fel de concurențială, orice dezvoltator de aplicații putând să aleagă între platformele clasice oferite de Amazon, Microsoft, Google, IBM sau Oracle și platformele Open Source. Nevoia crescută de aplicații din toate domeniile va determina tot mai mulți dezvoltatori locali să vină cu soluții cât mai diversificate, dar și mai adaptate pentru mobilitate, Cloud distribuit, IoT sau analiza Big Data.

Piața de soluții SaaS va fi în continuare driverul dezvoltării pieței de Cloud, pentru că aici toți producătorii de software și-au dublat oferta de licențiere clasică cu subscripții SaaS. Chiar dacă nu toate soluțiile software ofertate astăzi ca aplicații în Cloud sunt bazate pe subscripții clare de software ca servicii, reprezentând versiuni online ale unor aplicații vândute anterior pe CD, tendința este clară: piața de soluții SaaS are toate șansele să crească de 4-5 ori în 2017 față de situația actuală… Asta va depinde și de modul în care vendorii de aplicații software vor avea priceperea de a-și adapta canalele de distribuție la noile modele de vânzare, ajutând reselleri tradiționali să devină brokeri de servicii Cloud.

Orizontalizarea Cloudului: oricine are nevoie de eficiență, costuri reduse, flexibilitate și ușurință de administrare…

cloud-cover-2Aici lucrurile sunt forte clare. Puterea disruptivă a Cloudului nu constă în noutatea tehnologiilor, ci în felul în care sunt ele folosite… Cloudul impune noi modele de business care sunt valabile pentru orice organizație, de orice mărime, din orice zonă de activitate, fie ce este vorba de un startup specializat în proiectare CAD, un mic producător de mobilă, o școală dintr-un sat de munte, o firmă de curierat, o primărie sau de o fermă de struți. Modelele de business sunt aceleași, dar gradul de integrare a proceselor digitale diferă și poate aduce avantaje competitive la nivelul concurenței pe verticală. Există deja nenumărate studii de caz în Europa Centrală și de Est care reflectă avantajele dar și greutățile migrării la modele Cloud.

În afară de asta, acum nu discutăm numai de Cloud. Avem numeroase proiecte și implementări de platforme Internet of Things, avem implementări de nivel industrial, avem proiecte Smart City, avem aplicații și servicii mobile. Din păcate, din diferite motive legate de politici interne, lipsa specialiștilor în realizarea de content, lipsa de transparență a clienților sau slaba mediatizare, numărul poveștilor de succes din România este destul de limitat… Cele puține care există le puteți găsi în ClaudMania sau în articolele scrise în publicațiile partenere.

Experiența de utilizator este încă elementul cel mai important în luarea unei decizii de cumpărare. A trecut de mult modelul de achiziție bazat pe regula ”celor trei oferte”… Acum clientul se interesează, se uită pe site-uri să vadă cine sunt și ce zic alți clienți, compară ofertele calitativ și cantitativ și este foarte maleabil la orice recomandare primită de la cineva care folosește deja soluția respectivă și care îi zice și care sunt hibele sau capcanele ascunse din ofertă…

Pentru a putea convinge cât mai ușor clienții de valoarea reală a soluțiilor Cloud oferite, vendorii și providerii vor trebui să se concentreze pe realizarea de conținut de valoare, să publice povești de succes și să fie mai activi în rețelele sociale.

Verticalizarea este o realitate: Utilitățile, industria producătoare, industria high-tech, logistica și transporturile pot fi cei mai mari beneficiari ai transformării digitale

meat-industry-will-benefit-from-digital

Image: GlobalMeatNews.com

E din ce în ce mai clar că pe lângă beneficiile generale aduse de inovațiile tehnologice, trebuie luate în seamă și aria tot mai diversă de avantaje oferite de soluțiile și serviciile specifice unor diferite domenii economice și sociale. Tendința este ca tot ce ne înconjoară să devină ”smart”, cu sau fără microcip încorporat, cu sau fără conectare la Internet, RIFID, GPS sau GIS…

Vrem să trăim în case inteligente, situate în campusuri inteligente din orașe inteligente. Vrem să conducem mașini inteligente, pe șosele moderne, cu semnalizare inteligentă, iluminare inteligentă și locuri de parcare care să te îmbie: ”sunt aproape de tine și sunt liber…” Vrem să lucrăm în fabrici inteligente, în birouri superdotate sau în laboratoare high-tech. Vrem ca tânăra generație să învețe în școli inteligente care să îi pregătească pentru adevărata lume digitală? Câte dintre acestea vor fi și realizabile?

Aproape toate, dar nu toate deodată și în același loc. Piața soluțiilor IoT a adus un suflu nou și în România, prin larga diversitate de ofertanți care vin din domenii industriale sau tehnologice diferite: furnizori de utilități, vendori IT, furnizori telco, specialiști în automatizări și robotică, operatori publici și organizații guvernamentale. La o analiză succintă a tuturor surselor de informare la care am avut acces în ultima perioadă, cele mai dinamice domenii, care vor veni și cu cele mai importante investiții în tehnologiile digitale vor fi:

  • energia și utilitățile (rețele smart grid, eficientizarea proceselor de monitorizare a consumului și distribuției;
  • producătorii industriali (soluții PLC, automatizarea și digitalizarea producției din industria auto, prelucrarea și procesarea materiilor prime, industria alimentară și industria materialelor de construcții);
  • furnizorii de servicii high-tech bazate pe subscripție (telefonie, rețele, cablu-TV, hosting in centre de date, aplicații SaaS;
  • companiile de transport și logistică (automatizarea și clusterizarea depozitelor, aplicații de gestionare a încărcăturilor și de monitorizarea flotelor).

Continuitatea proiectelor GovITHub și respectarea termenelor impuse de Parlamentul European

Structurile legislative și guvernamentale trebuie să fie principalele motoare ale promovării Cloudului și tehnologiilor digitale în România. După o bună perioadă în care proiectele generate sub pălăria Agendei Digitale Europene sau limitat la câteva acțiuni de cooperare public-privat, ale căror rezultate au fost estompate de nefasta implicare a politicului în tehnologie și de bruiajul scandalurilor partinice, anul acesta s-a remarcat o coerență în gândire, care a generat câteva rezultate rapide și concrete.

govithub

Image: GovITHub

Cel mai important a fost inițiativa înființării GovITHub, un program guvernamental – anunțat în iulie 2016 și devenit operațional în septembrie – prin care specialiștii din comunitatea IT: programatori, designeri, manageri de proiect, antreprenori au fost invitați să se alăture decidenților din administrația publică centrală pentru a încerca simplificarea interacțiunii cu cetățenii prin digitalizare, dar și pentru a aduce un plus de inovație în acest domeniu dezvoltând servicii noi sau lucrând la îmbunătățirea celor existente.

Încă de la început GovITHub s-a ghidat după 4 principii de bază: Cloud Ready, MobileFirst, Security & Privacy și Open by Default și a fost deschis tuturor celor care doresc să susțină activitățile programului devenind parteneri, contributori sau pur și simplu membri în Comunitatea GovITHub.  Prin dezvoltarea proiectelor GovITHub în regim Open Source, s-a încercat asigurarea unei transparențe totale și posibilitatea îmbunătățirii ulterioare a acestor soluții. Un bilanț al proiectelor propuse și aflate în diferite stadii de finalizare după primele 3 luni de activitate GovITHub poate fi găsit într-o postare de pe pagina organizației http://ithub.gov.ro/2016/12/24/planuri-urari-pentru-viitorul-an/

O altă realizare a anului 2016 a fost înființarea rolului de CIO Guvernamental și a Biroului CIO (CIO Office) cu afiliere directă la Cancelaria Primului Ministru, gândit ca structură de coordonare centrală a dezvoltării sistemelor informatice ale administrației, independent de celelalte ministere. În noiembrie 2016 în rolul de CIO Guvernamental a fost numit Cristian Cucu, un specialist cu bogată experiență în industria IT.

Am citit bogata listă de activități pe care noua echipă de la Palatul Victoria le-a inclus în cele peste 100 de pagini ale programului de guvernare și m-au bucurat că rolul IT-ului este considerat la adevărata lui valoare, de emulator în toate sectoarele economice și sociale. M-au mai bucurat deciziile de întărire a rolului CIO și de continuare și îmbunătățire a proiectelor generate în cadrul GovITHub.

Ce n-am găsit eu în program – dar știu sigur că actualul CIO și sunt convins că și noul titular de la MCTI sunt conștienți de importanța acestui lucru – este un plan concret de măsuri de asigurare a aplicării acțiunilor stipulate în cadrul programului european de protecție a datelor personale. Aprobat în luna mai a anului trecut de către Parlamentul European, Regulamentul General pentru Protecția Datelor Personale (GDPR – General Data Protection) va trebui să intre în vigoare pe 25 mai 2018 în toate țările membre. Un an de la adoptare a aproape a și trecut și anul 2017 va fi hotărâtor pentru implementarea unui set de acțiuni concentrate prin care Guvernul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a ne asigura că nu vor exista amenzi aplicate pentru buna funcționare a infrastructurilor critice, dar și organizațiilor private.

2017 ar trebui să fie deci un an de referință pentru dezvoltarea industriei de IT și a economiei, având ca motor amplele transformări digitale de care e nevoie ca să progresăm. Esențial este să se creeze sinergiile necesare între factorii decizionali care vor trebui să își respecte promisiunile făcute, jucătorii din industrie interesați de promovarea soluțiilor Cloud și marea masa a comunității de utilizatori.

 

Advertisements

About Radu Crahmaliuc
Independent IT&C analyst, digital transformation & Cloud computing evangelist, start-ups developer, freelancer, storyteller, events moderator & keynote speaker

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: