Despre Cloudul hibrid cu domnul Răzvan Stoica

 

O soluție din ce în ce mai căutată

 

 

 

 

”Provocarea majoră a Cloud-ului hibrid este că firmele trebuie să își gândească și să își planifice infrastructura combinată astfel încât să scaleze ușor către Cloud-ul public.”

Răzvan Stoica, CEO GTS Telecom

Cu puțin timp în urmă am anunțat apariția celei de-a șasea ediții a Catalogului Cloud Computing Romania, dedicată soluțiilor de Cloud hibrid. O secțiune importantă a acestui catalog este analiza comprehensivă dedicată alternativelor oferite de modelele hibride de Cloud realizată pe baza părerilor unor experți internaționali, specialiști și manageri cu o mare experiență în industria Românească de IT, cărora le-am adresat același set de 2 întrebări. Aceste opinii au fost grupate în secțiunea ”Ce spun specialiștii despre Cloudul hibrid”. În acest articol redăm răspunsurile primite de la domnul Răzvan Stoica, CEO GTS Telecom

 Care sunt principalele avantaje oferite de modelele hibride de Cloud în procesul de transformare al oricărei companii?

Cloud-ul hibrid este un model de Cloud integrat, în sensul că utilizează atât Cloud-ul privat, cât și cel public, combinând avantajele celor două: scalarea și economiile la nivelul costurilor ale Cloud-ului public și securitatea Cloud-ului privat. De obicei, companiile aleg acest tip de Cloud hibrid fie pentru a-și găzdui operațiunile critice într-un Cloud privat, urmând ca cele mai puțin sensibile să fie găzduite de un Cloud public sau pentru scalabilitatea Cloud-ului privat spre cel public, cu aport de resurse suplimentare, fie pentru publicarea unor aplicații în Cloud-ul public, după elaborarea și testarea lor în Cloud-ul privat.

Numărul clienților care apelează la astfel de soluții hibride în sensul eficienței este relativ redus. Exemplele concrete ne arată că, de obicei, firmele de software sunt cele care optează pentru soluții de Cloud hibrid – realizează dezvoltarea în Cloud-ul privat și apoi transferă soft-ul finit în cel public. Un alt exemplu pe care l-am întâlnit în rândul clienților noștri este cel al firmelor care au infrastructură proprie, dar cumpără resurse suplimentare „on-demand” (la dispoziție), pe o perioada scurtă de timp, cum ar fi, de exemplu, de Black Friday. Totuși, provocarea majoră a Cloud-ului hibrid este că firmele trebuie să își gândească și să își planifice infrastructura combinată astfel încât să scaleze ușor către Cloud-ul public. Altminteri, adaptarea pe parcurs poate fi dificilă.

Cum va influența adopția soluțiilor de Cloud Hibrid dezvoltarea pieței IT în următorii 3 ani?

Modelul de Cloud hibrid este o soluție din ce în ce mai căutată, atât de către marile companii care au soluții extinse de Cloud privat deja dezvoltate și sunt în căutarea unor resurse și tehnologii suplimentare, cât și de către firmele medii și mici care nu dispun sau nu doresc să investească resurse în arhitecturi clasice de IT. Anul 2017, ca de altfel întregul interval până în 2020, este văzut în piață ca o perioadă cu dezvoltare accelerată a acestui tip de Cloud, iar studii recente arată că rata anuală de creștere a soluțiilor de Cloud hibrid va depăși rata de adopție pentru modelul public.

Opinia noastră este că rata de adopție a acestui model hibrid va crește odată cu depășirea principalei limitări pe care o observăm: infrastructurile actuale de Cloud privat și public încearcă, de cele mai multe ori, să replice vechea infrastructură IT. Ori Cloud-ul, privit drept catalizator al eficienței IT, trebuie să pună în valoare tocmai agilitatea migrării între privat și public sau între mai multe Cloud-uri private, respectiv viziunea despre mașinile virtuale să fie precum cea a micilor cărămizi sau a pieselor Lego: ușor de mutat.

Adopția și utilizarea arhitecturilor Cloud, în oricare din modelele disponibile, au o influență semnificativă asupra rolului pe care IT-ul îl joacă în organizații, acesta fiind chemat să contribuie la dezvoltarea business-ului și nu numai la menținerea acestuia funcțional din punct de vedere tehnic. Departamentul IT poate astfel crea, mai rapid și fără investiții financiare importante în echipamente fizice, platforma necesară testării și evaluării noilor tehnologii în rezolvarea problemelor de business cu care afacerile se confruntă sau în identificarea de noi oportunități.

Mulțumim domnului Răzvan Stoica pentru amabilitatea și deschiderea de a participa la proiectul nostru. 

Advertisements

ANALIZA CLOUDMANIA – TOP 10 TENDINȚE PENTRU CLOUD ÎN 2017

cloud-cover-4

Ne pregătim să mai legăm cu fundă încă un an și să îl punem bine în cartea vieții. Ce s-a întâmplat în 2016? A fost un an bun, un an rău? Multi dintre noi abia așteaptă să se termine să vină ceva mai bun și mai curat… La fel și cu industria Cloud-ului. A fost un an de certă dezvoltare pe fondul liantului pe care îl reprezintă mediile  de Cloud în ansamblul inovațiilor care ne bombardează din ce în ce mai accelerat cu noi aplicabilități pentru Big Data & Analytics, aplicații mobile, Internetul tuturor lucrurilor conectate, realitatea virtuală și augmentată, inteligența artificială și ce s-o mai inventa de acum încolo…

Fiind fârșit de an au apărut tot soiul de predicții, tendințe, globuri de cristal și semne în bobi legate de ce va fi de acum încolo. Până mai acum 2-3 ani era simplu cu predicțiile astea pentru că nu existau decât 2-3 surse care anunțau trendurile tehnologice ce vor trebui băgate în seamă în anul care va să vină. Dar cum e deja greu să ți pasul cu toate anunțurile, analizele și articolele legate de predicții, pentru că deja sunt multe iar ritmul de diversificare și de verticalizare e tot mai accelerat.

De prin Octombrie încoace am tot urmărit anunțurile, le-am pus bine, iar acum încerc să fac o sinteză a tendințelor referitoare la evoluția industriei de Cloud din perspectiva CloudMania.

Organizațiile mari votează pentru Cloud

Cloudul s-a dovedit cea mai puternică tendință tehnologică din ultimii 10 ani. Puterea disruptivă a Cloud-ului a condus la dispariția unor procese anacronice de business și la uberizarea tuturor verticalelor industriale, punând la nivel de egalitate companii cu zeci de ani vechime cu organizații apărute și afirmate peste noapte.

Începând din 2017 rata de migrare în Cloud a companiilor mari se va accelera, ceea ce va influența o creștere accelerată a pieței. Care vor fi valorile acestei piețe? Aici estimările sunt total diferite, in funcție de surse. Conform Forrester, piața globală de Cloud public va fi în 2017 de peste 146 miliarde, cu un tren super-accelerat de creștere cu valori de cca 236 miliarde USD în anul 2020 (Forrester, Septembrie 2016). IDC vede o piață de Cloud care va crește la cca. 196 Miliarde USD în 2020 . Tot IDC prevede în alt studiu  o rată de creștere anuală de peste 19% și o piață globală de Cloud public de 141 miliarde USD în 2019. Gartner vine cu cifrele cele mai optimiste, preconizând că piața mondială de Cloud public va ajunge la o valoare de peste 204 miliarde USD încă de la sfârșitul acestui an…

2017 va fi anul Cloudului hibrid

cloud-cover-1Modelul de Cloud hibrid se bucură de o tot mai mare popularitate pentru că reprezintă o soluție în care toată lumea ”cade la pace”.  Hibridul oferă unei organizațiile toate atuurile pentru a își păstra integritatea și conformitatea sistemelor on premise, beneficiind de scalabilitatea și versabilitatea Cloudului. Vendorii tradiționali precum IBM, Oracle sau HPE încurajează  în primul rând adopția acestui model, având deja o bază importantă de clienți care sunt dispuși să investescă în Cloud dar nu au încă resursele sau nu văd care ar fi motivele să adopte o soluție integrate bazată pe un model de Cloud privat.  Un studiu Synergy Research Group apreciază o rată anuală de creștere de peste 45% pentru adopția serviciilor de Cloud hibrid, în timp ce serviciile publice IaaS/PaaS cresc cu peste 51%.

Emanciparea sistemelor hiper-convergente

Conceptul de hiper-convergență mai este asociat și cu aserțiunea: ”orice trebuie să aibă în spate o aplicație software”… Sistemele hiper-convergente reprezintă bundele de elemente hardware și software ce asigură funcții de procesare, stocare și comunicare prin rețea reunite într-un sistem de orchestrare ce permite administrarea prin intermediul unor instrumente din Cloud și dezvoltare de aplicații. Deși au fost avute în vedere încă de acum doi-trei ani, există toate premisele ca în 2017 sistemele hiper-convergente să fie adoptate pe scară largă la nivel enterprise.

Rolul CIO va suferi mutații importante

Pe măsură ce centrele de date vor migra spre Cloud, rolul și atribuțiile tradiționale ale directorilor informatici se va schimba radical. Rolul primar al unui CIO era legat de implementarea, upgradarea și menținerea în stare de bună funcționare a sistemelor la nivel de organizație. Prin migrarea în Cloud a celor mai importante elemente ale infrastructurii și utilizarea aplicațiilor de business în regim SaaS, tascurile efective ale unui CIO vor fi tot mai diverse și mai legate de eficiența operațională a organizației, nu numai de funcționarea calculatoarelor din birouri și accesul la Internet.

Migrarea bugetelor către departamente 

cloud-cover-2Oarecum în legătură cu tendința anterioară, poate fi privită și ca un paradox. De cele mai multe ori migrarea în Cloud nu înseamnă diminuarea bugetelor IT așa cum mulți analiști o consideră ca tendință clară. Există motive să credem că în realitate companiile vor cheltui tot cam atâta pe IT, doar că exercițiile bugetare se vor muta către departamente, conform unui trend de descentralizare a cheltuielilor operaționale. Conform predicțiilor avansate de IDC FutureScape, în anul 2020 peste două treimi dintre investițiile marilor companii vor fi direcționate către Cloud și tehnologiile disruptive…

Agregarea în jurul marilor furnizori 

Evoluția pieței demonstrează cu claritate că furnizorii care oferă tehnologii și soluții de infrastructură sunt campionii actuali ai pieței de Cloud. În ciuda unei diversificări continue a soluțiilor IT oferite ”as a Service”, vom asista la o intensă agregare a ofertelor de servicii în jurul platformelor oferite de marii jucători și de ecosistemele lor de parteneri. Astfel, Amazon, IBM; Google, Microsoft, Oracle, Salesforce sau SAP vor accelera adopția propriilor soluții de Cloud Privat sau vor găzdui platformele marilor organizații. Micii furnizori vor trebui să devină din ce în ce mai specializați pentru a putea oferi servicii de nișă. Asta până când îi va înghiți un ”pește mai mare”, care le va adopta serviciile sau le va desființa…

Există un container pentru orice

Integrarea containerelor bazate pe sisteme Open Source în platformele de dezvoltare a aplicațiilor nu mai este o modă, ci o necesitate. Forrester apreciază că în 2017 containerele Linux vor fi disponibile în orice platformă majoră, publică sau privată.  Dezvoltatorii le vor folosi în mod direct, construindu-și propriile ”stack-uri” pentru dezvoltarea de micro-servicii. Dar această tendință își va genera propriile provocări, deoarece la o adoptare masivă la scară enterprise apar inevitabilele problem legate de Securitate, monitorizare, stocare, back-up și networking generate de adoptarea containerelor în sistemele de producție.

Aplicațiile enterprise migrează în Cloudul public

Există deja un precedent, care se va intensifica și este deja considerat ca una dintre tendințele anului 2017. Mulți directori informatici din companiile care s-au încumetat să își găzduiască aplicațiile critice de business în infrastructurile publice de Cloud consideră că prin această măsură se rezolvă o bună parte din problemele critice specific mediilor enterprise. 

Verticalizarea ofertelor de soluții SaaS 

cloud-cover-3Piața aplicațiilor oferite ca servicii este deosebit de dinamică, deoarece aici există cea mai mare populație de furnizori. Practic,  orice producător de software și-a lansat cel puțin o replică a aplicațiilor tradiționale în Cloud, chiar dacă de multe ori simplul acces la o aplicație printr-un browser nu reprezintă garanția unui serviciu 100% Cloud. Dezvoltarea pe orizontală acoperită de migrarea aplicațiilor ERP sau CRM în Cloud va fi însoțită în 2017 de o intensificare a ofertelor specifice industriilor verticale, unde nivelul de specializare este tot mai ridicat.  Conform IDC, până în 2020 rata de penetrare a soluțiilor SaaS față de soluțiile on-premise va fi de 25%. Eu am toate motivele să cred că pentru multe vertical industrial această rată de penetrare va fi substanțial mai mare sau va fi atinsă mult mai curând. Să ne gândim numai la acceleratul proces de digitizare din industria productive, unde automatizarea, robotizarea și platformele IoT favorizează cu precădere utilizarea aplicațiilor mobile în Cloud.

Cloudul va genera noi modele de distribuție

Ei, asta da surpriză! Poate părea un paradox, în ideea că până acum unul dintre efectele cele mai disruptive ale Cloudului a fost dezechilibrarea metodelor tradiționale de vânzare a licențelor software perpetue. Sunt cazuri în care schimbarea metodelor de livrare a aplicațiilor a afectat canalele de distribuție. Marea majoritate a resellerilor nu au fost învățați să vândă servicii, chiar dacă nu toți clienții erau reticenți la marea necunoscută pe care o reprezenta achiziția de software prin subscripție. Acolo unde vendorii au încercat să tatoneze piața, oferind soluțiile SaaS ca alternative la licențele perpetue, a apărut foarte curând fenomenul de opacitate a resellerilor, pe modelul ”vând ce se vinde mai bine” și ”ce îmi aduce marginea cea mai mare”. Marginile la subscripțiile Cloud nu au fost la fel de ”generoase” ca cele ale licențelor perpetue, unde mai apăreau mici diferențe din vânzarea de pachete de mentenanță. În plus, foarte curând a apărut teama că la reînnoirea subscripției de Cloud clienții pot apela direct la vendor. În fine, situațiile în care unii clienți cumpărau direct cu cardul de la producători sau de la wholesellerii regionali au complicat și mai mult lucrurile, resellerii și distribuitorii tradiționali simțindu-se trădați. Și uneori pe bună dreptate…

Revenind la marea surpriză care se întrevede, sperăm ca o tendință, nu ca un fenomen singular, apare posibilitatea pentru acei reselleri care au și competențe de consultanță și servicii să se transforme în brokeri de soluții Cloud. Adică furnizorii de servicii vor avea posibilitatea să recomande cea mai bună soluție de Cloud, în funcție de cerințele sale, și să contribuie în mod direct la implementare și instruire. Conform unui raport  Markets and Markets, piața de brokeraj a serviciilor de Cloud va crește substanțial în perioada următoare grație și soluțiilor de Cloud hybrid. ”

IDC le dă mari speranțe distribuitorilor opinând că până în 2021 peste 75% dintre veniturile furnizorilor de servicii Cloud vor fi mediate de canalele de parteneri și de brokeri. În plus, toți distribuitorii majori vor miza pe brokerajul serviciilor de Cloud, care le vor aduce peste o treime din venituri chiar în anul 2018.

ACESTIA SUNT CASTIGATORII EuroCloud AWARD ROMANIA

eurocloudawards2013_180pxEuroCloud Romania a anuntat rezultatele competitiei EuroCloud Awards 2013. Asa cum precizam si in postul ” EuroCloud Romania premiaza cele mai inovatoare solutii de cloud locale”, scopul acestei competitii este de a evidentia cele mai inovatoare solutii oferite pe piata locala a solutiilor cloud si de a promova un climat competitional in cadrul industriei romanesti de cloud computing. In plus, castigatorii editiei locale s-au calificat pe listele de nominalizari ale premiilor EuroCloud Europa, care se vor decerna in acest an in cadrul Congresului European EuroCloud.

Premiile EuroCloud Romania din acest an au fost disponibile in patru categorii: Cea mai buna oferta de cloud – Iaas, Saas, Paas, Cel mai bun startup de cloud, Cel mai bun proiect de cloud – sectorul privat si Cel mai bun proiect de cloud – sectorul public. In functie de categorie, juriul a analizat candidaturile din punct de vedere al calitatii si profesionalismului propunerii, perspectivelor pentru adoptia serviciului in piata, functionalitatilor oferite, conectivitate, interoperabilitate, utilizare rationala a resurselor in datacenter, conformitate cu regulile de securitate a datelor, protectia datelor si compliance, nevoia de business, beneficiul obtinut de catre client, avantaje competitive pentru client, beneficiul obtinut in marketing / vanzari.

congres2013Iata castigatorii editiei de anul acesta a premiilor EuroCloud Romania:

  • Cea mai buna oferta de Cloud, Infrastructura ca Serviciu: GTS Telecom, GTS Virtual Hosting Environment

  • Cea mai buna oferta de Cloud, Software ca Serviciu: Ymens, Platforma cloud Ymens

  • Cel mai bun Startup de Cloud:  RenderStreet

  • Cel mai bun proiect de cloud, sectorul privat:  Implementarea soluțiilor Ymens în cadrul companiei Unior – Tepid

  • Cel mai bun proiect de cloud, sectorul public: ADLIC repartizarea computerizată în licee – SIVECO Romania

Pentru mai multe detalii asupra solutiilor si proiectelor castigatoare, va rugam sa vizitati pagina EuroCloud Romania dedicata acestor proiecte

Despre aplicatia ADLIC, castigatoarea premiului EuroCloud Romania la sectiunea Cloud Public ati putut citi deja in postarile cloud☁mania: “SIVECO Romania Believe in Cloud Advantages”, si “SIVECO mizeaza pe tehnologia cloud”. Celelalte solutii cstigatoare vor fi prezentate in viitoarele postari.

Cititi informatii complete despre competitie, castigatori si criteriile de apreciere in comunicatul oficial de pe site-ul EuroCloud Romania:

Photo Source: EuroCloud Romania

EuroCloud Romania premiaza cele mai inovatoare solutii de cloud locale

EuroCloud Romania recompenseaza cele mai inovatoare solutii cloud prezentate anul acesta de catre furnizorii din Romania. Un juriu alcatuit din delegații organizatiilor membre EuroCloud Romania va examina candidaturile depuse pana pe 22 iulie si vor delibera pana la sfarsitul lunii iulie pentru a decide cine vor fi castigatorii de anul acesta.

eurocloudawards2013_180pxScopul acestei competitii este de a evidentia business case-urile inovatoare, performantele industriei de cloud si de a promova un climat competitional in cadrul industriei romanesti de cloud computing. Veti putea castiga unul din cele 4 premii EuroCloud Romania 2013 si va veti califica pentru a concura la Premiile EuroCloud Europa care se decerneaza in fiecare an in cadrul Congresului European EuroCloud.

Data limita de depunere a candidaturilor pentru premiile EuroCloud Romania este de 22 iulie 2013.

Categoriile de premii puse in competitie sunt:

  • Cel mai bun start-up de cloud
  • Cea mai buna oferta de cloud (SaaS, IaaS, PaaS)
  • Cel mai bun proiect de cloud, sectorul public
  • Cel mai bun proiect cloud, sectorul privat.

Cititi informatii complete despre competitie, adresabilitate si posibilitatile de inregistrare pe site-ul EuroCloud Romania:

Photo Source: EuroCloud Romania

 

HAIDEŢI SĂ-I MAI DĂM O ŞANSĂ…

… Cloudului din sectorul public din România…parlament cloud

Citind articolul lui Bogdan din Club IT&C  despre “Şansa Cloudului în sectorul public” nu pot sa nu îi dau dreptate. Suntem departe, departe de ce s-ar putea face cu bani puţini. Sunt de acord cu Bogdan că totul se mişcă greu, dar cum nu mă împac cu pesimismul, haideţi să urnim şi noi puţin căruţa.

Exemple de cloud şi virtualizare în România există, şi chiar în zona publică. Cine nu crede să tragă puţin cu ochiul la secţiunea ☁ Made-in-Romania de pe acest blog.

De ce nu o iniţiativă pubic-privată de tip Cloud Software Alliance? Există profesionişti IT  reuniţi în organizaţia  CIO Council  care s-au oferit să îşi folosească expertiza la dezvoltarea proiectelor publice de cloud şi infrastructură.

Aşadar citiţi articolul “Şansa Cloudului în sectorul public” şi haideţi să încercăm să răspundem la întrebarea:

Care este cea mai mare frână în dezvoltarea proiectelor de cloud public în România?

  • Tehnologică
  • Financiar – Legislativă
  • Inflexibilitatea mentalităţii

 

Sursa: “Şansa Cloudului în sectorul public”, Bogdan MarchidanuClub IT&C, Mai 2013

 

 

 

5 MITURI DESPRE CLOUD ŞI CUM POT FI ELE DEZAMORSATE

Ca să nu absolutizăm avantajele oferite de cloud, cred că e sănătos pentru toată lumea să vedem argumentele pro şi contra.  După postarea legată de manifestul împotriva celor care urăsc cloudul, iată şi o trecere în revistă a celor mai ferecvente păreri preconcepute despre cloud şi cum pot fi ele şlefuite sau dezamorsate, aşa cum apar ele într-un White Paper realizat de HP în colaborare cu Intel. mituri cloud

Mitul 1: Cloudul public este cea mai puţin costisitoare platformă pentru folosirea de servicii IT

Unul dintre beneficiile majore oferite de plaformele bazate pe cloud public este reducerea costurilor de infrastructură, pe baza modelului “plateşti-pentru-ce-foloseşti”. La prima vedere servicii Web precum cele oferite de Amazon EC2 sunt mult mai convenabile decât cele asigurate de sistemele clasice, unde în calculul costurilor intră şi cele de hardware, software şi administrare. Dar asta la prima vedere. La o analiză mai atentă se poate constata cu surprindere că în cazul unor resurse de care e nevoie în mod constant, se pot face optimizări şi obţine costrui cel puţin comparabile folosind resursele partajate dintr-un datacenter sau o infrastructură de cloud privat.

Una dintre analogiile folosite cel mai des este cea dintre închirierea sau cumpărarea unei maşini; pe termen scurt, mai rentabilă e închirierea, pentru care plăteşti efectiv ce consumi, dar pe termen lung apar alţi factori legaţi de economie, întreţinere, confort sau siguranţă, care înclină balanţa către achiziţia unei maşini.

Mitul 2 – Singura modalitate de migrare la cloud este tranziţia printr-un model de virtualizare

Sunt mulţi cei care încă nu apreciază foarte bine care sunt diferenţele între virtualizare şi cloud computing. Virtualizarea este un prim pas către optimizarea unei infrastructuri deja existente, care poate fi eficientizată pe baza resurselor existente şi a unei flexibilităţi crescute, conferite de maşinile virtuale sau de utilizarea de aplicaţii în mod virtual.

O transformare majoră nu are loc decât atunci când organizaţiile se decid să migreze total către o platformă cloud. Cel mai apropiat model este cloudul privat, care asigură certe beneficii legate de reducerea complexităţii, diminuarea costurilor de mentenanţă şi asigurarea unor modalităţi mai flexibile de livrare a serviciilor.

Mitul 3 – Aplicaţiile critice nu au ce căuta în cloud

Livrarea mai simplă şi mai flexibilă a aplicaţiilor de business continuă să fie cea mai importantă cerinţă a diviziilor IT. Studii precum cel publicat de Forbes relevă că cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi un CIO şi din cauza cărora privesc spre soluţiile cloud sunt cele legte de:

• reducerea costurilor de infrastructură

• ajustarea rapidă a serviciilor în funcţie de fluctuaţiile cererii

• dezvoltarea şi livrarea mai rapidă a aplicaţiilor

Dar invariabil când se ajunge la aplicaţii critice de business precum Oracle sau SAP, apar şi momente de cumpănă legate de posibiliăţile reale ale unei platforme cloud de a rula aceste aplicaţii mai rapid, mai flexibil şi mai sigur, fără a induce costuri şi eforturi sporite din partea echipei de IT.

Răspunsul constă într-o bună planificare şi o cunoaştere reală a resurselor ce pot fi alocate şi la ceea ce se poate renunţa. Platformele cele mai recomandate în astfel de situaţii sunt cele de cloud hybrid, în care aplicaţiile şi resursele de date pot fi rulate sau partajate după caz, între un cloud public şi unul privat.

Mitul 4 – Toate cerinţele de securitate în cloud sunt aceleaşi

Cea mai mare sperietoare a platformelor cloud este securitatea datelor. Chiar şi cei mai optimişti executivi IT, care înţeleg rolul major al utilizării de resurse partajate, bazate sau nu pe platforme publice, devin neliniştiţi când se pune problema accesului şi controlului eficient al datelor.

Marea majoritate a organizaţiilor mari au propriile reguli legate de accesarea, utilizarea şi stocarea datelor sensitive. Conform Cloud Security Alliance, cele mai importante îngrijorări legate de securitate se referă la:

• folosirea necontrolată şi exclusivă a serviciilor cloud

• interfeţe de dezvoltare a apliaţiilor nesigure

• riscurile interne de pierdere sau denaturare a datelor

• vulnerabilităţi legate de partajarea tehnologiilor

• vulnerabilitatea traficului, serviciilor şi a conturilor

• riscurile necunoscute

Mitul 5 – Există doar o singură reţetă pentru cloud

O bună reuşită în alegerea unei platforme cloud constă în identificarea celui mai potrivit furnizor pentru cerinţele de moment. Orice provider va încerca sa îşi impună cea mai bună ofertă, bazată pe o configuraţie unică de infrstructură…

Realitatea demonstreză că există o multitudine de configuraţii şi arhitcturi pentru platformele cloud şi că secretul unei migrări reuşite constă într-un proiect echilibrat în care se pleacă de la cerinţele reale şi aşteptările corespunzătoare. Cele mai multe exemple de best practices vin din zona de cloud hibrid, în care diferitele elemente ale platformelor private, publice sau specifice unei anumite comunităţi sunt mapate pe cerinţele reale ale clientului.

