CINE SE TEME DE UBERIZARE?

Revolutia Digitala e mai brutala in efectele ei decat Revolutia masinilor cu aburi sau „Dot Com Bubble”, afectand procesele de business din toate marile verticale, de la finante, resurse energetice, manufacturing, utilitati si transporturi, pana la distributie si retail, bunuri de larg consum, sanatate, administratie publica si educatie. Adica tot…

Poate cea mai importanta mutatie indusa de noul trend Business Transformation este translatarea polului de putere dinspre Informatie catre Cunoastere. Cu alte cuvinte: „Information is Money” s-a cam perimat, iar noua reteta de succes mizeaza pe „Power of Knowledge”.

Explozia volumului de informatie si inovatiile incorporate de impropriu numitele ”tehnologii disruptive” precum Cloud computing, Big Data & Analytics, Social Media, Mobile computing sau Internet of Things (IoT) au inceput sa faca diferenta, in toate fluxurile industriale, in relatiile de afaceri si in obiceiurile noastre de fiecare zi.

De ce impropriu numite? Pentru ca din punct de vedere conceptual notiunea de ”Disruptive Technology” a suferit ample mutatii fata de perioada in care a fost teoretizata de Clayton Christensen de la Harvard Business School. In cartea sa “The Innovator’s Dilemma” publicata in 1997 si devenita peste noapte best-seller, profesorul Christensen definea tehnologiile disruptive ca ”acele tehnologii de granita care in mod cu totul inexplicabil le inlocuiesc pe cele traditionale”. La polul opus se situeaza “Sustaining technologies”, care sunt adoptate in mod natural ca urmare a evolutiei tehnologice, chiar daca adoptia la scara larga se produce in etape succesive. Spre deosebire de acestea, conform autorului, “tehnologiile disruptive se caracterizeaza printr-o totala lipsa de rafinament, au deseori probleme de performanta, nu dovedesc o reala aplicabilitate si se adreseaza unui public restrans”.

Intre timp termenul “Disruptiv” a fost preluat in vocabularul curent al comunitatilor tehnice si de business. Chiar daca e clar un neologism pentru limba Romana, nu am gasit inca un echivalent care sa sune multumitor si l-am preluat ca atare… Poate ca cel mai apropiate ca inteles de notiunea de “Disruptie” ar fi substantivele “Dislocare” sau “Deranj”, dar tot suna cam aiurea… In fine, chiar daca termenul de „Disruptive Technologies” a fost inlocuit ulterior cu cel de „Innovative Technologies”, tehnologiile disruptive au intrat in vocabularul curent de business si sunt folosite in continuare pentru orice solutie inovativa care produce o dislocare in mersul uzual al lucrurilor insotita de un mare deranj pe pietele traditionale…

Dar desi a produs un foarte mare deranj in ultimii ani, se poate spune despre Cloud computing ca vine cu o totala lipsa de rafinament? Putem baga mana in foc ca Analiticele si Big Data au deseori probleme de performanta? Putem crede ca pleiada de aplicatii Internet of Things si M2M nu dovedeste o reala aplicabilitate? S-a dovedit oare ca industria generata de mobile computing se adreseaza unui public restrans? Pai cam aceste domenii tehnologice ar fi ”cei patru cavaleri” ai Apocalipsei Digitale, propovaduita de unii cu mult sarg, fara sa stie prea bine despre ce e vorba…

Daca acum zece-cincisprezece ani, in patru din cinci prezentari ale unor solutii de corporatie al treilea slide era inevitabil denumit: ”Provocari ale tehnologiilor Internet”, acum cinci ani acelasi slide avea titlul ”Provocari in Era Cloud computing”, in timp ce acum acelasi al treilea slide de corporatie incepe cu ”Provocari  ale Tehnologiilor Disruptive”… Si asta chiar daca din urmatoarele slide-uri reiese clar ca tehnologiile inglobate de solutiile oferite nu sunt de loc lipsite de rafinament, asigura  o reala crestere de performanta si vin cu o mare diversitate de aplicabilitati.

O spun de cate ori am ocazia: disruptive nu sunt tehnologiile, ci modelele mutante de business aparute acolo unde algoritmele economice nu au mai fost modernizate de o gramada de vreme. Revolutia Digitala nu a aparut odata cu Uber, ci a debutat din perioada dot.com, iar multi dintre „Elefantii” Industriei Digitale de astazi sunt fostele start-up-uri care au stiut sa produca valoare din Internet Economy si care acum promoveaza si fac bani buni cu solutii Digital Transformation pentru Business Transformation Economy. Dar sa nu uitam ca un fenomen genereaza la randul sau o serie de transformari care favorizeaza aparitia de noi fenomene. Caci dezvoltarea fulminanta a noilor tehnologii a favorizat aparitia si evolutia a peste 60.000 de start-up-uri bazate pe inovatiile tehnologiilor de frontiera, din care doar vreo 50 au devenit  in 3-4 ani in ”Unicorni”, adica SMB-uri care au depasit un prag de afaceri de 1 miliard de dolari…

Caci disruptive nu sunt tehnologiile ci modelele traditionale de business, iar marea batalie pentru competitivitate pe piata globala nu se mai duce astazi doar in arena produselor si a concurentei, ci si in calitatea serviciilor si in rapiditatea de adaptare si asimilare a unor noi modele mai dibace de business.

Puteti vedea un raspuns la intrebarea din titlu citind in integralitate articolul „Cine se teme de uberizare nu stie sa aprecieze valoarea cunoasterii…” publicat in IT Trends

Image Source: Kellogg School of Management

 

Advertisements

About Radu Crahmaliuc
Independent IT&C analyst, digital transformation & Cloud computing evangelist, start-ups developer, freelancer, storyteller, events moderator & keynote speaker

2 Responses to CINE SE TEME DE UBERIZARE?

  1. Pingback: 2015: A good year for cloud☁mania | cloud☁mania

  2. Pingback: 3 YEARS OF CLOUD☁MANIA | cloud☁mania

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: