Politica multor organizaţii limitează din start accesul la o serie de site-uri publice, nu doar la reţelele sociale. Conturile de Hotmail şi Messanger sunt primele blocate de filtrele de firewall în reţelele corporate. Peste 54% dintre directorii IT americani sunt adepţii acestei politici. Principalul argument? Angajaţii pierd prea mult din timpul de lucru stând de vorbă cu prietenii… Sunt multe organizaţi care limitează utilizarea calculatoarelor în alte scopuri decât cele de business, asigurând angajaţilor de rând simple terminale, fără posibilităţi de salvare sau de copiere pe alte medii din afara reţelei. Alţii dezactivează unităţile de DVD. E politica lor. Trebuie să îi înţelegem.

Pe de altă parte nu e normal ca un administrator IT care anihilează din start jocurile din Windows să nu aplice aceleaşi politici restrictive la mediile online. Adică nu laşi angajatul să joace Solitaire pe PC-ul personal, dar îi dai liber la Internet, unde poate juca Poker cu prietenii în reţea… E absurd. Domnilor, fiţi consecvenţi! Restricţiile nu fac decât să genereze pierderi colaterale, angajaţii fiind întotdeauna dispusţi să fenteze sistemele de constrângeri. Chiar dacă nu avem acces de pe PC-ul de companie, cine ne poate azi împiedica să conversăm online de pe alte divice-uri, precum propriile telefoane mobile? Poate doar costurile de acces la Internet…

Revenind la socializarea online, traficul intens de care se bucură marile site-uri face ca mulţi dintre angajatori să devină mai relaxaţi. Un studiu Trend Micro realizat pe 1600 de utilizatori online din SUA, Marea Britanie, Germania şi Japonia arată că în ultimii 2 ani rata de accesare a mediilor sociale de la birou a crescut de la 19% la 24%. Cu o medie de creştere de 10%, se pare că nemţii sunt cei mai puţin vorbăreţi pe Twitter şi Facebook…

E clar ca, o mare companie de software care are printre proprii  angajaţi cîteva mii de bloggeri şi a cărei politică de dezvoltare se bazează pe interacţiunea continuă cu comunitatea dezvoltatorilor nu are cum şi de ce să împună restricţii.

Angajaţii care au libertatea de a accesa site-urile sociale în timpul programului aduc beneficii companiilor lor. Folosirea conexiunilor online cu colegii şi partenerii poate îmbunătăţi fluxul de comunicare şi accelerează procesele decizionale. Iată de ce accesul liber la SM a devenit o politică coerentă pentru multe din companiile din domeniile cu dezvoltre extrem de dinamică, cum ar fi IT-ul sau industria de consum. Multe corporaţii şi-au creat mai întîi bloguri şi apoi pagini proprii pe cele mai populare reţele sociale, oferind acces la multiple resurse de informaţii.

Si pe de altă parte, dacă tot laşi acces liber la SM e important să analizezi şi eficienţa efectivă a acestei libertăţi. Adică, socializăm sau ne jucăm? Intr-o încercare de ierarhizare a domeniilor care pot obţine maxime beneficii din SM am identificat ca principali câştigători organizaţiile de marketing, media şi PR, echipele de vânzări, grupele de cercetare, firmele de recrutare şi evident dezvoltatorii de software şi furnizorii de servicii online. Aplicaţiile şi instrumentele puse la dispoziţia utilizatorilor de SM creează o plajă nelimitată de oportunităţi. Un agent de vânzări din Olanda povestea în cadrul discuţiilor de grup cum folosesşte aplicaţia TRIPIT pentru a spiona deplasările concurenţei, pentru a vedea care sunt clienţii pe care îi vizitează şi în ce zone se concentrează campaniile acestora.

Legat de eficienţa activităţilor sociale, aşa cum comentam într-un articol recent, ne plângem că primim zeci de spamm-uri pe e-mail, dar suntem dispuşi să citim mii de postări puse de prietenii online de ocazie. Personal rejectez cererile de conectare de la necunoscuţi şi acces doar două site-uri sociale. Contul de LinkedIN este pe adresa de business şi folosesc facilităţileacestui site pentru comunicarea cu colegii din alte ţări, cu partenerii sau clienţii. Grupurile de discuţii sunt mult mai utile pentru informare decât nişte banale newslettere, pentru că includ opinii şi experienţe de best practices personale. E bine să şti şi părţile slabe ale unei platforme sau eşecurile unor proiecte… Al doilea cont este bineânţeles cel de Facebook, la care folosesc o adresă personală şi care e didicat prietenilor. Programul super-încărcat nici nu îmi permite să accesez contul personal decât seara, de cele mai multe ori mult după terminarea orelor normale de program…