Sursa: “Five myths of cloud computing”, WP realizat de HP şi Intel, http://h20195.www2.hp.com/V2/GetDocument.aspx?docname=4AA3-4550ENW

5 PĂRERI GREŞITE DESPRE CLOUD-ul HIBRID

Adoptarea unui model hibrid nu trebuie făcută cu ochii închişi, afirmă Judith Hurwitz, co-autor al cărţii “Hybrid Cloud for Dummies”. Părerile preconcepute de care trebuie să ne ferim sunt: Hybrid

1 – Nu orice obiectiv de business poate fi migrat în cloud – migrarea nu înseamnă neapărat şi rezolvarea tuturor problemelor funcţionale sau de eficienţă.

2 – Nu toate structurile publice sunt periculoase pentru organizaţie – să ne gândim numai la beneficiile folosirii unei platforme de dezvoltare bazată pe cloud, la economiile legate de achiziţiile hadware şi mentenanţa centrelor de date.

3 – Nu toate aplicaţiile vitale trebuie mutate din datacenter pe cloud – orice aplicaţie dezvoltată şi perfecţionată în timp, care corespunde cerinţelor interne poate şi trebuie să rămână pe serverele locale.

4 – Siguranţa reţelelor publice nu depinde numai de renumele companiei care le operează – cei care folosesc doar structurile publice se pot lovi de probleme care nu depend în totalitate de provider.

5 – Cloudul privat nu este o altă denumire pentru propriul datacenter – structurile private de cloud se bazează pe aceleaşi tehnologii ca şi cele publice, ceea ce le delimitează total de mediile clasice de calcul bazate pe servere locale.

PRO ŞI CONTRA MODELELOR HIBRID

Când prin 2008 a început să se discute prima oară despre modelele hibrid, puritanii cloud hybrid 2computing au respins ideea cu vehemenţă. Supoziţia că ar putea exista o variantă de cloud mixtă, care să folosească platforme private şi infrastructuri locale părea ridicolă. Şi asta în conjunctura în care chiar şi cloud-ul privat era privit ca denumirea mai exotica a clasicelor centre de date.

În timp, experienţa echipelor IT din mediile enterprise a validat rolul major al cloud-ului hibrid, ca un mix între avantajele oferite de platformele publice şi resursele IT locale. Practica a demonstrat că folosirea platformelor trebuie să fie foarte transparentă şi să ţină cont de puterea de calcul şi resursele de stocare ale infrastructurii IT.

Folosirea unui model hibrid este un beneficiu în primul rând pentru arhitectura sistemului, considerând că pot fi mixate şi controlate resursele oferite de infrastructurile locale, costisitoare şi greu de scalat, cu  infrastucturile flexibile ce pot fi dimensionate la cerere. Aplicaţiile şi datele pot fi migrate pe cea mai bună dintre platforme, cu posiblitatea inversării rolurilor.

Modelele hibrid mai oferă avantajul de a putea considera că nu toate resursele IT sunt expuse prin migrarea pe platforme publice şi că cele mai critice procese pot fi păstrate şi rulate în infrastructurile private.

Cele mai multe exemple de soluţii hibride sunt bazate pe combinaţii între aplicaţii de tip CRM – de tip Salesforce.com – ce în general rulează pe cloud şi aplicaţii ERP de la Oracle sau SAP ce rulează on-premise. Integrarea între cele două categorii de aplicaţii ce rulează în medii diferite nu este cu mult mai dificilă decât efortul de integrare între aplicaţii ce rulează numai pe infrastructurile clasice. Singura diferenţă este că unele dintre aceste aplicaţii pot rula într-un centru de date extern, ce trebuie accesat printr-o reţea VAN, ceea ce poate induce latenţe sensitive.

Ceea ce într-adevăr nu trebuie ignorant este faptul că factorul ROI în cazul structurilor hibride este mult evoluat. Conform Nucleus Research aplicaţiile care rulează pe cloud pot genera o rată de returnare a investiţiei de peste 1,7 ori mai rapidă, faţă de media aplicaţiilor ce rulează on-premise.

%d bloggers like this: